/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 846: Incendiu la Azov și 32 de atacuri rusești. Zelenski, considerat lider legitim de mulți ucraineni

investigații

Cutia Neagră PLUS: Podul propagandei rusești peste Prut

25 iulie 2023, ora 11:20

Oligarhii fugari Ilan Șor și Sebastian Ghiță au devenit arhitecții schemelor de destabilizare și de subminare a statului în Moldova și România   

Propaganda rusă pătrunde tot mai intens în spațiul informațional al UE via Moldova. Invazia rusă din Ucraina a determinat mutații atât în discursul exponenților pro-Kremlin, cât și în modul de operare al acestora. Oligarhii, personajele politice și liderii de opinie de pe cele două maluri ale Prutului și-au coagulat forțele pentru a desfășura acțiuni psihologice cu scopul de a modela percepția publică despre războiul din Ucraina și pentru a compromite procesele democratice și instituțiile statului de drept.  

Până la războiul din Ucraina, Sputnik Moldova era principalul vehicul media care răspândea sistematic dezinformări rusești în România. Interzicerea sa în Moldova în 2022 a obligat Kremlinul să își diversifice canalele de propagare a știrilor false și să mobilizeze grupuri de influență dirijate de oligarhii din cele două state.

Punctul de inflexiune a fost suspendarea licențelor de emisie a celor șase posturi asociate Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidului Șor, pe 16 decembrie 2022 - Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV.

Acesta a fost momentul în care propaganda prorusă din Republica Moldova și România s-a develalat, iar actorii și mijloacele lor de dezinformare au acționat la unison.  

Pe 28 februarie 2023, deputata Marina Tauber a intrat în direct la emisiunea de prime-time „Punctul culminant” a postului România TV (RTV) de la București. Vicepreședinta Partidul Șor a vociferat tezele specifice propagandei ruse pe fondul protestelor de destabilizare pe care le conducea la Chișinău împotriva guvernării proeuropene. 

RTV este un post de televiziune din România patronat de un controversat om de afaceri și politician fugar, Sebastian Ghiță. În octombrie 2022, el a fost trimis în judecată în absență pentru trafic de influență și instigare la fals într-un dosar penal. Patronul RTV se ascunde din 2016 la Belgrad, la fel cum și liderul Partidului Șor, Ilan Șor, a fugit în Israel în 2019. 

Din 2016, România TV este unul dintre cele mai sancţionate posturi de televiziune din statul vecin din cauza abaterilor de la respectarea standardelor etice şi prevederile Codului Audiovizualului. 

În ultimii ani, România TV a promovat narațiuni ale teoriei conspirației care se presupune că dezvăluie „statul paralel”, ingerința filantropului american George Soros și a corporațiilor în sistemele politice, civile românești.

România TV a fost înființată în 2011 de către omul de afaceri și deputatul Partidului Social-Democrat, Sebastian Ghiță. Postul s-a tabloidizat rapid și în 2016 a devenit lider de audiență pe nișa televiziunilor de știri, situându-se în topul primelor televiziuni din România. 

Facturile, ca armă anti-guvernamentală

Marina Tauber a spus la România TV în interviul din februarie 2023 că Guvernul Republicii Moldova are datoria să plătească facturile cetățenilor la gaze și electricitate, fără să menționeze cauza acestor scumpiri și legătura directă cu invazia militară rusă în Ucraina.

Partidul Șor a încercat la acea vreme să exploateze nemulțumirile cetățenilor după șantajul energetic aplicat de Rusia împotriva Republicii Moldova. Formațiunea evită în mod premeditat să vorbească despre invazia rusă în Ucraina, care a declanșat scumpirea gazelor la nivel mondial.

„Facturile și serviciile comunale au devenit o adevărată povară pentru toți moldovenii de când brusc și radical s-a scumpit gazul pentru țara noastră. În această situație ne-au adus cei care sunt astăzi la guvernare”, a declarat Tauber.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, Marina Tauber s-a numărat printre principalii organizatori ai protestelor Partidului Șor cu scopul de a răsturna prin acțiuni de stradă guvernarea pro-europeană de la Chișinău.

În cadrul aceleiași apariții TV, Tauber a invocat falsul conform căruia guvernarea proeuropeană de la Chișinău este împinsă de Occident să implice Republica Moldova în războiul din Ucraina.

