Război în Ucraina, ziua 339: Lupte grele și tancuri de cauciuc. Stephen King: "Rusia, opriți războiul! Putin trebuie să plece"

social

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova

22 ianuarie 2023, ora 21:35

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) a elaborat o listă secretă a oamenilor și companiilor conectate la oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și a omului de afaceri rus Igor Ceaika. 

CUTIA NEAGRĂ PLUS a identificat persoanele și firmele vizate, felul în care au fost afectate de sancțiunile autorităților și care sunt marii absenți ce au scăpat din colimatorul SIS. Lista a fost elaborată în urma sancțiunilor aplicate de SUA în privința lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor și a fiului fostului procuror general al Rusiei, Igor Ceaika, în octombrie 2022. 

Pe 26 octombrie 2022, Departamentul Trezoreriei al SUA, OFAC, a impus sancțiuni împotriva lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Igor Ceaika. Scopul acestora este de a contracara „influența malignă a Rusiei și corupția sistemică în Republica Moldova”.

În aceeași zi, premierul Natalia Gavrilița și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, au susținut o conferință de presă în cadrul căreia au apreciat importanța sancțiunilor aplicate de autoritățile SUA față de Plahotniuc, Șor și Ceaika în lupta împotriva corupției.

„Aceasta deschide calea ca oligarhii corupți să ajungă în instanțele de judecată, ca averile lor să fie confiscate și întoarse cetățenilor păgubiți”, a spus prim-ministra R. Moldova. 

La cinci zile de la anunțul autorităților SUA, pe 31 octombrie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale, CSE, condusă de prim-ministră, a decis să aplice propriile măsuri de precauție în privința persoanelor și companiilor afiliate cu Plahotniuc, Șor și Ceaika.

Decizia CSE are drept scop să asigure efectul acțiunilor prescrise de OFAC și să evite riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Responsabilitatea pentru elaborarea listei celor sancționați a fost pusă în seama Serviciului de Informații și Securitate. Așa-zisa „listă neagră” nu a fost făcută publică de autorități.

„Lista neagră” a rămas secretă

Cutia Neagră PLUS a obținut o copie a directivei emise pe 9 decembrie de Comisia Națională a Pieței Financiare, CNPF, cu toate anexele ce conțin numele persoanelor și companiilor vizate de decizia CSE.

CNPF a informat instituțiile responsabile că trebuie să se abțină de la executarea unor activități și tranzacții solicitate de persoanele din liste, inclusiv achitarea dividendelor, înstrăinarea de bunuri imobile, mobile și valori mobiliare, operarea de modificări în structura acționariatului companiilor și să sesizeze de urgență Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.  

Cea mai lungă listă remisă de CNPF este asociată cu numele lui Șor și cuprinde 99 de persoane fizice și 106 companii. În „lista neagră” au ajuns rude apropiate deputatului fugar, cei cinci deputați ai Partidului Șor din actuala legislatură și aleși locali ai formațiunii, vehiculele financiare implicate în schemele politicianului și diverse companii contractate de Ilan Șor pentru lucrări și servicii.

Parlamentarul Denis Ulanov consideră că autoritățile care au elaborat listele au comis o nedreptate pentru că deputații nu ar trebui să fie sancționați pentru opțiunile lor politice. 

„Includerea noastră, a deputaților, ca persoane afiliate Partidului Șor și a lui Ilan Șor îmi provoacă zâmbetul”, a spus el. „Este o formulare destul de ciudată. Nu e suficient că eu am fost timp de opt ani avocatul său în dosare penale. Acum sunt deputat al fracțiunii Șor și membru al partidului și activitatea mea sau a colegilor mei nu a subminat nicidecum valorile democratice ale R. Moldova.” 

Marea absentă din lista Șor

În același timp, lista SIS mai include foști deputați din legislatura precedentă: Igor Himici, Maria Albot și Vladimir Vitiuc. Ultimul a părăsit fracțiunea PDM în mai 2020 și a aderat la Partidul Șor. O absență importantă în listă este fosta deputată Violeta Ivanov. Aceasta a plecat din PDM, împreună cu Vitiuc, a fost candidata Partidului Șor la prezidențialele din toamna anului 2020.    

În aceeași listă a persoanelor fizice asociate cu Ilan Șor au mai intrat aleșii locali reprezentanți ai Partidului Șor: Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei și cel care a condus protestele recente din centrul Chișinăului, Tatiana Platon, vicepreședinta raionului Orhei, Veaceslav Lupov, primarul orașului Taraclia, Serghei Burgudji și Valeri Klimenko, consilieri în Consiliul Municipal Chișinău.

Vicepreședinta raionului Orhei, Tatiana Platon, a comentat apariția sa în lista persoanelor asociate lui Ilan Șor în cadrul unei emisiuni la un post TV din holdingul politicianului.

„Eu încerc să nu dau atât de mare importanță acestei liste pentru că nu mă simt vizată absolut deloc. Nu simt că am încălcat ceva”, a spus vicepreședinta raionului Orhei. „Eu […] nu văd care este legătura mea directă sau indirectă.”   

De asemenea, includerea avocaților lui Ilan Șor în lista remisă de CNPF a provocat critici dure din partea comunității respective. În urma deciziei CSE, instituțiile financiare și cele registratoare sunt obligate să urmărească activitatea lui Iulian Balan și a Cabinetului Avocatului Aureliu Colenco.

„Unii notari mi-au telefonat și mi-au spus că nu figurez eu ca persoană fizică, ci Cabinetul Avocatului Aureliu Colenco, care prestează servicii de avocatură”, a precizat Aureliu Colenco.  „Aș dori să menționez că CSE nu are asemenea atribuții, să facă liste, care exclud drepturile și libertățile fundamentale prevăzute de Constituție. Chiar articolul 47 din Codul de procedură penală spune că apărătorul nu poate să fie asociat de organele de stat cu clientul său. Noi intenționăm să ne adresăm cu o cerere penală față de Procuratura Generală. Ulterior, ne vom adresa și la instituțiile internaționale.” 

Trebuie spus că avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, nu se regăsește pe listă. 

Administratorii instituțiilor mass-media, sub supraveghere

Autoritățile supraveghează tranzacțiile administratorilor afacerilor din domeniul mass-media afiliate fugarului Ilan Șor. Este vorba de Dumitru Chitoroagă, directorul SRL Media Resurse, care deține două posturi de televiziune – TV6 și Orhei TV și de Arina Corșicova, managerul companiei Telesistem-TV.

Această societate deține licența pentru Accent TV și Primul în Moldova, afiliate anterior socialiștilor. În septembrie 2022, cele două posturi TV au ajuns în holdingul lui Șor.

Pe 19 decembrie, CSE a decis să suspende licențele celor patru posturi TV „pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, precum și a războiului din Ucraina”. 

În lista persoanelor juridice conectate la Șor a mai intrat o companie fondată de Arina Corșicova – Moda Prestij SRL. În același timp, o absentă importantă în listă este firma acesteia SRL Diafan, deținătoare a unui pachet de acțiuni la Banca Socială în perioada în care aceasta era gestionată de Ilan Șor.

