Oligarhii fugari Ilan Șor și Sebastian Ghiță au devenit arhitecții schemelor de destabilizare și de subminare a statului în Moldova și România
Propaganda rusă pătrunde tot mai intens în spațiul informațional al UE via Moldova. Invazia rusă din Ucraina a determinat mutații atât în discursul exponenților pro-Kremlin, cât și în modul de operare al acestora. Oligarhii, personajele politice și liderii de opinie de pe cele două maluri ale Prutului și-au coagulat forțele pentru a desfășura acțiuni psihologice cu scopul de a modela percepția publică despre războiul din Ucraina și pentru a compromite procesele democratice și instituțiile statului de drept.
Până la războiul din Ucraina, Sputnik Moldova era principalul vehicul media care răspândea sistematic dezinformări rusești în România. Interzicerea sa în Moldova în 2022 a obligat Kremlinul să își diversifice canalele de propagare a știrilor false și să mobilizeze grupuri de influență dirijate de oligarhii din cele două state.
Punctul de inflexiune a fost suspendarea licențelor de emisie a celor șase posturi asociate Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidului Șor, pe 16 decembrie 2022 - Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV.
Acesta a fost momentul în care propaganda prorusă din Republica Moldova și România s-a develalat, iar actorii și mijloacele lor de dezinformare au acționat la unison.
Pe 28 februarie 2023, deputata Marina Tauber a intrat în direct la emisiunea de prime-time „Punctul culminant” a postului România TV (RTV) de la București. Vicepreședinta Partidul Șor a vociferat tezele specifice propagandei ruse pe fondul protestelor de destabilizare pe care le conducea la Chișinău împotriva guvernării proeuropene.
RTV este un post de televiziune din România patronat de un controversat om de afaceri și politician fugar, Sebastian Ghiță. În octombrie 2022, el a fost trimis în judecată în absență pentru trafic de influență și instigare la fals într-un dosar penal. Patronul RTV se ascunde din 2016 la Belgrad, la fel cum și liderul Partidului Șor, Ilan Șor, a fugit în Israel în 2019.
Din 2016, România TV este unul dintre cele mai sancţionate posturi de televiziune din statul vecin din cauza abaterilor de la respectarea standardelor etice şi prevederile Codului Audiovizualului.
În ultimii ani, România TV a promovat narațiuni ale teoriei conspirației care se presupune că dezvăluie „statul paralel”, ingerința filantropului american George Soros și a corporațiilor în sistemele politice, civile românești.
România TV a fost înființată în 2011 de către omul de afaceri și deputatul Partidului Social-Democrat, Sebastian Ghiță. Postul s-a tabloidizat rapid și în 2016 a devenit lider de audiență pe nișa televiziunilor de știri, situându-se în topul primelor televiziuni din România.
Facturile, ca armă anti-guvernamentală
Marina Tauber a spus la România TV în interviul din februarie 2023 că Guvernul Republicii Moldova are datoria să plătească facturile cetățenilor la gaze și electricitate, fără să menționeze cauza acestor scumpiri și legătura directă cu invazia militară rusă în Ucraina.
Partidul Șor a încercat la acea vreme să exploateze nemulțumirile cetățenilor după șantajul energetic aplicat de Rusia împotriva Republicii Moldova. Formațiunea evită în mod premeditat să vorbească despre invazia rusă în Ucraina, care a declanșat scumpirea gazelor la nivel mondial.
„Facturile și serviciile comunale au devenit o adevărată povară pentru toți moldovenii de când brusc și radical s-a scumpit gazul pentru țara noastră. În această situație ne-au adus cei care sunt astăzi la guvernare”, a declarat Tauber.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției, Marina Tauber s-a numărat printre principalii organizatori ai protestelor Partidului Șor cu scopul de a răsturna prin acțiuni de stradă guvernarea pro-europeană de la Chișinău.
În cadrul aceleiași apariții TV, Tauber a invocat falsul conform căruia guvernarea proeuropeană de la Chișinău este împinsă de Occident să implice Republica Moldova în războiul din Ucraina.
„Având în vedere agresivitatea cu care președinta Maia Sandu și partidul ei care este la guvernare tratează problema războiului, noi am venit să transmitem [mesajul] din partea tuturor cetățenilor că nu vrem război. Să spunem nu războiului în Moldova! Și în România i s-a spus [Maiei Sandu] că noi nu trebuie să ajungem la un astfel de scenariu! [...] Ei [proeuropenii] au sărăcit țara noastră și vor să o implice în război”, a spus Tauber.
Vicepreședinta Partidului Șor a adăugat că Moldova trebuie să „rămână independentă, suverană și neimplicată într-o alianță cu NATO [...], care poate să ne aducă război și schimbări geopolitice” și că orice „astfel de opțiune trebuie supusă unui referendum”.
Moscova invocă constant referendumul ca soluție pentru determinarea cursului de politică externă a Republicii Moldova.
Tema suveranității, alături de cea a ruperii oricăror legături cu UE și NATO, sunt narațiunile centrale ale propagandei ruse în Moldova, împachetate în funcție de context. Pretinsul „colonialism” practicat într-un „spirit imperialist” de către SUA și UE asupra țărilor care vor să adere la UE și NATO sunt teme ventilate frecvent de către propaganda rusă atât în Republica Moldova, cât și în România sau alte țări europene.
Cătălin Gomboș, redactorul-șef al portalului Veridica din România, o media specializată pe demontarea dezinformărilor, a explicat asocierea dintre exponenții propagandei ruse din Moldova și promotorii discursului anti-occidental din România. El a precizat că atât interesele Marinei Tauber și ale Partidului Șor, cât și ale postului România TV, au coincis în privința demonizării Occidentului.
„Personajele toxice sunt promovate în general de presa toxică, în condițiile în care aceasta difuzează de ani de zile aceleași tipuri de narațiuni - de exemplusuveraniste sau de contestare a valorilor care stau la baza democrațiilor liberale”, a spus el.
„Există tematici comune și sunt promovate agende similare. Probabil că în unele cazuri este vorba și de un anumit grad de responsabilitate – de dragul obținerii unei audiențe rapide se caută personaje care promovează mesaje ce atrag un anume tip de public”, a adăugat Cătălin Gomboș.
La câteva zile distanță după intervenția Marinei Tauber și după o serie de critici succesive privind promovarea tezelor Kremlinului în România, postul TV a emis un comunicat pe 1 martie în care a încercat să se disocieze de falsurile vociferate de Tauber pe tot parcursul emisiunii.