„Având în vedere agresivitatea cu care președinta Maia Sandu și partidul ei care este la guvernare tratează problema războiului, noi am venit să transmitem [mesajul] din partea tuturor cetățenilor că nu vrem război. Să spunem nu războiului în Moldova! Și în România i s-a spus [Maiei Sandu] că noi nu trebuie să ajungem la un astfel de scenariu! [...] Ei [proeuropenii] au sărăcit țara noastră și vor să o implice în război”, a spus Tauber.

Vicepreședinta Partidului Șor a adăugat că Moldova trebuie să „rămână independentă, suverană și neimplicată într-o alianță cu NATO [...], care poate să ne aducă război și schimbări geopolitice” și că orice „astfel de opțiune trebuie supusă unui referendum”. 

Moscova invocă constant referendumul ca soluție pentru determinarea cursului de politică externă a Republicii Moldova.

Tema suveranității, alături de cea a ruperii oricăror legături cu UE și NATO, sunt narațiunile centrale ale propagandei ruse în Moldova, împachetate în funcție de context. Pretinsul „colonialism” practicat într-un „spirit imperialist” de către SUA și UE asupra țărilor care vor să adere la UE și NATO sunt teme ventilate frecvent de către propaganda rusă atât în Republica Moldova, cât și în România sau alte țări europene. 

Cătălin Gomboș, redactorul-șef al portalului Veridica din România, o media specializată pe demontarea dezinformărilor, a explicat asocierea dintre exponenții propagandei ruse din Moldova și promotorii discursului anti-occidental din România. El a precizat că atât interesele Marinei Tauber și ale Partidului Șor, cât și ale postului România TV, au coincis în privința demonizării Occidentului.

„Personajele toxice sunt promovate în general de presa toxică, în condițiile în care aceasta difuzează de ani de zile aceleași tipuri de narațiuni - de exemplusuveraniste sau de contestare a valorilor care stau la baza democrațiilor liberale”, a spus el. 

„Există tematici comune și sunt promovate agende similare. Probabil că în unele cazuri este vorba și de un anumit grad de responsabilitate – de dragul obținerii unei audiențe rapide se caută personaje care promovează mesaje ce atrag un anume tip de public”, a adăugat Cătălin Gomboș. 

La câteva zile distanță după intervenția Marinei Tauber și după o serie de critici succesive privind promovarea tezelor Kremlinului în România, postul TV a emis un comunicat pe 1 martie în care a încercat să se disocieze de falsurile vociferate de Tauber pe tot parcursul emisiunii.

„Asigurăm publicul că România TV nu a fost și nu va fi o platformă unde ideile putiniste să poată fi expuse. România TV nu împărtășește idei antidemocratice și destabilizatoare, iar pe viitor vor fi aplicate criterii mult mai stricte în selectarea invitaților și în ceea ce privește toleranța moderatorilor față de anumiți invitați și ideile lor. România TV este și va fi prin toți jurnaliștii săi și prin politica editorială promovată puternic atașată valorilor europene și euroatlantice”, a precizat postul RTV în ciuda faptului că principalele talk-show-uri au o factură anti-UE, anti-NATO și promovează teorii ale conspirației. 

Consiliului Național al Audiovizualului din România (CNA) a aplicat o somație publică postului România TV pentru lipsa de imparțialitate și prezentarea unilaterală a poziției Marinei Tauber.

„În cadrul unui interviu [cu Marina Tauber la RTV] au fost aduse acuzații nedovedite, de natură să prejudicieze imaginea unor persoane publice din Republica Moldova și nu a fost prezentat punctul de vedere al acestora”, a precizat CNA de la București. 

Moldova este o țintă permanentă a Moscovei

Comisia Europeană a menționat într-un răspuns adresat reporterilor că Republica Moldova este vizată în permanență de interferența străină și de manipularea informațiilor din partea Rusiei.

„Printre principalele narațiuni rusești de dezinformare în Moldova putem enumera: Guvernul Republicii Moldova este o marionetă a SUA și a UE; Moldova va rămâne pentru totdeauna o țară candidată pentru aderarea la UE; Rușii din Moldova sunt asupriți; UE și Occidentul înarmează Moldova”, a precizat Comisia Europeană. 

O bună parte dintre aceste narațiuni ale Rusiei pot fi surprinse în intervenția Marinei Tauber la România TV și se regăsesc constant în discursurile publice ale reprezentanților Partidului Șor și ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Expertul în demontarea dezinformărilor și lectorul universitar, Ciprian Cucu, a explicat că cetățenii români sunt foarte expuși la astfel de manipulări care vin dinspre Republica Moldova, deoarece știu în general puține amănunte despre viața politică de la Chișinău. 