Sunt prezente în listă toate firmele care au făcut parte oficial din grupul familiei Șor, chiar dacă unele companii au fost între timp vândute, cum ar fi SRL-urile DFM și Dufremol deţinătoare ale magazinelor duty-free din R. Moldova. 

SRL-uri implicate în frauda bancară

Lista SIS mai cuprinde o serie de SRL-uri implicate în frauda bancară, care s-au regăsit în raportul Kroll ca fiind afiliate lui Ilan Șor. Cinci companii dintre acestea au fost fondate de fostul primar de Orhei prin intermediul unor persoane interpuse și au luat credite în valoare de peste 13 miliarde de lei de la băncile falimentate.

În colimatorul instituțiilor statului au mai intrat companii mari, care au tangențe cu activitatea Aeroportului Internațional Chișinău. Este vorba de Avia Invest, concesionara aeroportului, SRL Air Moldova și Aeroport Handling, privatizate pe bănuți și prin scheme cercetate penal de procurori. Ilan Șor a infirmat de fiecare dată că acestea ar fi fost în proprietatea sa.

Air Moldova a fost cumpărată în 2018 de SRL Civil Aviation Group, fondat de operatorul aerian Blue Air Aviation SA din România şi doi cetățeni moldoveni – Serghei Melnik și Andrei Ianovici. Ambii sunt actualmente în lista elaborată de SIS.

În 2019, compania românească s-a retras din capitalul Civil Aviation Group, iar cota ei de 49% a fost preluată de un cetățean al Letoniei. Într-o investigație anterioară, Cutia Neagră a semnalat existența unui dosar penal în cazul privatizării Air Moldova. Procurorii bănuiesc că banii plătiți statului ar fi provenit dintr-o operațiune de spălare de bani de la compania de asigurări Moldasig.

Cutia Neagră a solicitat companiei Air Moldova un comentariu despre includerea firmei în lista persoanelor juridice asociate lui Ilan Șor, dar nu am primit niciun răspuns.

Lista mai cuprinde două firme cu rulaje de milioane care aparțin deputatului Denis Ulanov, administrate de soția parlamentarului. Ulanov a declarat că autoritățile au blocat abuziv activitatea companiilor și intenționează să se adreseze în instanță. 

„Compania LegalArt a fost înregistrată de mine și soția mea în 2007. Este o companie juridică, oferim servicii la sute de persoane și companii. Includerea acestei companii și a companiei Stevart în lista de sancțiuni este o acțiune fără precedent și atât de obraznică din partea celor care au întocmit lista”, a spus parlamentarul. „Companiei LegalArt îi sunt blocate conturile. Noi am reușit să achităm cu mare greu pentru benzină pentru angajații companiei. […] Soția mea, ca director, scrie scrisori la Serviciul Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, la marele Serviciu de Securitate, și nu primește niciun răspuns. Ce se întâmplă? De ce îmi blochează plățile? De ce eu am fost inclus în această listă? Bine, eu sunt un agent, așa cum mă numesc ei acolo, dar ce legătură are compania care activează pe piața juridică de 15 ani?”

Genesis International reclamă abuzuri

Reclamă grave probleme în activitate și compania Genesis International, bine-cunoscută în domeniul construcției de drumuri. Atât firma, cât și proprietarii săi au fost incluși în lista persoanelor suspectate că ar fi afiliate lui Ilan Șor. Genesis International a câștigat licitații pe bandă rulantă pentru reparația drumurilor din raionul Orhei după ce Ilan Șor a ajuns primar în 2015. 

Fondatoare a companiei Genesis International este SRL Aspect-M aflată în proprietatea fostului deputat din legislatura 2001-2005, Vitalie Mrug și a fiului său, Vladlen. O altă cotă-parte din companie este deținută de  Roman Mrug. Ambele companii și cei trei co-proprietari au intrat în vizorul instituțiilor de stat. 

Într-un răspuns expediat la solicitarea Cutiei Negre, Vitalie Mrug a recunoscut că firma sa a avut o colaborare fructuoasă cu Ilan Șor, dar se declară indignat că este sancționat acum de autorități. 

„Noi nu am avut posibilitatea să contestăm decizia autorității care a elaborat pretinsele liste, dat fiind faptul că nu ni s-a comunicat în niciun mod includerea noastră în aceste liste, nici motivele includerii, nici organul care a elaborat aceste liste”, se menționează într-un răspuns al Genesis International pentru Cutia Neagră.

„Recent, companiile noastre și fondatorii s-au confruntat cu un șir de acțiuni din partea unor entități – bănci comerciale și companii de asigurări. Au avut blocări de sume de bani pe cardurile bancare deținute de persoanele fizice. Banca a început să solicite documente suplimentare ce confirmă tranzacții care, în opinia noastră, nu se abat de la activitățile obișnuite.”

„Unele transferuri efectuate de către Genesis International în beneficiul furnizorilor de bunuri și lucrări în cadrul activității operaționale au fost blocate pentru câteva zile de către banca beneficiară, nefiind înscrise în conturile curente ale acestora în termenele prevăzute de legislație. Banca a blocat suma intrată pe contul companiei Aspect-M, provenită din primirea veniturilor sub formă de dividende de la o entitate afiliată neinclusă în lista neagră.” 

„Această situație afectează grav imaginea și poziția pe piață a companiilor noastre. Acest fapt poate influența negativ posibilitatea Genesis International să participare la licitațiile publice pentru reparații de drumuri, care urmează să se desfășoare la începutul anului 2023. Iar acest factor poate cauza intrarea în incapacitate de plată, disponibilizarea personalului și înghețarea activității companiei noastre”, se mai menționează în răspunsul companiei.

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior că peste 14 milioane de lei pentru reparația unor drumuri din orașul Orhei au intrat pe conturile Genesis Internațional de la Asociația Obștească „Pentru Orhei”, fondată de Ilan Șor.

De cealaltă parte, Vitalie Mrug nu vede nimic dubios în aceste finanțări.

„O parte din obiective au fost executate din bugetul orășenesc Orhei. Din cauza că fondurile bugetare nu erau suficiente pentru reparația drumurilor, domnul Ilan Șor, în calitate de primar, a înaintat companiei noastre propunerea să colaborăm cu asociații obștești create și finanțate în conformitate cu legislația. Din cunoștințele noastre, finanțarea acestor organizații provenea din donații și sponsorizări legale, inclusiv din partea întreprinderilor al căror beneficiar efectiv era Ilan Șor”, a spus omul de afaceri. 

„Toate lucrările executate au fost îndeplinite în strictă conformitate cu caietul de sarcini și au fost recepționate de beneficiar, faprt ce poate să fie demonstrat prin contracte și facturi. […] Aspectele legate de căutarea surselor de finanțare a unor activități ilegale, pretinse de a fi săvârșite de persoanele supuse sancțiunilor, urmează a fi investigate de către organele de stat abilitate”, a precizat el Vitalie Mrug în răspunsul oferit Cutiei Negre.

Exfactor-Grup a făcut lucrări la Aeroportul Internațional Chișinău

În lista persoanelor fizice afiliate lui Ilan Șor a fost inclus și Vladimir Tonu, proprietarul renumitei companii de construcții Exfactor-Grup. La alegerile parlamentare din 2019, Exfactor a fost unul dintre cei mai importanți sponsori ai campaniei electorale a Partidului Șor, contribuind cu circa 1,4 milioane de lei.

