24 octombrie 2023, ora 22:15

Deși CEDO i-a dat dreptate lui Alexandr Stoianoglo, acesta nu poate depune cererea de contestare a demiterii sale. Fostul procuror general s-a ales doar cu un prejudiciu moral de 3600 de euro, deși avocații acestuia au cerut compensații în valoare de 20.000 de euro. Conform deciziei, statul trebuie să plătească prejudiciile reclamantului în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă. 

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat că lui Alexandr Stoianoglo nu i-a fost acordată nicio formă de protecție judiciară în legătură cu suspendarea acestuia, ceea l-a privat de posibilitatea de a-și realiza obligațiile și, totodată, l-a privat de salariu pentru mai mult de 2 ani. 

„În cazul de față, Curtea a indicat că mecanismul suspendării nu este conform procesului echitabil și urmează de regândit mecanismul suspendării din funcție. Curtea Europeană a stabilit că, chiar dacă suspendarea din funcție a unui înalt funcționar, de rangul procurorului general, ar fi posibil să fie o reglementare în legislație, oricum trebuie să fie prevăzute mecanisme legale care ar permite accesul la un judecător.”, Dumitru Obadă, Agent Guvernamental la CEDO.

Într-o postare pe Facebook, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a anunțat că Legea pentru care Moldova a fost condamnată la CEDO a fost deja modificată, iar unicul efect juridic al Hotărârii este obligația de a plăti despăgubiri în sumă de 3 600 de euro. Totodată, procedura nu poate fi aplicată retroactiv.

„Suspendarea a fost o măsură temporară, o măsură provizorie, dar odată ce deja el este destituit din funcție, nu știu cât de reparabilă este această situație”, Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO.

Totodată, potrivit specialiștilor, cazul domnului Stoianoglo arată că sistemul justiției în Moldova încă nu funcționează.

„Oricum ar fi, această hotărâre a Curții Europene arată cu amănunte cât de multe lucruri urmează a fi făcute în justiția noastră. Deci, reforma despre care vorbim noi atâția ani, ea a devenit vitală pentru Moldova. Situația devine tragică dacă nici procurorul general nu poate să-și găsească apărarea propriilor drepturi în țara sa, ce să vorbim despre oameni simpli, cum ceilalți să-și apere drepturile dacă sistemule disfuncțional. ”, Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO.

Pe agenda Curții se mai află un dosar, care se referă la temeinicia plasării în arest la domiciliu a lui Alexandr Stoianoglo după suspendarea din funcție. TV8 a solicitat o reacție și de la ministerul Justiției, însă până în momentul redactării știrii, nu am primit vreun răspuns.

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.