„Marina Tauber a fost prezentată la România TV ca un actor politic al unui partid care iubește poporul și spune adevăruri despre ce se întâmplă în Republica Moldova. Invitarea unor astfel de personaje în studio este mai puțin despre Moldova, cât despre România și acest anti-occidentalism”, a explicat el. 

Ciprian Cucu a adăugat că actorii pro-Kremlin din România o portretizează pe Maia Sandu ca pe o „Soroșistă” „controlată de globaliștii de la Bruxelles” și o „marionetă în mâinile Vestului”. 

„Maia Sandu este prezentată de propaganda din România ca un președinte slab, care va distruge Moldova. Populația protestează pentru că o duce rău sub regimul Maia Sandu. O altă temă este că Occidentul o forțează pe Maia Sandu să implice Moldova în război de partea Ucrainei și că ucrainenii vor să preia munițiile din Transnistria [de la depozitul de la Cobasna]”, a opinat el. 

Apariția Marinei Tauber la RTV, explică Ciprian Cucu, a venit într-un moment în care și în România se promovează intens astfel de narațiuni. 

„România TV a încercat să acrediteze ideea că atât în România, cât și în Republica Moldova, se încearcă o cenzurare a media de opoziție de către Occident și George Soros”, a mai precizat Cucu.

De altfel, după suspendarea licențelor celor șase posturi TV deținute direct sau prin interpuși de Partidul Socialiștilor și Partidul Șor, mai mulți jurnaliști de la aceste redacții au protestat în fața Casei Presei de la București, cât și a Parlamentului European de la Bruxelles împotriva unei pretinse cenzuri impuse de Maia Sandu.

Asaltul dezinformărilor asupra Maiei Sandu și conducerii proeuropene 

În România, există o serie de promotori ai narațiunilor ruse care atacă sistematic guvernarea proeuropeană de la Chișinău, în special pe șefa statului, Maia Sandu. 

Unul dintre principalii propagatori ai discursului pro-Kremlin în România este senatoarea extremistă Diana Șoșoacă. Ea este cunoscută ca un personaj apropiat de Ambasada Federației Ruse la București și o admiratoare declarată a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. 

Într-un studiu de caz realizat de către Global Focus, Șoșoacă este prezentată ca un politician viral pe rețele de socializare unde răspândește tezele propagandei ruse. Vizibilitatea ei pe rețelele sociale este sinusoidală, dar rămâne conform studiului unul dintre cele mai influente personaje politice din România. 

Pe lângă temele interne și demonizarea Occidentului în România, Șoșoacă promovează narațiunile rusești privind neutralitatea militară a Republicii Moldova și folosirea oportunistă a poziției geografice a Republicii Moldova pentru a balansa între Rusia și Occident. 

„Pentru a supraviețui ca stat, Moldova trebuie să aibă o conducere care să-și iubească țara și poporul mai presus de propria persoană, să aibă spirit de sacrificiu. Să aibă personalități, profesioniști, care să facă o strategie și să folosească poziția geostrategică a Moldovei. Care să păstreze neutralitatea și, împreună cu România, eu, de exemplu, aș crea un pol balcanic”, a spus Șoșoacă pe 24 ianuarie la TV6. Intervenția senatoarei din România a venit atunci la doar câteva zile distanță de cea a Marinei Tauber în sens invers la RTV. 

Discursul senatoarei Șoșoacă la TV6 a cuprins întregul evantai al tezelor propagandei ruse. Printre acestea se regăsesc următoarele: „Moldova a renunțat la neutralitate și a inițiat aderarea la NATO”; „NATO este o alianță ofensivă, care a atacat Serbia în 1999”; „NATO este de fapt SUA care încalcă interesele legitime ale Rusiei de a avea o zonă tampon (Ucraina și Republica Moldova)”; „Politica Maiei Sandu de apropiere de Occident este periculoasă”; „Maia Sandu a renunțat la neutralitate, iar conducerea a vândut țara”. 

Eludarea sancțiunilor

Deși le-au fost suspendate licențele de emisie în decembrie 2022, o parte din posturile supuse sancțiunilor continuă să emită pe licențele altor posturi de televiziune. În paralel, proprietarii posturilor TV au atacat în instanță decizia Comisiei pentru Situații Excepționale privind suspendarea licențelor. În iunie 2023, Judecătoria Chișinău a respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată a patronilor. 

Astfel, TV6 produce conținuturi pentru ORIZONT TV, proprietate a SRL ARCHIDOC GROUP, o companie înregistrată într-un sat din raionul Ungheni. La rândul său, contentul NTV Moldova este difuzat pe EXCLUSIV TV. Ambele posturi sunt deținute de Publicația Periodică Exclusiv Media SRL, al căror beneficiară este Ludmila Furculiță, soția deputatului PSRM Corneliu Furculiță. 