Exfactor-Grup a avut mai multe tranzacții cu Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. În 2018, compania lui Tonu a cumpărat Hotelul „Cosmos” de la SRL Infoton-Com, conectat la Şor. În proprietatea Exfactor au ajuns și 10 hectare de teren din apropierea Gării Auto de Nord, care au aparținut firmei Finpar Invest a lui Plahotniuc. 

Exfactor-Grup a fondat în 2018, împreună cu un cetățean american, SRL Gările Auto Moderne, care a obținut în concesiune de la stat, pentru 25 de ani, toate gările auto din R. Moldova. Administrator al acestei firme a fost o perioadă Vitalie Mrug, despre care v-am vorbit mai sus. În calitate de beneficiar al acestui contract de concesiune opinia publica l-a prezentat tot pe Ilan Șor. 

În pofida acestor achiziții, firma Exfactor-Grup nu a fost inclusă de SIS în „lista neagră”. Autoritățile au introdus în listă o altă companie a lui Tonu ce nu are în prezent activitate – Exfactor Grup Construct. Firma a fost fondată în 2014 doar pentru a efectua lucrări de construcție la Aeroportul Internațional Chișinău: a modernizat pista aeroportului și a construit parcarea multietajată. 

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Vladimir Tonu a declarat că nu este afectat deocamdată de sancțiunile impuse de Comisia pentru Situații Excepționale, dar se arată indignat de faptul că s-a regăsit în lista SIS-ului ca fiind afiliat lui Șor.

 „În primul rând, eu nu am făcut tranzacții ca persoană fizică de când a apărut lista și nici nu am de gând să fac, pentru că nu am ce vinde. Ceea ce ține de compania ceea, ea a lucrat strict numai la Aeroportul Internațional Chișinău ca antreprenor de lucrări pe care noi le-am făcut cu soviste, cu bună înțelegere și am plătit impozite la stat”, a spus proprietarul „Exfactor Grup”, Vladimir Tonu, pentru Cutia Neagră.

„– Și compania asta nu are acum activitate? – Ea este moartă. Asta a fost o companie făcută special ca noi să nu încurcăm una cu alta. Și cred că cineva a găsit de cuviință că trebuie să ne pună și pe noi în listă și ne-a pus. – Compania cealaltă, Exfactor, de construcții, nu este afectată în niciun fel de sancțiuni? – Nu. Eu bănuiesc că am nimerit în listă că am făcut lucrări la aeroport. Bănuiesc, dar nu știu. Chestia asta e pusă pentru perioada cât e situație excepțională în țară. Urmează să vedem ce o să fie. Văd că toată lumea o critică foarte tare. Eu cred că și noi o să contestăm. Dacă vor prelungească starea de urgență și noi o să contestăm.”

Andronachi și Vîlcu, pe listele lui Șor și Plahotniuc

Două companii și două persoane fizice au fost incluse de SIS atât în lista persoanelor afiliate lui Ilan Șor, cât și în cea a persoanelor conectate la Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre fostul deputat democrat Vladimir Andronachi și omul de afaceri Alexandru Vîlcu. Cei doi au primit mandate de arest în dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”. Cutia Neagră a scris recent despre legăturile lor cu schema de la ASP.

Vladimir Andronachi se află doar în lista persoanelor fizice. Niciuna dintre companiile sale nu este vizată de sancțiuni, nici chiar cunoscuta Victoria Leasing. Cutia Neagră a dezvăluit într-o investigație anterioară cum a obținut această firmă în 2019 un împrumut de 100 de milioane de lei de la Moldovatransgaz și l-a direcționat pe conturile Avia Invest. Banii au fost distribuiți ulterior către alte companii afiliate lui Ilan Șor.

Andronachi a fost omul de încredere al fostului lider democrat Vlad Plahotniuc și o figură-cheie în multe scheme ale oligarhului fugar. El a fost implicat în frauda bancară și în schemele Energokapital și Metalferos. În prezent, Andronachi se află în arest după ce a fost extrădat din Ucraina. 

Avocatul său nu ne-a putut oferi comentariu despre includerea clientului său în listele persoanelor afiliate lui Șor și Plahotniuc.

„Eu nu pot comenta subiectul dat pentru că nu cunosc poziția clientului pe acest subiect și pe această problemă. – Nu ați discutat dacă va contesta sau nu? – Nu, nu”, a spus Oleg Mîța.

Cel de-al doilea personaj afiliat atât lui Șor, cât și lui Plahotniuc este omul de afaceri Alexandru Vîlcu. Numai că firmele acestuia lipsesc din listă. Vîlcu a intrat în acționariatul companiei DFM SRL, proprietara magazinelor duty-free. Alexandru Vîlcu a cumpărat 30% din capitalul firmei de la Ilona Șor chiar pe 14 iunie 2019, ziua în care Partidul Democrat a pierdut puterea, iar Ilan Șor a fugit din Moldova.

Ceilalți doi acționari la DFM – Victor Iakovlev şi Andriy Minayev – la fel se regăsesc în lista SIS-ului. În decembrie 2019, Alexandru Vîlcu a renunțat la cota sa în DFM. De asemenea, Alexandru Vîlcu a ajuns în atenția publică după ce a cumpărat o cotă-parte de 25% în capitalul SRL Gările Auto Moderne, care a preluat gările auto de la stat prin intermediul unui parteneriat public-privat.

Alexandru Vîlcu a fugit anul trecut din R. Moldova. Autoritățile au emis un mandat de arest în lipsa sa în dosarul blanchetelor de pașapoarte. Contactat prin intermediul rețelelor de socializare, Vîlcu a catalogat includerea sa în lista persoanelor afiliate lui Șor și Plahotniuc drept o „prostie”.  

„Cum poți să comentezi o prostie? Eu nu am văzut lista oficial, doar prin canale Telegram. Ar trebui sa iasă atotputernicii și să o publice oficial undeva. Nu am idee de ce am fost introdus în lista lui Plahotniuc. Eu nu am avut tangență cu el. Am comunicat de vreo două ori prin 2004-2005”, a comentat Alexandru Vîlcu. „În lista lui Șor, cred că sunt din cauza că am încercat să cumpăr de la el afacerea ce ține de magazinele duty-free. Așa cred eu, dar noi avem centre serioase de analiză și ele poate știu ceva mai mult. Cred că toate astea vor duce la multe probleme de reputație și financiare pentru stat. Vă dați seama câte drepturi au fost încălcate printr-o decizie a Comisiei de situații excepționale în energetică și migrație.”

Ilan Șor a încercat să compromită candidatura Moldovei la UE

Cei doi agenți economici incluși în listele persoanelor asociate lui Plahotniuc și lui Șor sunt Anik Imobil și Real Concept Imobil. Prima firmă s-a perindat printre fondatorii SRL Alfa Engineering, proprietară a Hotelului Național. Cutia Neagră a descoperit că Anik Imobil a beneficiat de bani împrumutați în condiții suspecte de la Asito și Moldasig. 