„Asigurăm publicul că România TV nu a fost și nu va fi o platformă unde ideile putiniste să poată fi expuse. România TV nu împărtășește idei antidemocratice și destabilizatoare, iar pe viitor vor fi aplicate criterii mult mai stricte în selectarea invitaților și în ceea ce privește toleranța moderatorilor față de anumiți invitați și ideile lor. România TV este și va fi prin toți jurnaliștii săi și prin politica editorială promovată puternic atașată valorilor europene și euroatlantice”, a precizat postul RTV în ciuda faptului că principalele talk-show-uri au o factură anti-UE, anti-NATO și promovează teorii ale conspirației.
Consiliului Național al Audiovizualului din România (CNA) a aplicat o somație publică postului România TV pentru lipsa de imparțialitate și prezentarea unilaterală a poziției Marinei Tauber.
„În cadrul unui interviu [cu Marina Tauber la RTV] au fost aduse acuzații nedovedite, de natură să prejudicieze imaginea unor persoane publice din Republica Moldova și nu a fost prezentat punctul de vedere al acestora”, a precizat CNA de la București.
Moldova este o țintă permanentă a Moscovei
Comisia Europeană a menționat într-un răspuns adresat reporterilor că Republica Moldova este vizată în permanență de interferența străină și de manipularea informațiilor din partea Rusiei.
„Printre principalele narațiuni rusești de dezinformare în Moldova putem enumera: Guvernul Republicii Moldova este o marionetă a SUA și a UE; Moldova va rămâne pentru totdeauna o țară candidată pentru aderarea la UE; Rușii din Moldova sunt asupriți; UE și Occidentul înarmează Moldova”, a precizat Comisia Europeană.
O bună parte dintre aceste narațiuni ale Rusiei pot fi surprinse în intervenția Marinei Tauber la România TV și se regăsesc constant în discursurile publice ale reprezentanților Partidului Șor și ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
Expertul în demontarea dezinformărilor și lectorul universitar, Ciprian Cucu, a explicat că cetățenii români sunt foarte expuși la astfel de manipulări care vin dinspre Republica Moldova, deoarece știu în general puține amănunte despre viața politică de la Chișinău.
„Marina Tauber a fost prezentată la România TV ca un actor politic al unui partid care iubește poporul și spune adevăruri despre ce se întâmplă în Republica Moldova. Invitarea unor astfel de personaje în studio este mai puțin despre Moldova, cât despre România și acest anti-occidentalism”, a explicat el.
Ciprian Cucu a adăugat că actorii pro-Kremlin din România o portretizează pe Maia Sandu ca pe o „Soroșistă” „controlată de globaliștii de la Bruxelles” și o „marionetă în mâinile Vestului”.
„Maia Sandu este prezentată de propaganda din România ca un președinte slab, care va distruge Moldova. Populația protestează pentru că o duce rău sub regimul Maia Sandu. O altă temă este că Occidentul o forțează pe Maia Sandu să implice Moldova în război de partea Ucrainei și că ucrainenii vor să preia munițiile din Transnistria [de la depozitul de la Cobasna]”, a opinat el.
Apariția Marinei Tauber la RTV, explică Ciprian Cucu, a venit într-un moment în care și în România se promovează intens astfel de narațiuni.
„România TV a încercat să acrediteze ideea că atât în România, cât și în Republica Moldova, se încearcă o cenzurare a media de opoziție de către Occident și George Soros”, a mai precizat Cucu.
De altfel, după suspendarea licențelor celor șase posturi TV deținute direct sau prin interpuși de Partidul Socialiștilor și Partidul Șor, mai mulți jurnaliști de la aceste redacții au protestat în fața Casei Presei de la București, cât și a Parlamentului European de la Bruxelles împotriva unei pretinse cenzuri impuse de Maia Sandu.
Asaltul dezinformărilor asupra Maiei Sandu și conducerii proeuropene
În România, există o serie de promotori ai narațiunilor ruse care atacă sistematic guvernarea proeuropeană de la Chișinău, în special pe șefa statului, Maia Sandu.
Unul dintre principalii propagatori ai discursului pro-Kremlin în România este senatoarea extremistă Diana Șoșoacă. Ea este cunoscută ca un personaj apropiat de Ambasada Federației Ruse la București și o admiratoare declarată a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.
Într-un studiu de caz realizat de către Global Focus, Șoșoacă este prezentată ca un politician viral pe rețele de socializare unde răspândește tezele propagandei ruse. Vizibilitatea ei pe rețelele sociale este sinusoidală, dar rămâne conform studiului unul dintre cele mai influente personaje politice din România.
Pe lângă temele interne și demonizarea Occidentului în România, Șoșoacă promovează narațiunile rusești privind neutralitatea militară a Republicii Moldova și folosirea oportunistă a poziției geografice a Republicii Moldova pentru a balansa între Rusia și Occident.
„Pentru a supraviețui ca stat, Moldova trebuie să aibă o conducere care să-și iubească țara și poporul mai presus de propria persoană, să aibă spirit de sacrificiu. Să aibă personalități, profesioniști, care să facă o strategie și să folosească poziția geostrategică a Moldovei. Care să păstreze neutralitatea și, împreună cu România, eu, de exemplu, aș crea un pol balcanic”, a spus Șoșoacă pe 24 ianuarie la TV6. Intervenția senatoarei din România a venit atunci la doar câteva zile distanță de cea a Marinei Tauber în sens invers la RTV.
Discursul senatoarei Șoșoacă la TV6 a cuprins întregul evantai al tezelor propagandei ruse. Printre acestea se regăsesc următoarele: „Moldova a renunțat la neutralitate și a inițiat aderarea la NATO”; „NATO este o alianță ofensivă, care a atacat Serbia în 1999”; „NATO este de fapt SUA care încalcă interesele legitime ale Rusiei de a avea o zonă tampon (Ucraina și Republica Moldova)”; „Politica Maiei Sandu de apropiere de Occident este periculoasă”; „Maia Sandu a renunțat la neutralitate, iar conducerea a vândut țara”.
Eludarea sancțiunilor
Deși le-au fost suspendate licențele de emisie în decembrie 2022, o parte din posturile supuse sancțiunilor continuă să emită pe licențele altor posturi de televiziune. În paralel, proprietarii posturilor TV au atacat în instanță decizia Comisiei pentru Situații Excepționale privind suspendarea licențelor. În iunie 2023, Judecătoria Chișinău a respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată a patronilor.