Exclusiv Media a fost preluată de Furculiță în 2015 după ce a avut succesiv mai mulți proprietari, inclusiv pe Irina Țvic, fosta directoare a TV6 a lui Șor. Mama Irinei Țvic, Margarita Țvic, a fost căsătorită cu fostul conducător al Sputnik Moldova, Vladimir Novosadiuc. Ambii figurează în raportul Kroll, o investigație care a scos la lumină actorii implicați în dosarul „Furtul miliardului”. 

Deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale sunt valabile doar pentru perioada stării de urgență și, prin urmare, odată cu abrogarea acesteia posturile pro-Kremlin gestionate de Ilan Șor și Corneliu Furculiță își pot relua activitatea. 

Potrivit surselor din cadrul Consiliului Audiovizual, care monitorizează activitatea tuturor posturilor TV din Moldova, în prezent, zece posturi de televiziune îl promovează pe Ilan Șor și partidul său.

Printre acestea se numără „Primul în Moldova”,„Accent TV”, „TV6”, „Orhei TV”, „Orizont TV”, „RTR Moldova”, „Cinema”, „PEH TV”, „ITV” și „NTV Moldova”. 

Ilan Șor a fost condamnat definitiv pe 13 aprilie 2023 la 15 ani de închisoare. El a fost introdus în lista persoanelor supuse sancțiunilor UE pe 30 mai 2023 pentru acțiunile de destabilizare în Moldova. În octombrie 2022, Șor a fost supus sancțiunilor Biroului pentru controlul activelor străine al Departamentului Trezoreriei din SUA.   

La rândul său, Marina Tauber este cercetată în două dosare penale legate de finanțarea ilegală a partidului de către un grup infracțional organizat și falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Şor.

De asemenea, Marina Tauber se regăsește în lista persoanelor supuse sancțiunilor UE alături de Gheorghe Cavcaliuc, Vladimir Andronachi, Veaceslav Platon, Constantin Botnari, Alexandr Calinin, Grigore Caramalac.

Mădălin Necșuțu, Ilie Gulca

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul International Media Support (IMS).

/VIDEO/ Podoliak, despre riscul închiderii granițelor cu Moldova: „Nu cred că este posibil un scenariu negativ”
/VIDEO/ Podoliak, despre riscul închiderii granițelor cu Moldova: „Nu cred că este posibil un scenariu negativ”
Atenție! Vor răsuna peste 200 de sirene concomitent. Cât va dura semnalul sonor și de ce
Atenție! Vor răsuna peste 200 de sirene concomitent. Cât va dura semnalul sonor și de ce
/VIDEO/ Birocrația arborilor: Primăria și Agenția de Mediu se acuză reciproc de întârzierea defrișării copacilor bolnavi
/VIDEO/ Birocrația arborilor: Primăria și Agenția de Mediu se acuză reciproc de întârzierea defrișării copacilor bolnavi
/VIDEO/ Plan roșu de intervenție: Un autocar plin cu copii s-a ciocnit cu un TIR, în România
/VIDEO/ Plan roșu de intervenție: Un autocar plin cu copii s-a ciocnit cu un TIR, în România
/VIDEO/ Încă 30 de zile de arest: Primarul de Boldurești, care a lovit mortal un copil de 14 ani - la prima ședință de judecată
/VIDEO/ Încă 30 de zile de arest: Primarul de Boldurești, care a lovit mortal un copil de 14 ani - la prima ședință de judecată

investigații

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Venituri de milioane. Cine sunt și unde lucrează funcționarii cel mai bine plătiți

02 iunie 2024, ora 22:35

Nu toți bugetarii se plâng de salarii mici. În ministerele și agențiile de stat se găsesc și funcționari care ridică anual peste un milion de lei. Numărul acestora nu este mare. Iar cea mai mare parte din venituri provin din indemnizațiile de reprezentare în diferite întreprinderi de stat. Unii funcționari reușesc să obțină delegarea în 6-8 astfel de întreprinderi, în timp ce altora nu le revine nimic. Criteriile după care are loc delegarea funcționarilor în consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat nu sunt clare, iar asta lasă loc de înterpretări.

