21 decembrie 2023, ora 19:28

Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu a fost demis din funcție. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat de Parlament, în cadrul ședinței de joi, 21 decembrie. Pentru demiterea lui Armașu au votat 81 de deputați.

Demiterea lui Octavian Armașu vine după ce la începutul acestei zile, la Parlament au avut loc audieri cu privire la progresele făcute în dosarul „Fraudei bancare”. După aproape patru ore de dezbateri, guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, i s-a cerut să își depună demisia. 

Deputații i-au reproșat progresele lente care se petrec în dosarul furtului miliardului. 

„În rezultatul audierilor de azi din comisie și din plenul parlamentului care au arătat probleme grave în activitatea conducerii BNM, sabotare în recuperarea banilor, angajarea și menținerea în funcție a unor oameni implicați în frauda bancară, și obstrucționarea anchetei, vă solicităm demisia, domnule Octavian Armașu”, a scris deputatul PAS, Radu Marian, pe pagina sa de Facebook.

În cadrul dezbaterilor, deputatul PAS, Lilian Carp, l-a întrebat pe guvernatorul BNM de ce același avocat care îl reprezintă pe Ilan Șor, este angajat și al BNM, menționând-ul pe Aureliu Colenco. În replică, Octavian Armașu a spus că acesta nu reprezintă BNM, dar este reprezentantul unui angajat al băncii.

„Avocatul pe care l-ați numit dumneavoastră nu este avocatul Băncii Naționale. Este avocatul pe care l-a angajat un angajat al Băncii Naționale, iar, conform legii, noi îi restituim cheltuielile. Nu noi decidem ce angajați să-și ia el. Eu aud reacțiile și le înțeleg, dar legea este lege”, a replicat Octavian Armașu.

Armașu a ajuns la conducerea BNM în noiembrie 2018, urmând să își exercite mandatul timp de 7 ani. 

Acesta a fost, de asemenea, ministru al Finanțelor. 

13 iunie 2025, ora 20:15

Republica Moldova nu mai ia în calcul achiziția de energie de la Centrala de la Cuciurgan și se pregătește pentru un eventual deficit de electricitate în lunile de vară. Totuși, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a dat asigurări la „Cutia Neagră” că Guvernul are un plan de rezervă, elaborat împreună cu partenerii europeni, pentru a preveni întreruperile de curent în orele de vârf.

„MGRES-ul era viabil când știm de unde primea gazul, cât costa gazul și da, era prețul competitiv pentru a cumpăra energie electrică de acolo.Tehnologia de la MGRES este destul de veche, chiar foarte veche, pentru a produce un megawatt de energie electrică se consumă aproximativ 3 megawați de gaz în condițiile actuale de preț a gazului, în condițiile în care MGRES-ul are costuri operaționale. Prețul potențial a energiei de acolo nu ar fi competitiv cu prețul cu noi achiziționăm acum”, a declarat Junghietu.

Ministrul Energiei subliniază importanța menținerii stabilității în sectorul energetic ucrainean, de care depinde parțial și Republica Moldova:

„Energia de avarie, e adevărat, este mult mai scumpă și ce e important e ca și Ucraina să se mențină, pentru că noi o parte din energia electrică luăm din Ucraina, din 46% sunt câteva contracte bilaterale și cu producătorii de energie electrică din Ucraina. Este important ca ei să continue să funcționeze”. 

Guvernul are o strategie de renunțare la sursele de energie costisitoare, iar MGRES-ul nu mai este luat în calcul în scenariile actuale de aprovizionare. 

„Noi avem o hotărâre de guvern prin care am făcut eliminarea, am decis eliminarea completă a surselor de energie. Deci e un road map care spune că ăsta e un scenariu dacă nu practic, total exclus, minimizat la maxim. Noi nu vrem să ne mai ducem încă o dată să luăm energie care știm că are costuri. În scenariile actuale, noi nu considerăm să luăm energie de la MGRES”, a mai adăugat Dorin Junghietu.  

După conectarea la sistemul energetic european (ENTSO-E), Republica Moldova are acces la o capacitate de import de 255 MW, în timp ce necesarul zilnic este de circa 600 MW. Restul este acoperit din producția internă și din capacitățile nefolosite la granițele Ucrainei cu alte țări.  

„În 2022, după începutul războiului, Moldova, s-a cuplat împreună cu Ucraina, la Sistemul Operatorilor de Transport a Energiei Electrice. Pe blocul respectiv noi avem alocat o capacitate comercială de import, 2100 de MW, care ulterior, acum în primăvară au fost reduși la 1700. Din aceste 1700, Moldovei rămân 255 de MW și necesitatea totală este de 600 MW. Noi avem și producția locală”, a explicat ministrul.   

Pentru moment, Ucraina nu utilizează complet capacitățile de care dispune, ceea ce permite Moldovei să acopere o parte din necesar. 

„Deficitele respective, sunt din capacitate, iar capacitatea respectivă se realocă din capacitățile rămase nealocate pentru celelalte granițe ale Ucrainei. Există un mecanism prin care capacitatea nealocată la granița dintre Ucraina Polonia sau Ungaria, noi beneficiem de această capacitate”, menționează Dorin Junghietu.

Ministrul a mai declarat că a fost elaborat un plan de vară cu șase acțiuni concrete în caz că vom avea deficit de energie. Acesta a fost realizat în colaborare cu Secretariatul Comunității Energetice și cu ENTSO-e:  

„Avem un plan de vară, pregătit la minister și cu ajutorul Secretariatului Comunității Energetice și coordonat la fel cu ENTSO-e. În planul respectiv sunt 6 acțiuni, noi am solicitat, reiterat ENTSO-e să considere o creștere a ENTSO-e-ului din cauza riscurilor sau situațiilor care ar putea exista. Suntem în comunicare foarte des cu ei, solicităm chestia asta la toate nivelele, există deschidere din partea lor”. 

Printre măsurile din plan se regăsește și utilizarea liniilor de 110 kW din România, capabile să alimenteze aproximativ o treime din consumatori: 

„Altă acțiune, este alimentarea Republicii Moldova, ca o parte din energia Republicii Moldova să fie furnizată pe liniile de 110 kW din România. Sunt 4 linii de 110 kW care pot lucreze în regim insularizat, o parte bună din energia electrică, aproximativ, 30% din consumatori să fie alimentați cu energie pe partea aia. Liniile respective au fost testate la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, au fost 4 sau  zile în care acest regim a fost testat pentru o eventuală necesitate de a acoperi energia de acolo”. 

TV8.md amintește că în februarie, și premierul Dorin Recean declara că din cauza tehnologiilor învechite pe care le utilizează Centrala de la Cuciurgan, schimbul de gaz pe cel de electricitate nu este rentabil. 

Menționăm că Chișinăul a redus drastic achizițiile de energie electrică din regiunea transnistreană, în favoarea luminii de peste Prut încă în noiembrie 2024. Asta pentru că regimul de la Tiraspol nu avea suficient gaz pentru a produce lumină pentru malul drept. Odată ce pe 1 decembrie 2025, Gazpromul a sistat livrarea de gaz în stânga Nistrului, Centrala de la Cuciurgan a început să fie alimentată cu cărbune, iar energia produsă era folosită doar pentru malul stâng.