La rândul său, Real Concept Imobil este compania care a cumpărat mai multe imobile de la Finpar Invest deținută de Plahotniuc: 10 hectare de teren din preajma Gării Auto de Nord, ajunse apoi la Exfactor,  Vila urbană din apropierea Parlamentului și renumita clădire Global Business Center, unde a fost centrul de comandă al lui Plahotniuc. 

Ilan Șor a fost acuzat de SUA că a colaborat cu cetățeni ruși pentru a crea o alianță politică menită să controleze Parlamentul Republicii Moldova și mai apoi să susțină adoptarea unei serii de acte legislative în interesul Rusiei. În iunie 2022, Șor a cooperat cu entități din Moscova pentru a compromite candidatura Moldovei la UE în timp ce votul pentru acordarea statutului de candidat era în curs de desfășurare, a argumentat SUA decizia de a-l sancționa pe Șor.

„Nici sancțiunile Marii Britanii, nici sancțiunile SUA nu arată o poziție a acestor țări în privința unor potențiale probleme cu caracter penal pe care le are Ilan Șor”, a spus Denis Ulanov. „Ilan Șor a nimerit acolo exclusiv pentru activitatea sa politică. Noi considerăm că poziția pe care noi o avem poartă un caracter pașnic, cu direcție socială, și nu propagă în niciun caz lichidarea R. Moldova, subminarea valorilor democratice și tot ce este scris acolo.” 

De la oamenii lui Șor, să trecem la cei ai lui Plahotniuc. În listele cu persoane afiliate lui Vladimir Plahotniuc au fost incluse 44 de persoane fizice și 40 de agenți economici. Deși dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale prevede că ar trebui să ajungă în liste toți administratorii pe care i-au avut companiile lui Plahotniuc din 2010 până în prezent, mai multe nume sonore lipsesc.

Andrian Candu își mută afacerile din Moldova

Au intrat sub supravegherea autorităților rudele apropiate ale oligarhului fugar, inclusiv fostul ministru al Economiei și speaker al Parlamentului Andrian Candu, finul de cununie al lui Plahotniuc. Acesta figurează în liste nu doar ca persoană fizică, ci împreună cu SRL Davead Consulting pe care a fondat-o în 2019. Firma cu pricina oferă servicii de consultanță în afaceri, PR și comunicare.

Andrian Candu a declarat pentru Cutia Neagră că este nevoit să sisteze activitatea companiei după ce a ajuns în lista cu pricina.

„Personal, nu sunt afectat deoarece nu am tranzacții personale. Nu am intenții să vând sau să cumpăr ceva în R. Moldova. Însă, cu adevărat, am fondat o societate acum câțiva ani și, plecând din politică, am considerat că ar fi bine să contribui cumva, inclusiv la economia Moldovei, creând locuri de muncă, plătind impozite”, a spus Candu. „Luând în considerare această listă, am considerat că este cazul să sistez toate activitățile în R. Moldova. Sigur, asta nu afectează echipa sau pe mine personal, luând în considerare că sunt și alte activități în alte țări. Asta este o pierdere pentru țară. – Dvs. mai țineți legătura cu dl Plahotniuc, poate ați discutat despre aceste sancțiuni impuse de SUA și Marea Britanie, eventual despre această listă din Moldova? - Nu. - Nu țineți legătura cu el sau nu ați discutat la subiect. - Nici una, nici alta.”

În lista persoanelor fizice afiliate lui Plahotniuc s-a pomenit și fostul deputat democrat Vladimir Cebotari. Companiile sale însă nu sunt vizate de decizia CSE. 

„Dacă studiem atent cele două decizii ale CSE, sunt listate anumite criterii care fac o persoană eligibilă de a fi considerată asociată cu cineva sau nu? Eu am citit foarte atent. Nu am găsit niciun element care să mă poată asocia cu vreunul din acele criterii”, a spus fostul deputat. „Eu m-am adresat deja către autorități cu solicitarea de a avea o discuție și a-mi comunica unde văd ei legătura dintre mine și acele criterii și mi-am expus deschiderea să comunicăm, să prezentăm unul altuia informații și date veridice care să permită a lua o decizie, inclusiv de a exclude din această listă. Mă vizează doar pe mine și e treba mea. Nu mai sunt un subiect de interes public așa că am dreptul.”

Lista  cuprinde și nume de persoane care au deținut funcții publice. De exemplu, Tamara Andrușca a fost angajată a lui Plahotniuc, iar din 2013 - membră a Curții de Conturi. Ulterior, a fost instalată în postul de director la CNAM. Nu a scăpat din vizorul autorităților nici Vitalie Iurcu, fost director al întreprinderii de stat Moldtelecom.

Vladimir Cebotari a intrat în listă fără firme

Un alt personaj cunoscut, reperat de autorități, este Sergiu Talpă, unul dintre acționarii SRL Bass Systems. Talpă a fost director și la Switchover AG din Elveţia, fondatoare a unei companii cu același nume din Moldova. Această companie și Bass Systems au beneficiat de sute de milioane de lei de la întreprinderea de stat Moldtelecom în perioada guvernării PDM. Cutia Neagră a relatat recent despre conexiunea lui Plahotniuc cu Bass Systems și banii pe care i-a încasat de la Moldtelecom. În toamna anului 2019, Bass Systems a fost vândută unei companii din Austria și nu este acum în vizorul autorităților.

Pe de altă parte, sub lupa autorităților a ajuns BB-Dializa partenera statului în serviciile de hemodializă. Cutia Neagră a dezvăluit legătura acestei companii cu Vladimir Plahotniuc, chiar dacă proprietarii din acte ai firmei au negat întotdeauna că ar avea afiliere cu Plahotniuc. 

În lista neagră se regăsesc mai multe persoane care au făcut afaceri în domeniul metalelor feroase, inclusiv foștii directori ai întreprinderii de stat Metalferos – Alexei Țîmbrovschi și Victor Chiriac. 

Totodată, lista cuprinde persoane și companii implicate în scheme de corupție la Calea Ferată. Unul dintre cei vizați este Veaceslav Baida, fostul administrator al firmei Gerex-Cons, numit într-un raport al SIS drept „coordonator al schemelor” la Calea Ferată în interesele lui Plahotniuc. 

Alți doi agenți economici din listă activează în domeniul expediției de mărfuri prin CFM. Una dintre companii este Transalliance Group, care are și în prezent contracte importante cu Calea Ferată din Moldova. Doar că, conform unei ordonanțe de percheziție emisă de procurori în 2021, Transalliance Group ar fi conectată la fostul director al CFM, Iurie Topală.

Cutia Neagră a reușit să discute la telefon cu o reprezentantă a companiei despre problemele apărute în activitatea firmei după ce s-a pomenit în listă. Aceasta a spus că aproape toți angajații, inclusiv managerii, sunt bolnavi și nu pot să fie contactați.

„Pur și simplu, pentru fiecare plată trimitem factură fiscală, documente confirmative. – Și care este opinia Dvs. despre această decizie? – Este o decizie nedreaptă. Avem contracte. Noi lucrăm ca toți oamenii obișnuiți”, a spus o angajată a companiei.