Venituri de bugetar de 1,3 milioane de lei într-un an

Dina Roșca este secretar general al Ministerului Finanțelor. În 2023, ea a câștigat 1 milion și 300 de mii de lei de la locul de muncă. Peste 600 de mii de lei reprezintă salariul său de secretară de stat, iar alți peste 700 de mii de lei sunt venituri din reprezentare a statului în Consilii de administrație ale unor întreprinderi de stat.

Dina Roșca lucrează de o viață la stat. În 1992 a fost angajată contabilă la Ministerul Apărării, iar peste doi ani s-a mutat la Ministerul Finanțelor. Tot aici o găsim și astăzi, după 30 de ani de activitate neîntreruptă. În funcția de secretar general a fost promovată abia în toamna anului 2021. Natalia Gavriliță, prim-ministra de atunci, o lăuda pe Roșca. „Am lucrat și eu cu doamna Roșca. Este un funcționar care cunoaște foarte bine domeniul finanțelor și sunt sigură că va fi un secretar general excelent”, declara Gavriliță în momentul numirii.

Noua funcție i-a adus nu doar prestigiu, dar și o majorare considerabilă a veniturilor. Spre exemplu, în 2021, până să fie promovată, Roșca a avut venituri de 332 de mii de lei. În anul următor, veniturile au crescut de 3 ori, iar în 2023 au ajuns la 1 milion și 300 de mii de lei. În total, 2,3 milioane de lei - în doi ani de când e secretară de stat. Dina Roșca crede că, pentru munca pe care o fac, funcționarii publici merită chiar mai mult. „Eu ceva am încălcat obținând acele venituri pe care le am? Pentru un funcționar public, dumneavoastră spuneți că este un salariu mare. Dar de ce un funcționar de la Banca Națională poate să obțină mai mulți bani decât un funcționar public?”, ne-a întrebat Dina Roșca.  

Indemnizații de sute de mii de lei de la întreprinderi de stat

Mai mult de jumătate din banii obținuți de Roșca - 1,4 milioane de lei, reprezintă indemnizație de la 7 companii de stat.  Printre ele Metalferos, Mileștii Mici, Drumuri Ialoveni și Moldovagaz. În toate acestea, Dina Roșca a fost fie cenzor, fie membru al Consiliului de administrație. Roșca spune că această muncă suplimentară funcționarii o realizează în afara programului.  „S-a agreat că funcționarii publici participă la acele ședințe (nr. ale consiliilor de administrație) fără a supune riscului activitatea sa de bază. Colegii, în majoritatea cazurilor, își planifică ședințele ori în timpul mesei, ori înainte de serviciu (la orele șapte puteți găsi foarte mulți colegi de-ai mei care sunt membrii în consilii și deja sunt la ședințe), ori după program”, ne-a asigurat secretara generală de la Finanțe.

Cea mai bănoasă activitate a Dinei Roșca a fost, de departe, cea de cenzor la Moldovagaz.  În doi ani, a câștigat peste un milion de lei doar de la această companie. Se întâmpla în perioada când Republica Moldova s-a confruntat cu una dintre cele mai mari crize energetice din istorie. Dina Roșca spune că banii primiți de la Moldovagaz nu sunt din bugetul public. „În primul rând, salarizarea nu este stabilită de Ministerul Finanțelor, nici de APP. La Moldovagaz (nr. indemnizația) este stabilită de Adunarea Generală”, a ținut să precizeze Dina Roșca.

Funcția a venit la pachet cu promovarea de la Ministerul Finanțelor. La propunerea Agenție Proprietății Publice. „Comisiile de cenzori de la Moldovagaz nu sunt alese nici prin ordin de ministru, nici prin dispoziția premierului, dar la propunerea guvernului și se aprobă la Adunarea Generală. Eu nu știu câte candidaturi au fost acolo înaintate, dar Adunarea Generală a votat pentru Roșca. Din câte cunosc, scrisoarea nu a fost semnată de domnul ministru. ministrul de atunci, domnul Budianschi, nu a dat o astfel de scrisoare - în care să o propună pe doamna Roșca. Întrebați APP-ul. Din câte cunosc, scrisoarea a venit de la APP”, a declarat Dina Roșca pentru Cutia Neagră Plus.  

Actualul șef al APP recunoaște că nu există reguli clare de numire în consilii de administrație. „Până în prezent nu există un mecanism de selectare pe bază de concurs. Noi suntem pe ultima sută de metri în realizarea unui astfel de regulament. Cred că în câteva zile va fi aprobat acest regulament. Și vom selecta deja pe bază de concurs. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, ei sunt numiți prin ordinul directorului APP. Se ține cont de experiența în domeniu sau ca funcționar public, dar și experiența în domeniul de activitate. Fie că este energetic, comunicații, trimiteri poștale sau altele”, a spus Cojuhari. 