Astfel, TV6 produce conținuturi pentru ORIZONT TV, proprietate a SRL ARCHIDOC GROUP, o companie înregistrată într-un sat din raionul Ungheni. La rândul său, contentul NTV Moldova este difuzat pe EXCLUSIV TV. Ambele posturi sunt deținute de Publicația Periodică Exclusiv Media SRL, al căror beneficiară este Ludmila Furculiță, soția deputatului PSRM Corneliu Furculiță.
Exclusiv Media a fost preluată de Furculiță în 2015 după ce a avut succesiv mai mulți proprietari, inclusiv pe Irina Țvic, fosta directoare a TV6 a lui Șor. Mama Irinei Țvic, Margarita Țvic, a fost căsătorită cu fostul conducător al Sputnik Moldova, Vladimir Novosadiuc. Ambii figurează în raportul Kroll, o investigație care a scos la lumină actorii implicați în dosarul „Furtul miliardului”.
Deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale sunt valabile doar pentru perioada stării de urgență și, prin urmare, odată cu abrogarea acesteia posturile pro-Kremlin gestionate de Ilan Șor și Corneliu Furculiță își pot relua activitatea.
Potrivit surselor din cadrul Consiliului Audiovizual, care monitorizează activitatea tuturor posturilor TV din Moldova, în prezent, zece posturi de televiziune îl promovează pe Ilan Șor și partidul său.
Printre acestea se numără „Primul în Moldova”,„Accent TV”, „TV6”, „Orhei TV”, „Orizont TV”, „RTR Moldova”, „Cinema”, „PEH TV”, „ITV” și „NTV Moldova”.
Ilan Șor a fost condamnat definitiv pe 13 aprilie 2023 la 15 ani de închisoare. El a fost introdus în lista persoanelor supuse sancțiunilor UE pe 30 mai 2023 pentru acțiunile de destabilizare în Moldova. În octombrie 2022, Șor a fost supus sancțiunilor Biroului pentru controlul activelor străine al Departamentului Trezoreriei din SUA.
La rândul său, Marina Tauber este cercetată în două dosare penale legate de finanțarea ilegală a partidului de către un grup infracțional organizat și falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Şor.
De asemenea, Marina Tauber se regăsește în lista persoanelor supuse sancțiunilor UE alături de Gheorghe Cavcaliuc, Vladimir Andronachi, Veaceslav Platon, Constantin Botnari, Alexandr Calinin, Grigore Caramalac.
Mădălin Necșuțu, Ilie Gulca
Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul International Media Support (IMS).
Cetățenie prin investiții, unul dintre cele mai controversate proiecte lansate de regimul lui Plahotniuc. Programul prin care Guvernul Filip oferea „pașapoarte de aur” străinilor dispuși să verse 100 de mii de euro într-un fond special de investiții a atras mai mulți miliardari dubioși din întreaga lume. Numele acestora au fost ținute în mare secret timp de patru ani. Cutia Neagră PLUS a aflat identitatea persoanelor care și-au cumpărat cetățenie moldovenească. În listă se regăsesc businessmeni implicați în furturi bancare de proporții, fraude financiare, foști moguli de presă și proprietarul unui imperiu de jocuri de noroc. Vă invităm să îi cunoașteți în investigația cu care deschidem noul sezon de anchete marca „Cutia Neagră PLUS”.
Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate, iar societatea civilă a criticat dur inițiativa democraților. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie 2016, iar pe 9 decembrie a fost deja votat în primă lectură, fără a fi dezbătut serios de deputați. La final de zi, după nouă ore de ședință în plen, ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a fost unul dintre autorii legii, a cerut ca proiectul să fie prezentat rapid de colegul său de partid, coautor al legii, Sergiu Sîrbu.
Andrian Candu: „Vă propun să examinăm și să-l rugăm pe unul dintre autori, dl Sîrbu să ne prezinte foarte succinct proiectul”.
Sergiu Sîrbu: „Onorat plen, rog susținerea acestui proiect de lege extrem de important și demult așteptat pentru R. Moldova, pentru economia R. Moldova”.
Legislatorii nu au avut nicio întrebare către autori. În plen, au răsunat doar recomandările a doi deputați.
Iurie Leancă: „Să cereți Ministerului de Externe să consulte Comisia Europeană. Cel puțin, să informeze înainte de a aproba o astfel de decizie necesară și oportună. Să nu prejudiciem cumva această mare realizare - regimul fără de vize. Pornind de la experiența altor țări. Malta, aduceți-vă aminte ce scandal a fost între Guvernul de la Valeta și Bruxelles tocmai pe acest subiect”.
Sergiu Sîrbu: „Evident că Guvernul va consulta și opinia partenerilor de dezvoltare”.
Valeriu Ghilețchi: „E o inovație care nu știm cu ce se va termina. O prudență este absolut necesară, atât din punct de vedere al securității statului , cât și al faptului că avem regim liberalizat de vize. Sunt posibile mai multe consecințe pe care s-ar putea noi astăzi să nu le prevedem”.
În pofida avertismentelor, peste două săptămâni, legea a fost votată în lectură finală, la fel fără nicio dezbatere în plenul Legislativului.
Modificări în regulament și amendamente dubioase la lege
Mecanismul obținerii cetățeniei prin investiții a devenit funcțional abia în toamna anului 2018. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în unul dintre domeniile de dezvoltare strategică. În regulament, a fost indicat mai târziu că vor fi acceptate achizițiile de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.
Implementarea proiectului a fost dată de Guvernul Filip pe mâna unui consorțiu format dintr-o companie engleză și una din Dubai, proaspăt înregistrată. Societatea civilă a criticat dur atunci modificările care s-au făcut la regulament.
Veaceslav Negruța, fost expert Transparency International Moldova: „Am văzut mai multe modificări care s-au făcut la lege care au schimbat conceptual însăși schema de oferire a cetățeniei prin investiție. Rolul statului practic a fost redus doar la emitent de decret privind acordarea acestor cetățenii. Iar rolul de bază, verificarea a tot ce se numește profilul financiar, aspecte ce țin de atentat și riscuri la ordinea publică a fost delegat către două companii. Legea încă nu era modificată, dar deja era anunțat concurs pentru selectarea companiilor partenere ale Guvernului. Una dintre ele fiind cu înregistrare în Dubai, recent creată care nu avea niciun profil adecvat”.
În paralel, democrații au făcut modificările necesare la Legea cetățeniei R. Moldova și Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Fostul deputat Eugeniu Nichiforciuc a reușit să strecoare în lege un amendament care a permis secretizarea numelor beneficiarilor programului de cetățenie prin investiție. În consecință, în decretele preşedintelui R. Moldova privind acordarea cetăţeniei beneficiarilor Programului se conțin doar numerele dosarelor, fără a fi indicate numele persoanelor care și-au cumpărat pașapoarte.
Roman Boțan, ex-deputat al Partidului Liberal: „Este straniu că se dorește secretizarea în acest fel pentru cei care vor obține cetățenia prin investiții. E plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraudă, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile va crea premisele legalizării activelor ilegale. Mai mulți factori care ar putea genera coruptibilitatea au fost indicați și în raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție. Atenționez că și în alte proiecte de legi se dorește introducerea unor amendamente pe sub masă.
După această declarație, făcută la 18 mai 2018, cu referire la amendamentul lui Nichiforciuc, liberalul Roman Boțan și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare securitate și ordine publică.
Veaceslav Negruța: „Cert este că toți cei care au beneficiat de pașaport de Moldova prin această schemă nu au avut niciodată interes economic sau de afaceri în R. Moldova. Ei au avut probleme cu legislația internațională sau cu legislația în țările lor de origine și cel mai probabil beneficiarii mereu și-au dorit să nu fie divulgate numele lor. Respectiv, cei care au promovat legea au venit cu amendamente ca să acomodeze normele legale la solicitările beneficiarilor. Un fel de tratament individual pentru fiecare client în parte”.
Lansarea oficială a Programului de cetățenie prin investiție a avut loc în toamna anului 2018 în Dubai, cu participarea ministrului Economiei de atunci Chiril Gaburici, care a răspuns la întrebările adresate de un robot.
Robot: „Felicitări pentru lansarea programului de acordare a cetățeniei prin investiții. Cred că sunteți încântat. Aș vrea să știu prin ce este unic programul moldovenesc în comparație cu cel al concurenților Dvs”.
Chiril Gaburici: „În primul rând, cetățenia moldovenească prin investiții și pașapoartele moldovenești oferă cetățenilor posibilitatea să călătorească fără viză în peste 120 de țări, inclusiv statele europene din zona Schengen, Turcia, Rusia ș.a. Acest program este unic datorită structurii sale organizaționale și nivelurilor de control. Este foarte important că fondurile acumulate prin acest program vor oferi Moldovei o mai bună autonomie geopolitică. În același timp, toate aceste fonduri vor putea fi investite în infrastructură și vor crea o viață mai bună pentru cetățenii moldoveni”.
Rușii cu pașapoarte moldovenești
Contrar predicțiilor lui Gaburici, Programul cetățenie prin investiții a adus mai degrabă dureri de cap și asocieri dubioase cu controversați businessmani din întreaga lume. Chiar dacă cei mai mulți beneficiari de „pașapoarte de aur” moldovenești au fost chinezi și cetățeni ai unor state africane, cele mai scandaloase sunt numele beneficiarilor ruși. Trei aplicanți din Rusia, împreună cu membrii familiilor, au devenit cetățeni ai R. Moldova în anul 2020. Este vorba despre un fost bancher vizat în Rusia într-un scandal imens similar furtului miliardului, un fost mogul de presă din Rusia și un businessman din Sankt Petersburg.
Pe 15 decembrie 2020, cu câteva zile înainte de a ceda funcția de președinte al R. Moldova, Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a oferit cetățenie lui Konstantin Țerazov, fost vicedirector al unei bănci implicate în cea mai mare fraudă bancară din istoria Federației Ruse - banca „Открытие”. Cetățenia Moldovei au primit-o și soția bancherului și doi copii minori ai cuplului.
Banca „Otkrîtie” a ajuns în 2017 în pragul falimentului urmare a unei fraude similare cu furtul miliardului din R. Moldova. Presa rusă scrie că din bancă au fost scoase sute de miliarde de ruble prin credite neperformante oferite unor companii apropiate de foștii proprietari ai băncii.
În 2017, Banca Centrală a Rusiei a instituit administrare specială la banca „Otkrîtie” și a pompat peste 300 de miliarde de ruble pentru a o salva de la faliment, deoarece era o bancă de importanță sistemică.
Constantin Țerazov a condus mai mulți ani Departamentul de investiții al băncii „Otkrîtie” și a ocupat funcția de vicedirector. În 2016, chiar înainte ca banca să înceapă să înregistreze pierderi colosale, Țerazov a fost inclus în Consiliul de Administrație al băncii.
Informația pare să se confirme. Câteva știri pe care le-am identificat anterior pe internet în care era vizat Țerazov nu mai pot fi accesate.Deocamdată au scăpat de „lichidare” materialele publicate de Postprofit.net în care Țerazov este numit „bancherul negru” și este acuzat că scapă basma curată deși ar fi implicat în frauda de la „Otkrîtie”.
Aceeași sursă informează că în vara lui 2019 Banca Centrală a Rusiei a solicitat în Arbitrajul din Moscova recuperarea a 289 de miliarde de ruble de la foștii proprietari și administratori ai băncii „Otkrîtie”, printre care se număra și Țerazov. Prin decizia instanței din septembrie 2020, toți managerii băncii au fost obligați să întoarcă banii statului, dar numele lui Țerazov ar fi dispărut din decizia judecătorească.
Constantin Țerazov a lucrat la banca „Otkrîtie” și după ce aceasta a ajuns sub administrarea specială a autorităților ruse. A fost demis abia anul trecut, după ce Banca Centrală a Rusiei i-a aplicat interdicția de a mai activa în sistemul bancar, împreună cu alți foști manageri și contabili ai băncii „Otkrîtie”.
Postrofit.net mai scrie că Țerazov ar fi fost vizat într-un dosar penal, deschis în 2019 pentru escrocherie în proporție deosebit de mare, dar ar fi scăpat și de urmărirea penală. Un figurant în dosar este fostul președinte al băncii „Otkrîtie”, Evghenii Dankevici. Acesta este căutat de autoritățile ruse și se ascunde în orașul Tel Aviv, având cetățenia statului Israel. O situație similară cu fugarul Ilan Șor căutat de procurorii moldoveni pentru frauda bancară.
Fost director TV cu milioane pompate într-un fond de investiții
Pe 2 noiembrie 2020 a fost publicat decretul prin care i s-a oferit cetățenie prin investiții rusului Artemii Iniutin, celor două fiice și mamei sale. Iniutin a devenit cunoscut în Federația Rusă pe când lucra la unul dintre cele mai mari holdinguri media private - RBK. Iniutin a fost director general la postul de televiziune RBK TV.
În anul 2008, holdingul media RBK a ajuns să aibă probleme financiare grave, acumulând datorii de peste 200 de milioane de dolari. Un an mai târziu, trustul a fost vândut miliardarului Mihail Prohorov.
După afacerea media, foștii proprietari ai RBK au migrat în alt domeniu și au deschis, în noiembrie 2010, un Fond de Investiții - TMT Investments, cu sediul pe insula Jersey, cunoscută drept una dintre principalele centre financiare offshore din Europa. La TMT Investments activează astăzi și Artemii Iniutin.
Potrivit informațiilor plasate pe site-ul companiei, Iniutin este unul dintre coproprietarii fondului și este șef pe investiții. Iniutin are birou în Riga, Letonia și în ultimii 10 ani a gestionat tranzacțiile europene ale TMT Investments. Compania se laudă că a investit zeci de milioane de dolari și are în portofoliu 55 de startup-ri din diverse domenii, toate dezvoltate pe internet. TMT Investments are investiții și în Silicon Valley.
Descriere de pe site-ul companiei „TMT Investments”
În 2017, presa rusă anunța că Artiom Iniutin și Gherman Kaplun, fostul proprietar al RBK lansează împreună cu un investitor american un fond de criptomonedă - TMT Crypto Fund.
În Federația Rusă, numele lui Arteom Iniutin figurează în câteva companii. Potrivit unui Registru de date deschise despre activitatea agenților economici, Iniutin a deținut 75% din acțiunile firmei „Best.ru”, cu activitate în domeniul agențiilor de știri. Până în anul 2016 compania a avut profit de câte 10 milioane de ruble pe an, echivalentul a 160 de mii de dolari. Din 2017 a înregistrat pierderi, iar în mai 2020, compania a fost lichidată.
Din ianuarie 2018, Iniutin deține oficial 75% din acțiunile companiei „Narodnaia Marka” care anterior a făcut parte din holdingul RBK. Agenția este cunoscută în Rusia datorită faptului că organizează anual concursurile în domeniul business-ului "Народная марка" și „Компания года".
Potrivit registrelor, compania „Narodnaia Marka” îi aduce și astăzi profit lui Arteom Iniutin, dar în jumătate față de anii precedenți. În 2022, firma a înregistrat un profit de 17 mililoane de ruble, echivalentul a 280 de mii de dolari.
Businessmanul modest din Sankt Petersburg
Pe 3 august 2020, rusul Alexey Vascov a primit cetățenia R. Moldova. În mediul online nu am găsit nicio informație ce vizează viața și activitatea lui Vaskov. Numele său l-am identificat doar în registrele cu informații despre companii. Alexey Vaskov a dezvoltat mai multe afaceri în orașul Sankt Petersburg în diverse domenii, de la imobiliare, reparație de mașini, până la vânzare de cărți și ziare.
În anul 2019, când a depus dosarul în R. Moldova în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție, Alexey Vaskov figura drept fondator în cadrul a 3 companii. Cea mai importantă dintre ele - „Promstroinvest” are ca gen principal de activitate administrarea proprietății imobiliare. Firma a fost cumpărată de Vaskov în 2016 și are în prezent 16 angajați.
Potrivit rapoartelor financiare pe care le-am consultat, în anul 2018 compania i-a adus lui Vaskov un profit de 31 de milioane de ruble, echivalentul a 500 de mii de dolari. Dar în următorii ani câștigul a scăzut drastic, fiind în jumătate în anul 2022.
O altă companie - „Renart”, care se ocupa de chiria și gestionarea imobilelor, îi aducea lui Vaskov venituri mai modeste. Profitul companiei în 2018 a fost de circa 27 de mii de dolari.Iar în septembrie 2019, Vaskov a vândut firma.
Cea de-a treia companie - „Garantservis”, cu activitate în domeniul reparației de mașini, a avut profit în scădere în ultimii ani și Vaskov a vândut-o în iunie 2022.
De-a lungul anilor, Alexey Vaskov a fondat și administrat alte 5 companii în Sankt Petersburg cu activitate în diverse domenii: producerea marterialelor textile, vânzare de cărți și ziare, activități sportive și servicii în saloane de frumusețe. Firmele au fost lichidate.
Rușii care s-au răzgândit
Initial, Programul Cetățenie prin Investiții a atras interesul mai multor ruși. Cereri de a dobândi cetățenie moldovenească prin această schemă au depus doi cetățeni conectați la Ilan Șor, printre care și soția fugarului arhitect al furtului miliardului. Ulterior aceștia s-au răzgândit.
Sara Șor, artista cunoscută cu numele de scenă Jasmin, s-a numărat printre primii cetățeni străini care au depus dosarele pentru cetățenie moldovenească. În 2019, în presă s-a vehiculat că Sara Șor participă la Programul de obținere a cetățeniei prin investiție, iar Ilan Șor a confirmat acest lucru într-o postare pe Facebook.
„Soția mea iubește Moldova. Are dreptul și moral și juridic, în calitate de soție a unui cetățean al R. Moldova, să pretindă la cetățenie. Soția mea este o artistă cunoscută, o persoană independentă și asigurată material, de aceea, dacă va dori să investească în țara noastră, atunci o va putea face indiferent dacă va obține sau nu cetățenia. Eu sunt fericit că soția mea a decis să primească cetățenie R. Moldova împreună, alături de cetățenia Rusiei”, a comentat Ilan Șor.
Fostul concesionar al aeroportului, solicitant de cetățenie
Un alt pretendent la cetățenie moldovenească contra investiții a fost miliardarul rus Andrei Goncearenko, de asemenea apropiat lui Ilan Șor. Acesta era proprietarul firmei „Komaskavia”, cea care administra prin „Avia Invest” Aeroportul Internațional Chișinău. La fel ca și Sara Șor, Goncearenko și-a retras dosarul din Programul de cetățenie, lucru confirmat anterior și de fostul președinte Igor Dodon.
Igor Dodon: „Acest așa-numit investitor are probleme mari în Rusia și a depus actele pentru a primi cetățenia Moldovei pe timpul lui Plahotniuc, din cauza faptului că are probleme mari în Rusia. Și a încercat să se legalizeze în Moldova, pentru ca de aici, cu pașaport moldovenesc, să se deplaseze mai departe. Dar nu a reușit, pentru că s-a schimbat guvernarea”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate.
Andrei Goncearenko a devenit milionar în anii 90 având afaceri în domeniul transportului și prelucrării lemnului. Între anii 2002 și 2013 a fost director la „Gazprom Invest Yug” - companie fiică a gigantului Gazprom. A revenit în business, având în prezent afaceri în domeniul construcțiilor.
Goncearenko a fost beneficiarul unei companii din Rusia care în toamna anului 2022 a cumpărat posturile de televiziune „Primul în Moldova” și „Accent TV”, asociate socialiștilor.
Cel de-al treilea dosar retras a fost al rusoaicei Ana Tiutaeva, o tânără care lucrează în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor pe care le-am identificat pe internet, Ana Tiutaeva este manager pe dezvoltarea afacerilor în cadrul companiei „AAL Group” din Emirate, specializată în producerea și reparația aparatelor de zbor.
Noul cetățean moldovean cu imperiu în domeniul jocurilor de noroc
Programul R. Moldova de acordare a cetățeniei prin investiții a fost atractiv nu doar pentru ruși, ci și pentru personaje controversate de peste Ocean. Doi cetățeni ai Statelor Unite au decis să-și cumpere pașapoarte moldovenești.
Prin decretul președintelui Igor Dodon, semnat pe 2 noiembrie 2020, a devenit cetățean al R. Moldova Shawn Andre Scott, un american fondator a peste 60 de companii. Cele mai mari afaceri le are în domeniul jocurilor de noroc. Spațiul online abundă în informații despre activitatea dubioasă a lui Andre Scott, catalogat drept un „personaj controversat”, cu tranzacții suspecte și implicare în scandaluri de corupție în diferite state.
În dosarul depus la Chișinău, pentru achiziția de cetățenie moldovenească, Shawn Andre Scott s-a prezentat ca director executiv al companiei „Bridge Capital”. Firma este înregistrată pe insula Saipan, parte a Insulelor Mariane din Pacific. Compania este specializată în investiții și oferirea unor împrumuturi pentru firme aflate în dificultate. Pe site-ul său, „Bridge Capital” se laudă că oferă consultanță unor companii cu activitate în domeniul imobiliar și servicii bancare și are clienți în SUA, Hawai, Cambodgia, Thailanda, Macao, Portugalia și Bulgaria.
În articolele scrise în presa americană, „Bridge Capital” este catalogată ca fiind o companie cu risc ridicat și cu investiții în domeniul jocurilor de noroc. Iar Shwan Andre Scott este numit o „figură controversată”.
„Washington Post” a scris că Andre Scott și-a început cariera în domeniul jocurilor de noroc în anul 1994 și a reușit să dezvolte zeci de afaceri în domeniu. A deschis cazinouri la hoteluri din Las Vegas, baruri de video poker în Louisiana și Carolina de Sud și a investit în piste pentru curse de cai în New York și Maine. Autoritățile din 5 state au refuzat să-i ofere licență lui Shwan Andre Scott în domeniul jocurilor de noroc, după ce au identificat în schemă mai multe offshore-uri, parteneriate ascunse și gestionări financiare frauduloase. Sursa mai scrie că Scott a avut probleme cu autoritățile din Combodgia, Thailanda și Republica Laos unde a investit în jocuri de noroc.
Cetățenie bulgară obținută printr-un program similar
Cu doi ani mai devreme de a aplica pentru cetățenie moldovenească, Swaun Andre Scott a obținut cetățenia Bulgariei, în cadrul unui Program similar de cetățenie contra investiții. În Bulgaria, cetățeniile au fost oferite contra unui cost de cinci ori mai mare față de cel din R. Moldova. Un solicitant trebuia să investească un milion de leve, echivalentul a jumătate de milion de dolari. Programul a fost anulat în 2022, după ce și deputații bulgari au abrogat legea cetățeniei prin investiții.
Cel de-al doilea american care și-a depus dosarul în 2019 pentru obținerea cetățeniei R. Moldova este Kevin Robl William, fondatorul mai multor companii din Statele Unite specializate în producerea filmelor și activități de divertisment. Cea mai importantă companie a sa este „Production Capital”, cu sediul într-un oraș din California.
Chinezii s-au plâns la tribunal că au fost fraudați de 234 de milioane de dolari de către Kevin Robl și un alt producător american de filme Remington Chase, care au luat multiple împrumuturi din numele firmei din China. Studioul „Base Media” din China s-a adresat după ajutor și la FBI, iar autoritățile chineze au inițiat o anchetă proprie ce vizează această fraudă. Locul aflării lui Remington Chase și Robl Kevin nu este cunoscut, scrie presa americană.
Potrivit surselor Cutiei Negre, dosarul depus în 2019 de Robl Kevin în cadrul Programului cetățenie prin investiție din R. Moldova se află încă la etapa de procesare. Procedura nu a fost finalizată, deoarece americanul nu este de găsit.
Giuvaergiu fugar din India după o fraudă de miliarde
Printre solicitanții de „pașapoarte de aur” moldovenești s-a regăsit și un giuvaergiu, implicat într-un scandal monstru în India. Vishal Jatin Mehta se află astăzi în căutare internațională pentru fraudă bancară de proporții. Bărbatul și-a retras cererea din Programul cetățenie moldovenească prin investiții.
Vishal Jatin Mehta este fondatorul a câtorva companii mari producătoare de bijuterii de lux. În urmă cu 10 ani, acesta a obținut împrumuturi și garanții de la 15 bănci din India pentru a lua lingouri de aur în valoare de peste un miliard de dolari de la mai multe bănci de lingouri din Africa, Scoția și Anglia. Pretextul invocat a fost de a produce bijuterii pentru clienți din Dubai.
Ulterior, businessmanul a anunțat că nu va putea returna împrumuturile pentru că ar fi fost mințit de arabi, iar firmele din Dubai care au cumpărat bijuteriile ar fi falimentat. Ancheta procurorilor a arătat că de fapt firmele au fost fictive, iar banii au fost transferați de Jatin Mehta în offshore-uri.
Din 2016, Vishal Jatin Mehta și familia sa sunt fugari din India, unde sunt cercetați penal pentru fraudă bancară. Pe plan internațional, aceștia sunt urmăriți de cele mai mari companii de recuperare a datoriilor - Kroll și Grant Thornton, contractate de băncile prejudiciate.
Mehta se ascunde acum la Londra. După lovitura dată în India, el și familia sa au obținut cetățenia Federației Sfîntul Kittis și Nevis. Acest stat insular mic are un program similar de cetățenie prin investiții.
Managerii unor companii de top din diferite state
Totuși, în cadrul Programului de cetățenie prin investiție din R. Moldova nu s-au implicat doar afaceriști controversați. Au primit pașapoarte moldovenești și oameni de afaceri cu o reputație bună, manageri ai unor companii de top din diferite state. Cutia Neagră PLUS vă dezvăluie câteva nume:
Echipa Cutiei Negre a încercat să ia legătura cu cei care au primit cetățenia R. Moldova prin investiție. Am trimis mesaje pe poșta electronică a companiilor în care aceștia activează și pe rețele sociale, dar nu am primit niciun răspuns.
Rusul cu aviz negativ de la SIS
În urma evaluării dosarelor depuse în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiții au existat și câteva cazuri în care solicitanților le-a fost refuzată acordarea cetățeniei, fiind identificate riscuri. Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Serviciul de Informații și Securitate a precizat că a verificat 36 de solicitanți și a emis 3 avize negative.
„În două cazuri au fost stabiliți indicatori de insecuritate. Din acest motiv a fost considerată inoportună acordarea cetățeniei solicitanților respectivi. Într-un caz au fost relevați anumiți indicatori de insecuritate, în raport cu anturajul și relaționările solicitantului. În caz de confirmare sau materializare, puteau afecta securitatea națională. S-a lăsat la discreția Comisiei de examinare a dosarelor pentru obținerea cetățeniei de a lua sau nu în considerare avizul SIS. Serviciul a fost informat de către ASP că membrii Comisiei au decis respingerea cererii de dobândire a cetățeniei prin investiție a solicitantului respectiv. Drept urmare, acesta a depus o contestație. Comisia a solicitat reexaminarea dosarului, iar în urma verificărilor repetate, Serviciul a reconfirmat lipsa unor indici direcți de pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului”, a precizat Serviciul de Informații i Securitate.
Cutia Neagră a reușit să afle că unul dintre solicitanții căruia i-a fost refuzată acordarea cetățeniei R. Moldova este un om de afaceri din Federația Rusă - Ivan Karabanov. Acesta solicitase cetățenie și pentru soția sa și 3 copii minori.
Soția lui Karabanov este Anastasia Dronova, care se prezintă pe platforma Linkedin drept șefa Departamentului juridic al companiei „Gazprom Invest Yug”. Anterior a lucrat în mari companii din industria petrolului.
Femeia administrează și compania „Ligal Butic”, fondată de soțul său Ivan Karabanov. Potrivit datelor deschise din registrele din Rusia, firma are 6 angajați și prestează servicii de consultanță și asistență juridică în tranzacții imobiliare. În 2022, compania a avut un rulaj de aproape 24 de milioane de ruble, dar profit nu a avut. A înregistrat la final de an pierderi de 8 milioane de ruble, echivalentul a 130 de mii de dolari.
Despre Ivan Karabanov nu există prea multe informații în mediul online. Din registrul companiilor din Rusia, aflăm că acesta a fost administratorul mai multor firme fondate de societatea pe acțiuni „Grupa Ist Invest” din Rusia, toate cu activitate în domeniul imobiliar.
„Grupa Ist Invest” a fost implicată într-o tranzacție imobiliară scandaloasă ajunsă subiect de investigație al echipei lui Alexei Navalinîi. Este vorba despre vilele premierului rus Dmitri Medvedev. În anul 2010, „Grupa Ist Invest” i-a vândut 12 ha de teren lui Alișer Usmanov, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia. Acesta a construit acolo o vilă luxoasă și mai târziu i-a transmis-o gratuit, împreună cu 4 ha de teren unei fundații conduse de colegul de facultate al lui Medvedev. Jurnaliștii scriau că donația ar fi reprezentat de fapt o mită plătită de Usmanov lui Medvedev. Proprietatea avea o valoare de piață de 5 miliarde de ruble.
Cutia Neagră PLUS a reușit să afle și numele solicitantului care a contestat refuzul Comisiei de a-i acorda cetățenie. Este Fareș Al Mustafa, originar din Republica Arabă Siriană. Acesta lucrează în Emiratele Arabe Unite în calitate de consilier al companiei „Al Habtoor Group” - un mare consorțiu din Dubai, cu investiții de miliarde în construcţii, în domeniul auto, turism, sănătate și învăţământ.
Fareș Al Mustafa este profesor universitar și consilier religios la Moscheea Al-Farooq din Dubai. Bărbatul este foarte activ în mediul online, având conturi pe diverse rețele sociale unde publică predicile pe care le ține la moschee și filmulețe în care rostește mărturia de credință pentru convertirea în islam a unor femei din diverse state europene.
Fareș al Mustafa are legături cu R. Moldova cu mult înainte de a-și depune dosarul în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție. În 2014, acesta a înregistrat la Chișinău o companie de consultanță în afaceri și management - „Eco Development”.
Firma sa a avut inițial adresa juridică pe str. Grădina Botanică 14/3, oficiul 307. O adresă cunoscută în spațiul public. Acolo și-au avut sediul oficial mai multe companii implicate în frauda bancară. Ulterior, „Eco Development” și-a schimbat adresa juridică într-un apartament înregistrat pe numele companiei situat în complexul de lux „Coliseum Palace” din sectorul Râșcani al capitalei.
În ultimii ani, compania nu a depus rapoarte financiare, dar în anii 2016-2017 declara pierderi.
Fareș Al Mustafa mai vine periodic pe la Chișinău. La finele lunii iulie, acesta a publicat pe Tik Tok un filmuleț în care apare plimbându-se pe malul iazului, într-un parc din sectorul Râșcani, chiar alături de complexul rezidențial în care deține un apartament. În filmuleț, bărbatul ține o predică și descrie dimineața ca fiind plină de frumusețe și iubire.
I-am scris un mesaj lui Fareș al Mustafa pe o rețea socială în care l-am întrebat despre legătura cu R. Moldova și intenția sa de a obține cetățenie moldovenească. Acesta ne-a răspuns că are un prieten la Chișinău care ne va oferi comentarii la subiect. Reporterul Cutiei Negre a telefonat la numărul transmis de Fareș al Mustafa.
„Prietenul meu chiar avea idei mari să investească în R. Moldova, împreună cu alți parteneri pe care voia să-i atragă să investească aici. Clar că ești mult mai asigurat când ești cetățean de asta a decis să aplice în Programul de cetățenie. El a fost de mai multe ori în Moldova. A cercetat piața. Avea intenția să investească în mai multe domenii: în agricultură - să exporte marfă sau chiar să aibă aici producere, în IT tot avea ceva idei. Dar după ce a văzut ce se întâmplă, clar că a pus tot pe pauză. Nu știu ce suspiciuni au avut autoritățile, nu știu care au fost motivele avizului negativ de la SIS, dar eu îl cunosc pe dl Fareș al Mustafa ca o persoană foarte onestă, profesor la universitate. Este consultant și face afaceri mari în Dubai. Este o persoană publică, participă la diverse emisiuni în Dubai. Autoritățile pot verifica orice informație despre el. Acum este în așteptarea deciziei de la Comisie. A investit și timp și bani, suma nu este mică. Încă în 2019 a depus actele în Programul de cetățenie și așteaptă și el să aibă o claritate”, ne-a spus bărbatul care s-a prezentat ca George.
Comisia de acordare a cetățeniei încă urmează să ia o decizie finală pe dosarul solicitantului din Dubai.
Va plăti Guverul despăgubiri de milioane de euro?
Legea care permitea acordarea cetățeniei prin investiție a fost abrogată de Parlament în vara anului 2020. Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 2020, dar toate dosarele depuse urmau a fi procesate.
„Am mai îndeplinit o condiționalitate pentru a putea beneficia de cea de-a doua tranșă de finanțare din partea Uniunii Europene de aprobare a legii prin care a fost abrogată faimoasa lege care permitea vânzarea cu alte cuvinte a cetățeniei R. Moldova pentru investiție. A fost o lege păguboasă care nu a adus acel efect pe care l-au invocat la începuturi autorii. Nu am văzut o explozie de investiții și aflux de doritori de a obține cetățenia, în schimb a adus prejudicii de imagine R. Moldova, astfel creând posibilitatea pentru unele persoane de a intra pe ușa din spate în spațiul Shenghen. Cu alte cuvinte să obțină pașaportul R. Moldova și liber să poată circula pe teritoriul Uniunii Europene”, a declarat deputatul PAS, Igor Grosu, pe 18 iunie 2020 după ce a fost votată legea care a anulat Programul cetățeniei prin investiție.
Înainte de a abroga legea, Programul a fost înghețat o perioadă, iar reprezentanții Guvernului declarau că R. Moldova ar putea fi obligată să plătească despăgubiri enorme consorțiului de companii care dezvoltă proiectul, în contract fiind inclusă o clauză care prevede acest lucru.
Vadim Brînzan, ex-ministru al Economiei: „Sunt tot felul de cheltuieli de promovare, de deplasare, de publicitate la televiziuni, pe care ei deja le-au acumulat și dacă noi reziliem acest contract, atunci vom fi obligați să le plătim aceste cheltuieli. Eu nu am cifrele reale, dar e vorba de câteva milioane de euro”.
Ion Chicu, ex-premier: „Dacă se merge pe această cale o să fim atacați în instanță, în arbitraj, care trebuie să evalueze aceste despăgubiri. Dacă vă amintiți, în vara anului trecut, se vehicula o sumă de 3,5 milioane euro, care sunt bani mari”.
Cutia Neagră a încercat să afle de la compania „Henley Partners” dacă a cerut despăgubiri de la Guvernul R. Moldova după ce a fost sistat Programul în cadrul căruia era partner sau dacă intenționează să se adreseze în arbitraj. Reprezentanții firmei au răspuns într-un mesaj scurt pe email că nu oferă niciun comentariu la subiect, deoarece există un acord de confidențialitate.
La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Justiției a precizat că nu există în prezent litigii împotriva autorităților R. Moldova inițiate de firmele care au fost partenere în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiție.
Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Economice evită să spună clar dacă consorțiul de companii străine cere achitarea unor despăgubiri după sistarea contractului.
„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, de rând cu alte instituții ale statului, este antrenat într-un proces de negocieri cu Prestatorul, aferente obligațiilor contractuale ale părților. Negocierile au un conținut ce intră sub incidența clauzei de confidențialitate a contractului”, a motivat ministerul.
Fostul expert Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța, consideră că autoritățile R. Moldova au luat o decizie corectă atunci când au anulat Programul Cetățeniei prin Investiții:
„Cert este că a fost o schemă care ne-a adus costuri de imagine ca stat, decât beneficii financiare. Dacă era o mașinărie pe bandă rulantă cu mulți cetățeni care își iau această cetățenie de Moldova, riscul ar fi devenit și mai mare și mai evident și atunci poate R. Moldova avea să fie lipsită de dreptul de regim liberalizat de vize. Atunci noi toți ca cetățeni ai R. Moldova avea să pierdem mai mult decât câștigam ca și buget, ca și economie. Din punctul meu de vedere s-a meritat efortul de a opri această mașinărie. Chiar dacă inițial a fost prin suspendare, iar ulterior legea a fost anulată, cu certitudine asta a fost exact decizia de care avea nevoie R. Moldova. Și e bine că așa s-a terminat. Are de câștigat R. Moldova că schema s-a oprit”.
În cadrul Programului Cetățenie prin investiție au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la cererea Cutiei Negre.
Solicitanții de cetățenie au vărsat în Fondul de Dezvoltare Durabilă 2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt patru dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385 de mii de euro.
/Cutia Neagră PLUS/ Amenințarea permanentă: Țintele și nălucile propagandei anti-NATO în Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Baronii gazului ieftin sunt din anturajul lui Dodon și Plahotniuc. Cinci firme anonime câștigă milioane
Cutia Neagră PLUS: Dosarul de îmbogățire ilicită pe numele ex-președintelui Parlamentului, Andrian Candu a ajuns pe linie moartă