Compania de expediție Gradalogistic și managerul acesteia, Vitalie Belescu, se regăsesc la fel în lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Solicitat să vorbească despre impactul deciziei CSE, Belescu ne-a transmis prin intermediul secretarei sale că refuză să vorbească la acest subiect.

„Din păcate, juristul este în concediu, iar directorul nu vrea să vorbească despre acest subiect. – Domnul Belescu Vitalie, da? - Da, da. - Nu vrea să vorbească, el văd că e introdus în lista asta. – Da”, a confirmat secretara identitatea directorului.    

Cele mai cunoscute companii din imperiul lui Plahotniuc

În lista cu persoane juridice care au interdicții la tranzacții suspecte de fraudă se numără și cele mai cunoscute companii din imperiul lui Vladimir Plahotniuc: Codru Hospitality, Nobil-Club, Grand Oil, Casa Media Plus, una dintre cele mai mari agenții de publicitate din R. Moldova, compania de pază Argus și cunoscuta Finpar Invest.

Curios este faptul că SIS-ul i-a trecut cu vederea pe generalii Valentin Zubic și Valentin Mejinschi. Aceștia s-au succedat în funcția de directori ai companiei de pază Argus. Zubic a administrat și Finpar Invest.

De asemenea, a scăpat din colimatorul autorităților Ghenadie Sajin, unul dintre apropiații oligarhului. Sajin a condus compania Finpar Invest, iar în 2015 a fost numit director al Agenției pentru Supraveghere Tehnică, fosta Inspecție de Stat în Construcții.

Nu au scăpat de sancțiuni afacerile media conectate la Vladimir Plahotniuc, împreună cu administratorii companiilor. Este vorba despre Sergiu Latiș, administratorul GMG Production și al General Media Group, Oleg Cristal, fost director al Publika TV și fost consilier al lui Plahotniuc, și Petru Jelihovschi, director la General Media Group Corp, care deține licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și licenţele posturilor de radio Publika FM şi Muz FM.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Petru Jelihovschi a refuzat să vorbească. 

Nu am primit nicio reacție nici de la avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, despre sancțiunile aplicate de SUA clientului său și decizia Comisiei pentru Situații Excepționale.

Vladimir Plahotniuc a fost acuzat de autoritățile SUA că a folosit organele de drept împotriva oponenților săi politici în ajunul alegerilor din 2018. De asemenea, OFAC l-a recunoscut pe Plahotniuc drept responsabil sau complice la acte de deturnare a bunurilor statului, exproprierea bunurilor private pentru câștig personal, extracție a resurselor naturale și corupție sau mituire.

Nicolae Posturusu „nu are plăcere să vorbească”

Lista persoanelor fizice și juridice suspectate de afiliere cu omul de afaceri rus Igor Ceaika este scurtă. Interdicții la tranzacții suspecte de fraudă au doar ex-președintele Igor Dodon și Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă pe care o conduce, Fundația de binefacere „Din Suflet” fondată de soția acestuia, Galina Dodon, și o organizație neguvernamentală din Găgăuzia finanțată astăzi din surse europene.

Igor Ceaika a fost sancționat de SUA pe motiv că firmele sale au fost folosite în operaţiunile Kremlinului pe post de paravan pentru pomparea banilor în partidele politice moldoveneşti care colaborau cu Rusia. O parte din bani erau destinați inclusiv pentru mită și alte fraude.

Fiul fostului procuror general al Federației Ruse este partenerul de afaceri al familiei Dodon. În perioada în care Igor Dodon era șef de stat, fratele său, Alexandru, s-a asociat cu Ceaika în două companii fondate la Moscova: una de construcții și alta din domeniul gestionării deșeurilor. 

Rise Moldova a dezvăluit într-o investigație că Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă, fondată de Igor Dodon în vara anului 2021 a primit finanțări de la Moscova prin intermediul organizației „Delovaia Rossia”.

Pe conturile uniunii de la Chișinău au intrat peste 20 de milioane de ruble, echivalentul a 5 milioane de lei. Cea mai mare parte din bani a fost oferită de Igor Ceaika. Conform unui document publicat de Rise Moldova, în bugetul Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse pentru anul 2022 a fost planificat un salariu și premii pentru Igor Dodon în sumă de peste 200.000 de lei pe lună.  

Igor Dodon nu a fost de găsit pentru comentarii. Nu ne-a răspuns la mesajele adresate pe rețelele sociale. Fără reacție a rămas și mesajul trimis Carmenei Sterpu, responsabilă de comunicare la Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă. A eșuat și încercarea de a lua legătura cu Dodon prin intermediul avocatului său. Acesta ne-a răspuns arogant la telefon și a închis telefonul.

„Nu am nicio plăcere să discut cu dvs. Vă doresc o zi bună, la revedere! - În calitatea dvs. de avocat al dlui Dodon, vreau să vă întreb ceva. - Încă o dată vă spun că nu am plăcere să discut cu dvs.”, a spus avocatul Nicolae Posturusu.

Asociația Obștească „Tineretul Găgăuziei” și Ceaika

În afară de familia Dodon, în lista creată de SIS cu persoane suspectate că ar fi afiliate cu Igor Ceaika se mai regăsește Asociația Obștească „Tineretul Găgăuziei”. Aceasta a fost fondată în 2006 și este condusă de Dmitri Furtună, care a făcut parte din echipa bașcanului Irina Vlah. În 2015, Furtună a fost numit șef-adjunct al Direcției cultură și turism în Executivul de la Comrat, iar apoi a fost șef interimar al Direcției tineret şi sport. În februarie 2017 a preluat conducerea organizației „Tineretul Găgăuziei”. 

În august 2017, în timpul unei manifestări fastuoase dedicate zilei autoproclamării republicii găgăuze, Igor Ceaika a fost invitat de onoare, alături de Igor Dodon și Irina Vlah, la un concert la care au cântat trupe de muzică din Rusia.

În ultimii 5 ani, acest ONG a implementat mai multe proiecte culturale și sociale în Găgăuzia, finanțate din bani europeni sau americani. Dmitri Furtună este și coordonatorul proiectului GAMCON din Găgăuzia, finanțat de UE, al cărui scop era formarea tinerilor în domeniul de leadership, precum și implementarea de proiecte sociale.

Cutia Neagră nu a reușit să identifice nicio legătură a ONG-ului Tineretul Găgăuziei cu Igor Ceaika. Iar conducătorul Asociației Dmitri Furtună a respins orice afiliere cu Ceaika și a declarat că nu a primit finanțări din Rusia.

„Nu am avut nicio legătură cu Ceaika? Prima dată de la dumneavoastră aud asta.  MUSCA Noi, lucrăm, obținem finanțare, realizăm proiecte din anul 2017, finanțate din Uniunea Europeană, din SUA, Slovacia, de asta eu nu înțeleg de ce așa s-a întâmplat. Nu înțeleg, poate este vreo greșeală.

Deși listele cu persoane și companii afiliate lui Plahotniuc, Șor și Ceaika au fost publicate de Cutia Neagră încă în decembrie 2022, după ce le-am obținut de la o instituție bancară, nicio instituție de stat nu a prezentat public cum exact acestea au fost întocmite.