Eugen Cozonac, directorul APP din acea perioadă, spune că numirea Dinei Roșca a fost o necesitate, în condițiile în care în Republica Moldova începuse o criză energetică. „Era foarte important să avem persoane care cunosc partea fiscală și partea financiară. Ăsta era contextul atunci. Iată de ce anume Dina Roșca a fost (nr. numită) acolo”, a precizat fostul șef de la APP.

Funcționarul cu venituri lunare de 70 de mii de lei

Cu sute de mii de lei din indemnizații s-a ales și colegul Dinei Roșca, Vladimir Arachelov. El ajunge la începutul lui 2022 secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Ulterior, este numit și me mbru în consiliile de administrație ale cinci companii de stat, printre care Franzeluța, Moldtelecom și FEE-Nord. Și Arachelov spune că a fost propus de APP. „APP-ul propune pentru fiecare post în parte candidaturi. Și, din lista de candidaturi propuse la Adunarea Generală, se identifică o persoană și se votează de către Adunarea Generală. Câteodată, în sectorul public ești informat despre deciziile luate și ești nevoit să te conformezi”, a declarat secretarul de stat.

În 2023, cele cinci companii i-au adus secretarului de stat câștiguri de 229 de mii de lei. Alte 573 de mii de lei Arachelov i-a obținut din salariul de secretar de stat. „A fost o responsabilitate suplimentară, deoarece fiecare instituție își are specificul ei și e foarte greu să te incluzi imediat în proces. Eu am venit în perioada martie-aprilie, când se discutau rapoarte financiare anuale, când se discutau rezultatele anilor precedenți. Și, pentru mine, a fost mai degrabă o responsabilitate în plus, decât o motivație în plus”, a precizat Arachelov. 

La Finanțe, Arachemov a ajuns din sectorul public, la propunerea ministrului de atunci, Dumitru Budianschi. „A fost o provocare, pe care domnul ministru al Finanțelor de atunci, domnul Budianschi mi-a propus-o. Eu, având în vedere experiența mea în domeniul finanțelor publice și dorința de a aplica acele studii, analize efectuate pe parcursul timpului, am acceptat”, ne-a spus secretarul de stat de la Finanțe.    

„Apărătorul” creditului rusesc a câștigat anul trecut peste 800 de mii de lei

Într-o situație similară este și un alt angajat al Ministerului Finanțelor. Andrei Balan este șef al Direcției juridice și a fost membru în 7 consilii de administrație la companii de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Energocom, Termoelectrica, Moldtelecom și Barza Albă. Această activitate suplimentară i-a adus anul trecut aproape 300 de mii de lei, pe lângă salariul de 543 de mii de lei.

În 2020, Andrei Balan a fost reprezentantul Ministerului Finanțelor care a apărat în fața Curții Constituționale propunerea guvernului de a contracta un credit de 200 de milioane de dolari de la Guvernul Federației Ruse. Intenția guvernului Chicu de a lua creditul rusesc a fost însoțită atunci de critici dure. „Eu tare mă tem că și aceasta este grijă noastră, că aceasta este cea mai mare crimă de la “Furtul miliardului””, era indignat deputatul PAS de atunci Dumitru Alaiba. 

În fața Curții Constituționale, Andrei Balan considera aceste argumente neîntemeiate. „Înaltă Curte, Guvernul Republicii Moldova consideră că sesizările, care sunt astăzi analizate, sunt neîntemeiate. S-au invocat cinci argumente. O să explicăm pe fiecare din aceste cinci argumente succint, argumentele guvernului, în susținerea faptului că autorii sesizărilor fie interpretează eronat anumite prevederi, fie argumentele sunt neîntemeiate”, declara Balan în fața magistraților Curții. Într-un final Curtea Constituțională a anulat decizia guvernului.  

Agenția  Proprietății Publice este lideră la numărul de membrii în consiliile de administrație. Șeful instituției spune că APP este obligată să aibă reprezentanți în consiliile de administrație. Nu cunoaște însă despre cazuri în care un singur angajat al APP s-ar afla concomitent în mai multe consilii. „Noi avem, de principiu (nr. o regulă), că angajatul APP nu poate fi în mai mult de 3 consilii, 4 cel mult”, ne-a asigurat Roman Cojuhari.

