24 mai 2023, ora 23:20

Republica Moldova are acum o oportunitate geopolitică unică de a adera cât mai repede la Uniunea Europeană. O spune ambasadorul Poloniei în Moldova, Tomasz Kobzdej, potrivit căruia deciziile politice se iau mult mai rapid în acest sens. Cu toate că situația nerezolvată a regiunii transnistrene reprezintă o provocare, diplomatul a afirmat că aceasta nu este un obstacol în calea Moldovei către integrarea europeană. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 24 mai a emisiunii „Alternativa” de la TV8.

Polonia a fost un susținător al extinderii UE încă de la început, sprijinind aderarea Moldovei și a Ucrainei în detrimentul altor state.

„Cu toții ne așteptăm la noi membri ai Uniunii Europene. Cel puțin Polonia de la bun început a fost un susținător clar al extinderii în detrimentul Ucrainei și Republicii Moldova. Așadar, aștept momentul în care să vedem cu toții steagurile moldovenești și ucrainene pe masa forului european”, a spus ambasadorul.

Acesta a precizat că în trecut, nu toate statele membre ale UE au susținut aderarea Ucrainei și Moldovei. Cu toate acestea, faptul că Republica Moldova a devenit acum candidat la aderare este un succes semnificativ pentru țară. El a subliniat că pentru a deveni membru al UE, Moldova trebuie să aibă o viziune politică clară și un cadru legislativ adecvat.

„Faptul că Republica Moldova a primit statutul de candidat este un succes uriaș pentru Moldova, dar și într-un fel - un succes pentru diplomația poloneză. Faptul că aderarea celor două țări la Uniunea Europeană va fi una dintre prioritățile noastre este absolut firesc. 2025 va veni foarte curând și atunci, cu siguranță, vom afla cum va fi situația geopolitică din Europa. 

Sunt adesea întrebat de partenerii moldoveni care este cel mai important lucru pentru a deveni membru al UE? Este nevoie de o viziune politică clară, iar asta vedem acum în Republica Moldova, precum și de un cadru legislativ bun. Vedem acest lucru și la nivel parlamentar”, a menționat Kobzdej.

Ambasadorul a remarcat și importanța participării comunității de afaceri moldovenești și a unei opinii puternice în cadrul UE că Moldova este o piață stabilă, bună și atractivă.

„Se deschide o fereastră de oportunitate geopolitică pentru Republica Moldova. Unii spun că Moldova va deveni membră a Uniunii Europene foarte curând sau niciodată, pentru că aceasta este o fereastră de oportunitate. 

Dar una este să ai sprijin în rândul liderilor politici în Europa, dar ceea ce este necesar este participarea comunității de afaceri din Moldova și o opinie puternică în Uniunea Europeană că Moldova este o piață bună, stabilă și atractivă. Acesta va fi următorul pas. De aceea, este atât de important ca partenerii internaționali să ajute la construirea economiei moldovenești”, a declarat ambasadorul.

Kobzdej mai consideră că regiunea transnistreană nu este un obstacol în calea Moldovei către aderarea la UE.

„Transnistria nu este o problemă juridică și politică în drumul către Uniunea Europeană. Există unele țări cu statut teritorial nefiind complet care sunt membre ale Uniunii Europene. Nici una dintre țările fondatoare ale UE nu avea granițe clar fixate.

Așa că să nu ne gândim la drumul Moldovei către Uniunea Europeană, văzând doar probleme. Să ne concentrăm asupra oportunităților”, a îndemnat ambasadorul.

TV8.md reamintește că pe 19 aprilie, plenul Parlamentului European a votat o rezoluție, în care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului 2023, după îndeplinirea celor nouă recomandări enunțate de Comisia Europeană.

Pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

24 aprilie 2024, ora 13:18

Republica Moldova a încălcat dreptul la asociere şi libertatea de exprimare în încercarea de a contracara influenţa rusă, a apreciat Amnesty International în raportul anual al organizaţiei privind situaţia drepturilor omului în lume, publicat miercuri, transmite EFE, preluată de Agerpres.

Autorităţile din fosta republică sovietică au interzis partidul pro-rus „Şor”. În plus, guvernul a împiedicat membrii partidului „Şansă”, fondat după dizolvarea „Şor”, să participe la alegerile locale din noiembrie anul trecut, mai scrie Amnesty International.

De menţionat că oligarhul fugar Ilan Şor, condamnat definitiv în 2023 la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară, se ascunde de justiţia din Republica Moldova, aflându-se în prezent în Rusia, unde a ajuns din Israel. El a anunţat la 21 aprilie crearea blocului politic „Pobeda”, al cărui scop este să unească opoziţia prorusă împotriva guvernării proeuropene de la Chişinău. Şor a anunţat că formaţiunea va participa la alegerile prezidenţiale şi referendumul din toamna acestui an din Republica Moldova.

Amnesty International mai scrie în raportul său că, în octombrie 2023, Serviciul de Securitate şi Informaţii a blocat peste 20 de platforme digitale, majoritatea cu sediul în Rusia, şi a suspendat difuzarea a şase canale de televiziune.

Serviciile de informaţii de la Chişinău au anunţat cu acel prilej că au ordonat „blocarea imediată” a 22 de pagini de internet care difuzau informaţii false, printre site-urile blocate aflându-se cele ale Russia Today (RT) şi ale mass-media de stat VGTRK. De menţionat că măsura s-a înscris în politica Chişinăului împotriva a ceea ce numeşte „dezinformare” şi război hibrid purtat de Rusia la adresa Republicii Moldova.

În raportul său, Amnesty International evidenţiază tensiunile cu Rusia, menţionează că 45 de diplomaţi ruşi au fost expulzaţi şi că cetăţenilor ruşi li se interzice din ce în ce mai frecvent intrarea în Republica Moldova.

De amintit că, potrivit guvernului de la Chişinău, cei 45 de diplomaţi ruşi şi alţi angajaţi ai ambasadei au fost expulzaţi din cauza „acţiunilor neprietenoase” ale acestora. 

În raportul său, Amnesty International mai menţionează că, în iulie 2023, preşedintele Partidului Comuniştilor din regiunea transnistreană şi unul dintre opozanţii regimului de la Tiraspol, Oleg Horjan, a fost înjunghiat mortal în locuinţa sa după ce a fost eliberat din închisoare.

De amintit că, în 2018, Horjan a fost condamnat la patru ani de închisoare de autorităţile separatiste de la Tiraspol, ulterior avocaţii acestuia adresându-se instanţelor naţionale ale Republicii Moldova care, în 2020, printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, au constatat că opozantul transnistrean era deţinut ilegal şi că fusese condamnat de către instanţe neconstituţionale.