Am solicitat oficial aceste liste de la Serviciul de Informații și Securitate, dar și de la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, împuternicit să verifice tranzacțiile ce par dubioase ale persoanelor incluse în liste. Ambele instituții au refuzat să ofere listele, făcând trimitere la Legea privind protecția datelor cu caracter personal. 

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a refuzat să răspundă

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a refuzat să răspundă la toate întrebările adresate de Cutia Neagră ce vizează acțiunile întreprinse de instituție în raport cu agenții economici și persoanele fizice care s-au pomenit în listă. Serviciul a motivat că „este interzisă divulgarea informației care constituie secret comercial, bancar, fiscal și profesional”.

SIS a evitat să răspundă la o parte dintre întrebările adresate de Cutia Neagră și a făcut următoarele precizări:

„În baza Dispoziției CSE, entitățile raportoare aplică doar măsuri de precauție sporită și se abțin pe un termen de cinci zile de la executarea activităților și tranzacțiilor realizate de subiecți, nefiind interzise, blocate sau suspendate activitățile curente ale persoanelor fizice și juridice. Ulterior, în procesul de verificare a tranzacțiilor, în conformitate cu legislația, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor poate aplica măsuri preventive de până la 30 de zile, cu informarea organelor abilitate despre suspiciunile identificate”, se menționează în răspunsul SIS pentru Cutia Neagră.

„Aplicarea altor măsuri pentru o perioadă mai lungă poate fi realizată doar în cadrul unei cauze penale, prin decizia judecătorului. Criteriile și condițiile care au stat la baza întocmirii listei sunt prevăzute în Dispoziția CSE. Lista întocmită în urma Dispoziției CSE nu poartă un caracter exhaustiv. Entitățile responsabile sunt antrenate în monitorizarea continuă atât a circumstanțelor care argumentează necesitatea includerii sau excluderii subiecților cât și a eventualelor acțiuni de eludare, reieșind din datele acumulate sunt operate modificări. Ultima actualizare a listei a fost realizată la 9 ianuarie curent”, a subliniat SIS fără să precizeze despre ce modificări este vorba.

Litvinenco: Lista ar trebui făcută publică

La rândul său, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco consideră că lista celor sancționați nu ar trebui să constituie un secret.

„Noi am participat la formularea textului din dispoziția CSE. Mai departe, eu nu am văzut lista, nu am întocmit-o și chiar nu știu cine se regăsește în această listă. - Cum credeți, această listă putea să fie făcută publică? – Eu nu cred că lista respectivă este un secret de stat. - Ea nu a fost făcută publică. - Dar ați cerut-o în conformitate cu Legea privind accesul la informație și cineva a zis că nu? - Dar ne-a spus nouă cineva că există o astfel de listă. - Dacă vă uitați în dispoziția CSE, e clar de acolo că trebuie să existe o listă care s-ar întocmi pe baza acelei dispoziții”, a spus ministrul.

Deși Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a refuzat să spună câte și ce fel de tranzacții a blocat în baza prevederilor dispoziției CSE din octombrie, am reușit să obținem o parte din informații de la Agenția Servicii Publice, responsabilă de înregistrarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile, unităților de transport și înregistrarea drepturilor asupra cotelor-părți în capitalul social al persoanelor juridice. Instituția ne-a prezentat informațiile, dar fără a dezvălui numele persoanelor fizice sau juridice vizate.

ASP susține că a primit lista cu persoanele afiliate lui Șor, Plahotniuc și Ceaika pe 24 noiembrie 2022, iar peste o săptămână a făcut prima sesizare către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, când unul dintre agenții economici aflați în listă a solicitat modificarea componenţei asociaţilor în capitalul social şi înscrierea datelor cu privire la beneficiarul efectiv al firmei. 

Pe parcursul lunii decembrie, ASP a mai blocat temporar două solicitări similare ale unor companii, o cerere de a schimba administratorul autorizat al unei persoane juridice și o încercare de a înregistra o componență nouă în consiliul unei societăţi pe acțiuni.

CNA, Procuratură și instanțele de judecată trebuie să își facă meseria

De asemenea, ASP s-a abținut să înregistreze cererea depusă de către un partid politic pe 6 decembrie pentru înregistrarea modificărilor în denumirea partidului, completarea statutului și schimbarea preşedintelui formațiunii. ASP nu a făcut publică denumirea partidului. Cel mai probabil este vorba de PDM, care a decis să-și schimbe denumirea în Partidul Social Democrat European în cadrul congresului desfășurat în noiembrie 2022. Președinte al formațiunii a fost ales Ion Sula, fost ministru al Agriculturii.

Din lista persoanelor fizice afiliate lui Șor, Plahotniuc și Ceaika, doar două au apelat la serviciile ASP în decembrie 2022. O persoană a solicitat, în baza unei procuri, să schimbe actele ce se referă la proprietatea unei mașini. Pe 14 decembrie, în urma sesizării ASP, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a dispus sistarea executării acestei cereri pe un termen de 30 de zile. 

O altă persoană a solicitat ASP eliberarea extraselor din Registrul bunurilor imobile şi a certificatelor de valoare pentru zece bunuri pe care le are în proprietate. Pe 15 decembrie, a dispus blocarea tranzacţiilor ce vizează nouă dintre bunurile imobile ale persoanei pe un termen de 30 de zile.

În opinia lui Sergiu Tofilat, analist al comunității WatchDog în domeniul energetic şi financiar-bancar, deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale, substituie actul de justiție și reprezintă „un lucru periculos”.

„CSE încearcă să execute prevederi care țin de SUA. Statele Unite au aplicat sancțiuni împotriva la cetățeni care sunt străini. Nici Plahotniuc, nici Șor nu au cetățenia Statelor Unite. Primul pas și cel mai important este că băncile comerciale, cu siguranță, nu vor deschide conturi și nu vor dori să deservească aceste persoane și nici companii pe care le controlează”, a spus Sergiu Tofilat.

„Dacă o bancă din Moldova îi deschide cont lui Șor sau lui Plahotniuc și banca este prinsă...  Statele Unite au constatat că, uite, o bancă din Moldova a făcut transferuri, a deservit o persoană aflată sub sancțiuni. Banca ceea este imediat deconectată și aruncată în afara sistemului internațional de transferuri. Deci, banca ceea dispare, ea este ștearsă și nimeni nu va mai lucra cu dânsa.”