„Persona profesionistă” cu indemnizații mai mari decât salariu

Datele consultate de Cutia Neagră Plus însă îl contrazic pe Cojuhari. Felicia Cristal, șef de secție la APP a schimbat în ultimii trei ani 14 întreprinderi de stat. În 2022 și 2023 ea a activat concomitent în șapte astfel de consilii. A fost remunerată pentru asta cu aproape 700 de mii de lei, dublu față de salariu de la APP. În prezent, Cristal este președinta Consiliului de administrație la trei instituții cu profil total diferit - Nodul Hidroenergetic Costești, Fabrica de sticlă Chișinău și Mecagro. Concomitent, ea mai este membră a consiliului de administrație a Metalferos, cenzor la Loteria Națională și reprezentant al statului la Moldexpo. Fostul șef al APP ne-a explicat că spune că Cristal este o profesionistă, fapt pentru care este numită în atât de multe consilii. „Da! Este important să știi și industria în care activezi, dar este și o procedură birocratică, pe care cineva de la APP știe să o gestioneze (mai) bine. Pentru mine era foarte important ca oamenii care merg la întreprinderile strategice să știe ce se întâmplă acolo și să poată să gestioneze. Felicia Cristal, în experiența mea, a fost o persoană profesionistă, care chiar știa foarte bine multe procese”, ne-a explicat Eugen Cozonac.

Angajata APP-ului a fost acuzată în repetate rânduri că a fost implicată în scheme de deposedare a bunurilor statului. Spre exemplu, în 2021, Alexandru Slusari o acuza pe Cristal că ar fi fost executorul unei scheme de privatizare a unui imobil din centrul Chișinăului. Potrivit lui Slusari, beneficiarul acestei scheme ar fi fost Vladimir Baldovici, fostul șef al Agenției Proprietății Publice din perioada guvernării Plahotniuc.

Femeia a respins de fiecare dată acuzațiile. Felicia Cristal este cumnata lui Oleg Cristal - fostul director general al trustului media afiliat lui Plahotniuc. 

Câștigă sute de mii de lei pe an, deși lucrează în funcții modeste

Într-o situație asemănătoare cu cea a Feliciei Cristal se află colega sa, Natalia Patrașcu, șefă a Direcției administrare corporativă din cadrul APP. Funcția i-a adus anul trecut un salariu de 244 de mii de lei. Alte aproape 300 de mii de lei, angajata i-a primit din activitatea în 9 întreprinderi de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Moldtelecom, Loteria Națională, Drumuri Orhei și Combinatul de vinuri Cricova.

Sergiu Chicu, un alt angajat al APP, ridică anual sute de mii de lei din indemnizații. În ultimii trei ani, calitatea de membru în consilii de administrație i-a adus în conturi aproape 700 de mii de lei. Anul trecut, spre exemplu, Chicu, angajat într-o funcție modestă la APP, a câștigat peste 500 de mii de lei - jumătate din bani sunt din activitatea de reprezentare în 5 întreprinderi de stat și jumătate reprezintă salariu de la APP.

„Profesionalizare” poate salva întreprinderile de stat

În Republica Moldova sunt în prezent peste 150 de întreprinderi și societățile pe acțiuni cu capital majoritar de stat.  Un studiu elaborat în 2020 de către Expert-Grup arată că aici activează circa 6,2% din numărul total al salariaților din Republica Moldova. Aceste întreprinderi gestionează active ale statului de aproximativ 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din PIB. 

Dar, în loc să fie motoare ale economiei, întreprinderile de stat sunt ineficiente sau eficiența lor este mult sub potențial. Deseori, întreprinderile de stat au fost acuzate de pierderi considerabile, lipsă de transparență, salarii excesiv de mari ale șefilor, clientelism și corupție. 

O soluție la aceste probleme, spun specialiștii, ar fi profesionalizare consiliilor de administrație, cu oameni competenți, din afara politicului. Asta presupune însă o reorganizare a întreprinderilor de stat, crede Eugen Cozonac. „Ceea ce trebuie să facem noi neapărat, este profesionalizarea acestor consilii. Ideal ar fi să fie oameni din domeniu, dar independenți. Eu, spre exemplu, am făcut un plan, pe care l-am propus prim-ministrului, să reorganizeze întreprinderile, astfel încât să permită o profesionalizare”, a menționat Cozonac.

Adrian Lupușor, directorul Expert-Grup, spune însă că este foarte greu să atragi  oamenii profesioniști din afara sectorului public. Cauza ar fi indemnizațiile prea mici. „E arhicunoscut că remunerarea deseori a acestor membri ai consiliului este foarte scăzută. Vorbim de un cuantum de patru mii de lei/per consiliu. Acest lucru afectează și interesul unor persoane din domeniul privat să aplice pentru o funcție în consiliul de administrație”, crede Lupușor.

Roman Cojuhari ne-a asigurat că APP va face tot posibilul pentru a atrage profesioniștii în consiliile de administrație. Deși, recunoaște, este o misiune dificilă. „O să depunem tot efortul să-i atragem, dar sunt limitări de salariu. Astăzi, remunerarea pentru membrii comisiei este limitată la un salariu minim pe economie (nr. per ședință). Mai mult pentru experiență, pentru CV, este posibil să dorească membrii din societatea civilă să se implice în administrarea acestor întreprinderi”, este de părere directorul APP.

„Motivare finaciară” pentru funcționari

În timp ce întreprinderile de stat nu reușesc să atragă oameni din afara sistemului, ele rămân o formă de motivare financiară pentru unii angajați la stat. „Sunt de acord, că pot fi anumite situații când vrem să menținem oamenii în sectorul public. Iar atunci, un consiliu-două ajută la motivarea financiară a oamenilor, pentru a rămâne în sectorul public”, a declarat Eugen Cozonac.  

De aceeași părere este și Adrian Lupușor, care ne-a spus că „acesta este și un instrument de a stimula funcționarii publici care nu au salarii foarte mari, cel puțin nu sunt competitive cu multe funcții private. Numirea lor în aceste consilii de administrație este un instrument de a stimula funcționarii publici, ca un adaos la salariul de bază”. 

Totuși, Adrian Lupușor  atenționează  că cei numiți în astfel de consilii nu se implică activ în monitorizarea companiei, ceea ce reduce cu mult eficiența companiilor. „Mulți funcționari activează în mai multe companii, si, evident, ei nu reușesc să între în esență. Acest lucru confirmă încă o dată că ei, deseori, activează mai curând formal. Atunci când o companie, indiferent dacă este privată sau publică, activează cu un consiliu formal, reprezintă o breșă majoră de performanță a acelei companii și creează premise pentru ineficiență, chiar și delapidări și corupție”, crede directorul Expert-Grup.

Expertul în drept, Alexandru Arseni, crede că aceasta este o practică de corupere a funcționarilor publici la care au apelat toate guvernele de până acum. Juristul mai spune că asta a permis politicului să controleze activitatea întreprinderilor de stat. „Iată aici este corupția economică. În cazul în care funcționarul de stat se implică în activitatea economică și atunci se distruge sistemul economic. Parcă intenția inițială a fost bună - să fie coordonare, să conlucreze întreprinderile. În aparență, adevărul nu stă niciodată la suprafață. Când legea începe să fie pusă în aplicare, atunci încep să iasă la suprafață scopul care a fost inițial ascuns   Această lege, nu este altceva decât o acoperire, aparent legală, dar ea este neconstituțională, pentru jecmăneala de bani din bugetul statului”, ne-a explicat juristul.

/VIDEO/ Arcadie Spoială, victima furtunii violente: Cunoscutul regizor moldovean a murit la 36 de ani
/VIDEO/ Arcadie Spoială, victima furtunii violente: Cunoscutul regizor moldovean a murit la 36 de ani
/VIDEO/ Artiștii, în doliu după vestea tristă despre Arcadie Spoială. Irina Rimes: „Vei rămâne o amintire frumoasă în viețile multora”
/VIDEO/ Artiștii, în doliu după vestea tristă despre Arcadie Spoială. Irina Rimes: „Vei rămâne o amintire frumoasă în viețile multora”
/VIDEO/ Copila ucisă de un tei, în urma furtunii, era la plimbare cu o prietenă. Ce spune mama fetei de 13 ani
/VIDEO/ Copila ucisă de un tei, în urma furtunii, era la plimbare cu o prietenă. Ce spune mama fetei de 13 ani
/EXCLUSIV/ „A fost complicat, dar vesel”: Imagini din culisele filmărilor „Dă-mă mamă după Iura”, lansată de Magnat și Feoctist
/EXCLUSIV/ „A fost complicat, dar vesel”: Imagini din culisele filmărilor „Dă-mă mamă după Iura”, lansată de Magnat și Feoctist
/VIDEO/ Unde ne putem lua adio de la Arcadie Spoială. Mesajul emoționant al fratelui: „O imensă durere mi-a sfâșiat sufletul”
/VIDEO/ Unde ne putem lua adio de la Arcadie Spoială. Mesajul emoționant al fratelui: „O imensă durere mi-a sfâșiat sufletul”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram