23 martie 2023, ora 13:29

Războiul din Ucraina, implicaţiile lui majore asupra Republicii Moldova, precum şi acţiunile tot mai agresive de destabilizare susţinute de Moscova şi de interese locale ostile, toate acestea reclamă o coordonare strânsă şi constantă între ambele maluri ale Prutului. Declarația a fost făcută de premierul României, Nicolae Ciucă, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Chișinău. 

Oficialul de la București a menționat că România a propus recent la nivel european crearea unui regim de sancţiuni pentru contracararea acţiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.

„Continuăm demersurile în această direcţie şi vom lucra îndeaproape cu Guvernul de la Chişinău, cu statele membre UE şi cu instituţiile europene pentru transpunerea în practică a acestui obiectiv. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a expus în urmă cu aproape o săptămână, în Parlamentul de la Chişinău, o viziune clară şi ambiţioasă pentru reformarea statului şi aderarea la UE.

Republica Moldova a pornit ferm pe calea reformelor şi a integrării europene cu scopul de a oferi un trai bun cetăţenilor săi. Aveţi un obiectiv clar pe termen scurt, cel al îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene şi al începerii negocierilor de aderare. Noi vom acorda tot sprijinul nostru”, a spus Ciucă.

Nicolae Ciucă a menţionat că drumul spre UE „nu este un drum uşor, dar este un efort necesar, benefic şi în care vă susţinem cu tărie”.

„Toţi cei care poate se îndoiesc de justeţea acestui drum nu au decât să se uite la exemplul României, la cât de mult şi profund a evoluat România în contextul integrării în UE. 

Toţi indicatorii socio-economici probează acest lucru. Nu există altă opţiune care să poată oferi cetăţenilor Republicii Moldova acces la libertate, stabilitate, prosperitate, la un trai în demnitate, decât integrarea în Uniunea Europeană. Am văzut, chiar zilele trecute, cât de dificil este să faci reformă, spre exemplu în domeniul justiţiei. 

Salut curajul şi determinarea autorităţilor pentru a avansa pe acest palier. Cunoaştem din proprie experienţă că nu este un drum simplu şi nici lipsit de provocări. Cred însă cu tărie în voinţa politică a Guvernului R. Moldova, în capacitatea colegilor de la Chişinău de a găsi soluţii durabile şi echilibrate care să reaşeze pe temelii corecte sistemul de justiţie, în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova”, a precizat Nicolae Ciucă. 

Totodată, premierul României a declarat că Republica Moldova se bucură de un capital de simpatie fără precedent la nivel european şi internaţional, iar acesta trebuie în continuare fructificat pentru a construi o Republică Moldova mai sigură, mai prosperă şi mai europeană.

„Trebuie, de asemenea, valorificat pentru a transforma Republica Moldova într-un stat furnizor de stabilitate în regiune, în interesul cetăţenilor săi şi deopotrivă al Uniunii Europene. Vă asigur public, că România va fi alături de Guvernul Republicii Moldova în eforturile de îndeplinire a obiectivelor asumate”, aprecizat Ciucă.

TV8 amintește că premierul României, Nicolae Ciucă efectuează joi, 23 martie, o vizită oficială în Republica Moldova.

Prima vizită oficială a premierului Dorin Recean a fost făcută la București. Acesta a avut la 1 martie curent, întrevederi la Palatul Cotroceni cu președintele României, Klaus Iohannis, la Palatul Victoria cu omologul său român Nicolae Ciucă, precum și la Palatul Parlamentului, întrevederi bilaterale cu Alina Gorghiu, președinta interimară a Senatului și Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a României.

Oficialii au discutat subiecte de pe agenda bilaterală pentru aprofundarea relației bilaterale, cu accent pe recuperarea economică și dezvoltarea cooperării domeniul energetic, dar și dezvoltarea proiectelor de infrastructură.

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.