„În ceea ce ține de proprietăți pe care aceștia le dețin, nu putem substitui și interzice tranzacții sau înregistrarea a careva patrimoniu la cetățenii noștri prin decizii politice. Noi avem instituțiile de drept – CNA, Procuratură, Serviciul Fiscal, instanțele de judecată - , ei trebuie să își facă meseria. Vrei să pui arest, interdicție, nicio problemă, anchetează, adă dovezi, du-te în judecată, și, în baza deciziei judecății, pune sechestru, pune interdicții, pune arest, confiscare, nu știu ce... Deci, substituirea actului justiției printr-o decizie politică în raport cu propriii cetățeni este un lucru extrem de periculos și absolut greșit”,a spus expertul.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cum ajung milioane de euro de la UEFA în buzunarele oligarhului prorus Victor Gușan din Tiraspol
/VIDEO/ Cutia Neagră Plus: Un an de stare de urgență. Deciziile controversate luate de Comisia Situații Excepționale
/VIDEO/ Cutia Neagră Plus: Scheme de corupție cu milioane de lei pentru drumuri reparate doar pe foaie
Etapa audițiilor live s-a încheiat: Cine sunt cei 10 finaliști care luptă pentru a reprezenta Republica Moldova la Eurovision 2023
/VIDEO/ Etapa audițiilor live s-a încheiat: Cine sunt cei 10 finaliști care luptă pentru a reprezenta Republica Moldova la Eurovision 2023
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
/VIDEO/ Autocar din Republica Moldova, răsturnat pe o șosea înzăpezită din România: Sunt 3 răniți. Precizările oficiale
/VIDEO/ Autocar din Republica Moldova, răsturnat pe o șosea înzăpezită din România: Sunt 3 răniți. Precizările oficiale
Război în Ucraina, ziua 339: Lupte grele și tancuri de cauciuc. Stephen King: "Rusia, opriți războiul! Putin trebuie să plece"
Război în Ucraina, ziua 339: Lupte grele și tancuri de cauciuc. Stephen King: "Rusia, opriți războiul! Putin trebuie să plece"
/VIDEO/ 5.000 de maidanezi în Capitală! O femeie, mușcată de opt câini. Unde suni dacă vezi o haită?
/VIDEO/ 5.000 de maidanezi în Capitală! O femeie, mușcată de opt câini. Unde suni dacă vezi o haită?

social

/VIDEO/ 5.000 de maidanezi în Capitală! O femeie, mușcată de opt câini. Unde suni dacă vezi o haită?

28 ianuarie 2023, ora 22:30

În țara vecină, România, este șoc și indignare după ce o femeie a murit fiind sfâșiată de câini în timp ce alerga. Oamenii se uită stupefiați la ping-pongul dintre instituții care-și pasează vina fără să dea semne de remușcare. Nici în Capitala Republicii Moldova situația nu arată mai bine. Datele oficiale arată că pe străzi sunt circa cinci mii de maidanezi, pe când la necropolă, singurul loc specializat și administrat de municipalitate, sunt doar 270 de câini. 

În lipsa unei viziuni și a unor funcționari care chiar să vrea să soluționeze această problemă, oamenii riscă zilnic să fie încolțiți pe străzi. Anual, circa o mie de persoane se adresează la 112 spunând că sunt mușcate de câini. Am făcut și noi un experiment, ca să vedem cui trebuie să telefonăm dacă întâlnim o haită de câini ce par agresivi. Ce-am descoperit, ne-a șocat. 

Conform datelor oferite de Serviciul Unic de Urgență, anual, aproximativ 1.000 de oameni apelează la 112 pentru a cere ajutor după ce au fost mușcați de câini. O bună parte din aceste cazuri se produc în municipiul Chișinău. Deși de-a lungul timpului, la conducerea Primăriei Capitalei, s-au perindat mai mulți edili, în planurile cărora era și soluționarea problemei animalelor fără adăpost, lucrurile nu prea s-au mișcat din loc, din cauza conflictelor interne, lipsei de experiență, nepăsare ori interese ascunse. 

S-o luăm de la capăt. Instituția care se gestionează și monitorizează, în acest moment, problema animalelor fără stăpân din municipiul Chișinău este Secția de control şi protecție a animalelor. Creată în anul 2019, structura face parte din cadrul Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Primăriei Chișinău. 

L-am contactat pe șeful secției, Karl Luganov, în trecut activist cu experiență în apărarea drepturilor animalelor, pentru a discuta despre acțiunile planificate în 2023. Acesta însă a refuzat orice discuție cu noi, motivând că are nevoie de permisiunea departamentului de presă.

Ofițera de comunicare a direcției, Irina Boțu, ne-a expediat doar un mesaj scurt, cu informațiile următoare: „În bugetul pentru sterilizarea câinilor fără stăpân a fost alocată suma de 1.5 milioane de lei. În doi ani, 2021 și 2022, au fost sterilizate aproximativ 2.500 de animale, iar la momentul de față, în Chișinău, se află aproximativ 5.000 de câini”. 

Suma de 1, 5 milioane de lei este de circa trei ori mai mică decât cea alocată anul trecut. Este informația pe care am găsit-o pe pagina de Facebook a Secției de control. În postare, se mai spune că din această cauză, o mulțime de proiecte, elaborate pentru a gestiona problema, nu vor avea finanțare. 

Pe de altă parte, Ion Burdiumov, șeful Direcției municipale, în componența căreia se află secția respectivă, a declarat că abia după ce vor fi făcute licitații publice, activitatea structurii va fi reluată. Până atunci, procesul de capturare și sterilizare este blocat. 

Între timp, pe străzile Chișinăului animalele fără stăpân, care nu au fost sterilizate, continuă să se înmulțească. Pentru ca animalele fără stăpân să nu se reproducă necontrolat, numărul de sterilizări trebuie să depășească numărul de nașteri. Pe când, în Chișinău, doar o pătrime din câinii fără stăpân sunt sterilizați, spunea anterior Luganov, într-o conferință de presă.

Anul trecut, consilierii municipali, după o mulțime de disensiuni, au luat decizia a de vota crearea unei noi întreprinderi, care urma să preia atribuțiile și patrimoniul de la Autosalubritate și Secția de control. Dar, întreprinderea nu este încă pe deplin funcțională. Până să apară secția de control, capturarea câinilor era în responsabilitatea Regiei „Autosalubritate”, care deține și Necropola din Chișinău, unde ajungeau câinii prinși în stradă. Dar, de ceva vreme nu mai efectuează capturări, pentru că secția de control nu a eliberat avize. Or, fără ele, nimeni nu are dreptul să ia animalele de pe stradă. 

„Din vara anului 2021, Autosalubritate nu a primit nici un act de capturare a câinilor și nici un act de eliberare a câinilor de la necropolă, care stau acolo, unii ani de zile”, ne-a spus directorul interimar la Regia „Autosalubritate”, Igor Gîrlea.

Necropola, aflată în subordinea Regiei „Autosalubritate”, este blocată în momentul de față și adăpostește aproximativ 300 de câini, capturați anterior. Animalele nu pot fi eliberate pentru că, la fel, e nevoie de aviz.

În lipsa unei strategii clare din partea autorităților, mii de câini fără adăpost sunt îngrijiți de ONG-urile pentru protecția animalelor. În Chișinău, există aproximativ 10 adăposturi, care funcționează datorită donațiilor. 

La unul dintre acestea, gestionat de Galina Cighir, am mers și noi. Amplasat într-o fâșie forestieră din cartierul Petricani al Capitalei, aici se află circa 650 de câini fără stăpân. Deși îl numim azil, pe hârtie, acest loc nu are un așa statut și asta pentru că terenul pe care este amplasat încă nu a fost oferit ONG-ului, deși trei ani în urmă a existat o asemenea promisiune. 

