27 ianuarie 2023, ora 20:30

Peste 30 de blocuri de locuit cu sute de apartamente ar putea fi construite la Durlești, dacă vor fi aprobate modificările Planului Urbanistic Zonal. Deși unii consilieri locali de acolo sunt împotrivă, o hotărâre a Judecătoriei Chișinău îi obligă să emită o decizie. Viceprimarul orașului Durlești susține însă că aleșii locali pot interveni cu modificări. 

Cele aproximativ 30 de blocuri locative, cu aproximativ 1000 de apartamente, ar urma să fie ridicate pe strada Tudor Vladimirescu din orașul Durlești, exact la zona de hotar cu capitala. Istoria a început acum doi ani, când Consiliul Local a primit un proiect de modificare a Planului Urbanistic Zonal anume pentru acel spațiu. Atunci aleșii locali nu au ajuns la un consens, iar cazul a fost atacat în judecată de agentul economic, care vrea să ridice blocurile. Judecătoria Chișinău cu sediul în sectorul Rîșcani i-a dat dreptate companiei de construcție și a decis că aleșii locali de la Durlești trebuie să emită o decizie pe acest caz. Mulți consilieri se opun, însă, ideii.

„Noi am avem strada Tudor Vladimirescu, aici stradela Sf. Gheorghe. Aici sunt drumuri, căi de acces la blocuri, care trec peste gospodăriile oamenilor, unde ei locuiesc de-a lungul anilor. Aici sunt pensionari”, a declarat consilierul local Durlești, PAS, Oleg Păpușoi.

„Dacă se adoptă acest PUZ în forma respectivă, nimeni dintre acești proprietari de case și terenuri nu vor putea obține nicio autorizație pentru reparație sau reconstrucție, renovarea casei. Pentru că, deja după noua reglementare, această zonă o să fie ceva de genul, zonă verde. Nimeni nu explică nici în acest PUZ, nici în altă formă, cum vor fi compensați acești oameni. Cum va fi asigurată zona de protecție a râulețului?”, a menționat urbanistul, Victor Chironda.

Un alt argument al consilierilor care se opun ridicării noului cartier este că strada Tudor Vladimirescu, unde urmează să fie amplasate noile bocuri, este drumul principal, care face legătura între Durlești și Chișinău. Aceasta este și acum aglomerată în orele de vârf, dar odată cu apariția noilor clădiri, deci și locatari, traficul va fi dat peste cap.

„În zonă nu este nicio grădiniță, nicio școală. Nu este vreun parc, adică nu este prevăzut absolut nimic. Era normal să se gândească și la lucrurile astea. Chiar azi dimineața era o catastrofă acolo, aglomerat și imposibil de mers”, a declarat consilierul local Durlești, PAS, Oleg Păpușoi.

„Aceasta este o bombă din punct de vedere a infrastructurii. Însuși proiectul prevede abateri grave de la cele mai elementare norme în construcție. De exemplu distanța de la albia râului”, a vorbit consilierul local Durlești, PSRM, Nicolai Cristian.

Viceprimarul orașului Durlești spune că nici primăria nu insistă pe ridicarea blocurilor, mai ales că în documentul primar erau indicate 17 clădiri în loc de 30. Acesta îi acuză însă pe consilieri că nu au luat o decizie în 2021, iar din acest motiv cazul a ajuns în judecată.

„Noi solicităm Consiliului, în eventualitatea în care o să emită o decizie în acest sens, să solicite proprietarului revizuirea planului prezentat. Prin eventuala reducere a numărului de etaje, prin asigurarea cu infrastructură edilitară, prin parcări și spații verzi”, a menționat viceprimarul orașului Durlești, Mihai Enache.

„Stabilirea unui regim de niveluri, 10, 11 sau numărul de blocuri, asta nu înseamnă că ele vor fi construite. Deja executivul hotărăște se dă sau nu se dă”, a declarat consilierul local independent Durlești, Marin Gabuja.

În prezent, dosarul se află la Curtea de Apel Chișinău care urmează să se pronunțe. Solicitați pentru o reacție, reprezentanții firmei de construcție nu au răspuns la telefon.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?