„Aceasta este cea mai dureroasă problemă cu care ne confruntăm la momentul de față. Autoritățile statului ne promit ajutor, dar nu-și duc până la capăt promisiunile. Problema animalelor fără stăpân rămâne critică în municipiul Chișinău, chiar dacă au fost alocați mulți bani, în ultimii 5-6 ani, pentru funcționarea așa-zisei necropole, unde erau duse animalele capturate în oraș. 

Problema nu a fost soluționată, pentru că acum necropola practic este nefuncțională. Putem spune că banii s-au dus în vânt. În oraș, sunt o mulțime de animale fără stăpân. Unde vor locui mai departe, nu poate spune nimeni. Sunt foarte mulți, în ultimul timp, chiar dacă au fost programele de sterilizare”, ne-a povestit directoarea ONG-ului AOVA, Galina Cighir.

Pe de altă, Valentina Dudnic, o activistă cu experiență vastă în gestionarea câinilor fără adăposturi, vede situația altfel. Aceasta consideră că problema este în oameni și că acești câini sunt provocați să reacționeze agresiv din cauza celor care îi maltratează și îi abandonează. Consideră că e nevoie de crearea de noi aziluri, pentru a ridica animalele de pe stradă. 

„Foarte mult ține de educația oamenilor. Câinii sunt niște ființe foarte sensibile și ei percep starea oamenilor. De aceea ei latră, dar să mă scuzați, cu așa atitudine față de animale... Oamenii sunt foarte agresivi, nu câinii. Dacă este un câine într-o scară de bloc, gata îl alungă. Chiar dacă ar dormi câinele acela acolo o noapte, mă gândesc că nu ar fi așa strașnic”, ne-a spus președinta ONG-ului ALGA, Valentina Dudnic.

Am făcut un experiment și ne-am pus în pielea unui cetățean care observă o haită de câini pe stradă, ce par a fi agresivi. Am sunat prima dată la serviciul unic de urgență 112. De aici, am fost redirectionați către Secția de Control şi Protecție a Animalelor, despre care v-am spus mai sus. Iată ce răspuns am primit. 

„- Bună ziua, numele meu e Constantin. Văd o haită de câini care par a fi agresivi. Aici sunt case, oameni merg pe stradă. - E clar, noi transmitem, noi concret nu ne ocupăm cu câinii. Dumneavoastră așa parcă îmi citiți morală”. 

Și tot de la ea am aflat că e o singură mașină în oraș, așa că slabe șanse să o așteptăm pe loc. 

„- Eu îi aștept aici? - Nu-i așteptați, că ei nu vin mă scuzați, e o mașină în tot orașul. Când o să vină, o să vă sune, vă anunță. - Păi și dacă un om e atacat de câini, ce face? - Noi transmitem, e o mașină pe tot orașul, închipuiți-vă. Ei au adrese tare multe”.

Până la ora difuzării reportajului, nimeni nu ne-a telefonat să ne întrebe detalii sau să ne spună dacă s-a prezentat cineva la adresa indicată de noi ori nu. 

Între timp, anual, circa o mie de persoane cer ajutor la 112, după ce sunt încolțiți de câini. Recent, printr-o dramă similară a trecut și Violeta Adam. Femeia a fost atacată de o haită de câini pe strada Albișoara, într-o seară când se întorcea de la lucru.

„Mergeam, nu alergam, nu gesticulam. Din senin au venit vreo 8 dulăi mari, câini vagabonzi, au venit țintă spre mine, s-au urcat peste mine”, a relatat victima unui atac al maidanezilor, Violeta Adam.

Femeia ne-a spus că și ea are acasă un câine și niciodată nu a crezut că i se poate întâmpla așa ceva: „La un moment dat, am început să strig și nu au avut nici o reacție. Am început să lovesc, mă luptam cu ei, cu mâinile și am alergat, am fugit, am scăpat, dar au reusit să mă muște, deja sângeram. Simțeam că mi-au rupt deja și pantalonii. Câinii sunt foarte mari. Dacă era un copil sau cineva mai scund, cu siguranță îl punea la pământ”.

S-a ales cu mușcături adânci și a fost nevoită să cheme ambulanța: „Am chemat salvarea, știam că trebuie să îți faci un vaccin, dar nu știam care e procedura”.

Victima atacului a mers a doua zi la Centrul consultativ de diagnostic de pe strada 31 august, singurul unde se administrează vaccinul și se face tratamentul antirabic. 

„De urgență, de prelucrat plaga cu soluție de săpun... Sau un pansament curat, steril. De urgență se adresează în cabinetul antirabic”, a spus medicul rabiolog, Mariana Pîntea.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru a ne proteja de rabie, o boală foarte gravă pentru care nu există tratament și care poate duce la deces: „Rabia este o boala infecțioasă”.

Cele mai multe adresări la medicul rabiolog sunt în perioada caldă.

„Autoritățile trebuie să ia măsuri, pentru că acești câini, chiar dacă îi îmblânzești puțin, asta nu înseamnă că nu sunt periculoși. Chiar dacă am și eu câine, eu îi fac vaccinurile la timp, eu răspund de el. Este o responsabilitate foarte mare să ai un câine. Chiar dacă eu știu că el nu agresează, nu știe nimeni ce e în mintea lui. Acum, de acasă până la stație, număr minim 10 câini vagabonzi”, consideră Violeta Adam.

„Trebuie coroborate eforturile cu primăriile din suburbii, pentru că acești câini migrează dintr-o parte în alta. Trebuie să găsim o soluție general acceptată pentru tot municipiul”, crede directorul interimar de la „Autosalubritate”, Igor Gîrlea.

„Autoritățile cum să vă spun, ei și țin problema asta și nu dau nici la organizațiile obștești să rezolve întrebarea asta. Banii sunt alocați pentru autorități, dar voluntariatul rezolvă cum poate”, a precizat președinta ONG-ului ALGA, Valentina Dudnic.

În așteptarea unei soluții, câinii continuă să se înmulțească, fiind un pericol pentru cei din jur, fie ei adulți sau copii. Autoritățile trebuie să ia măsuri acum, cât mai repede, pentru ca mâine să nu fie târziu și pentru a preveni o eventuală tragedie ce va zgudui societatea. Așa cum e acum în țara vecină, unde o femeie a murit sfâșiată de o haită de câini în timp ce alerga pe malul unui lac din București.

Un reportaj de Constantin Niculae

Imagine de Vlad Glinjan, montaj de Constantin Niculae

Căutările Mădălinei, dispărută în SUA, continuă. Un psiholog legist intervine în anchetă: „Unul din cele mai mari semnale roșii”
Căutările Mădălinei, dispărută în SUA, continuă. Un psiholog legist intervine în anchetă: „Unul din cele mai mari semnale roșii”
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova
/VIDEO/ Prima campioană mondială la lupte din istoria Moldovei a rămas doar cu promisiuni: Unde locuiește Irina Rîngaci
/VIDEO/ Prima campioană mondială la lupte din istoria Moldovei a rămas doar cu promisiuni: Unde locuiește Irina Rîngaci
Jurnalistul și astrologul Sergiu Sumcă s-a stins din viață: Ce vârstă avea
Jurnalistul și astrologul Sergiu Sumcă s-a stins din viață: Ce vârstă avea
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram