23 mai 2023, ora 08:15

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, l-a acuzat pe președintele Alexandr Lukașenko că a ordonat personal transferul ilegal de orfani ucraineni și a sugerat că acesta ar putea fi vinovat de crime de război, scrie The Guardian.

Tihanovskaia, care trăiește în exil, la Vilnius, a declarat că au fost adunate „dovezi ample” care indică „implicarea directă” a lui Lukașenko și a regimului său în deportarea în Belarus a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate de forțele ruse. „Alexandr Lukașenko a ordonat personal transferurile de orfani în Belarus și a facilitat sosirea lor prin sprijin financiar și organizațional”, scrie într-un raport pe care Tihanovskaia l-a trimis șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și miniștrilor de externe din țările UE. 

Echipa Svetlanei Tihanovskaia estimează că cel puțin 2.150 de copii au fost aduși în Belarus până la sfârșitul lunii mai 2023. Unii au fost trimiși în tabăra Dubrava din regiunea Minsk, despre care se spune că este administrată de Belaruskali, o companie de stat din domeniul exploatării potasiului și o sursă majoră de venituri pentru regimul Lukașenko. 

Aceste acuzații împotriva lui Lukașenko și a companiei Belaruskali survine pe fondul presiunilor tot mai mari asupra UE de a înăspri sancțiunile împotriva Belarusului. Blocul comunitar a impus deja sancțiuni împotriva Belarusului, inclusiv contra companiei Belaruskali, atât pentru rolul lor în sprijinirea invaziei ruse, cât și pentru reprimarea brutală a protestatarilor în urma alegerilor din 2020. Dar o prelungire a sancțiunilor este amânată de luni de zile, pe fondul dezbaterii dacă Belaruskali ar trebui să beneficieze de exceptare în numele securității alimentare.

Comisia Europeană propusese ca Belaruskali să fie exceptată de la sancțiuni, în ideea că aceasta ar atenua penuria de alimente la nivel mondial. Lituania, susținută de Polonia, Estonia și Ungaria, refuză să aprobe sancțiunile, dacă acestea vor include o scutire pentru Belaruskali. Lituania susține că piața se adaptează pentru a oferi alternative la potasiul din Belarus. „Este de datoria noastră să nu cădem în capcana propagandei ruse. Nu lipsa îngrășămintelor și sancțiunile împotriva Rusiei provoacă insecuritate alimentară”, a scris luni ministerul lituanian de externe, într-un mesaj publicat pe Twitter.

06 iunie 2023, ora 22:21

Sute de oameni au fost evacuați marți, 6 iunie, din așezările de-a lungul porțiunii de sud a râului Nipru din Ucraina, după ce apa de la barajul Nova Kahovka, aruncat în aer dimineață, a inundat străzile și piețele mai multor localități, scrie HotNews.

Prăbușirea barajului Kakhovka a dezlănțuit un torent care a îngreunat și mai mult viața pentru mii de oameni care au fost prinși în primele linii ale războiului dintre Ucraina și Rusia.

Privind în aval, Rusia controlează malul stâng al Niprului și barajul în sine, iar Ucraina deține malul drept. Fiecare parte a aruncat vina pe cealaltă pentru producerea dezastrului care a declanșat cea mai nouă criză a conflictului.

Imaginile postate pe rețelele de socializare, care nu au fost toate verificate independent de Reuters, arată inundații grave în orașul Nova Kahovka, controlat de ruși, care se află lângă baraj.

Peste 80 de așezări se află în zona inundabilă și aproximativ 16.000 de locuitori trebuie evacuați, potrivit Ukrainska Pravda.

Primarul legal al Nova Kahovka, Volodimir Kovalenko, a informat în această dimineață că orașul a început să se inunde imediat după ce barajul a fost distrus.

În același timp, primarul pus de ocupanții ruși în Nova Kahovka, Vladimir Leontiev, le-a spus inițial propagandiștilor ruși că informațiile că hidrocentrala a fost aruncată în aer sunt „prostii”, spunând că „totul este liniștit și calm în oraș”. Ulterior, acesta a fost nevoit să recunoască că orașul era inundat.

Administrația rusă a regiunii Herson din Ucraina a declarat că se pregătește să evacueze trei districte - Nova Kahovka, Golo Pristan și Oleșkî.

Nivelul apei de acolo a crescut deja cu peste un metru, au spus locuitorii, și se așteaptă să crească în continuare.

„Debitul de apă din râul Nipru și afluenții săi este foarte puternic”, a spus un locuitor din Herson, Oleksandr Siomik, în timp ce stătea lângă râul umflat.

„Nivelul apei a crescut cu un metru. Vom vedea ce se întâmplă în continuare, dar sperăm să fie mai bine”.

Poliția ucraineană a lansat un videoclip în care se arată un ofițer care transportă o bătrână în siguranță și rezidenți mergând prin apă până la genunchi în regiunea Herson.

Oleksandr Tolokonnikov, un înalt oficial al administrației militare a Ucrainei Herson, a avertizat că urmează ca totul să se înrăutățească.

„Mâine va fi un vârf (de inundații), apoi va fi un declin”, a spus el într-un briefing media online.

„Am evacuat deja aproximativ 1.000 de oameni. Avem aproximativ 50 de autobuze care circulă între Herson și satele afectate. În Herson avem patru locuri de evacuare pregătite”.

Barajul furnizează apă pe o porțiune de teren agricol din sudul Ucrainei și peninsula Crimeea ocupată de ruși, precum și răcirea centralei nucleare Zaporojie, deținută de Rusia.

Distrugerea barajului creează un nou dezastru umanitar exact în momentul în care Ucraina declanșează o contraofensivă mult așteptată pentru a alunga trupele ruse de pe teritoriul său.

Simulările computerizate arată cum distrugerea în amonte a barajului de pe râul Nipru riscă să producă inundații masive de-a lungul malurilor sale până la gura de vărsare în Marea Neagră.

Acestea au fost realizate anul trecut în contextul în care Rusia și Ucraina au început să se acuze reciproc în luna noiembrie a anului trecut că ar intenționa să distrugă barajul construit pe Nipru, al patrulea cel mai mare din Europa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirma la momentul respectiv că barajul reține circa 18 milioane de metri cubi de apă, iar dacă ar fi aruncat în aer, 80 de așezări, între care Herson, ar fi inundate rapid.

Ce spune Șoigu despre distrugerea barajului din Nova Kahovka

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a acuzat marți Ucraina că a aruncat în aer uriașul baraj Kahovka, ca parte a unui plan de mutare a unităților din regiunea Herson din apropiere pentru operațiuni împotriva forțelor ruse, relatează Reuters.

O declarație a Ministerului rus al Apărării, semnată de Șoigu, a spus că distrugerea barajului și inundațiile rezultate au fost concepute pentru a împiedica Rusia să atace lângă Herson, permițând în același timp Ucrainei să „transfere unități și echipamente de pe frontul Herson în zona operațiunilor ofensive”.

Șoigu nu a furnizat dovezi care să susțină afirmația. Ucraina și aliații săi occidentali spun că Rusia a fost cea care a aruncat în aer barajul la primele ore ale zilei de marți.

Ucraina investighează explozia de la baraj ca pe o crimă de război și ca pe un posibil „ecocid", a declarat marți biroul procurorului său general, informează Reuters.

Ucraina spune că Rusia a aruncat în aer barajul „într-un moment de panică”

Agenția de informații militare a Ucrainei a spus că forțele rusești au aruncat în aer barajul Kakhovka, într-o zonă ocupată de Rusia din sudul Ucrainei, „într-un moment de panică".

„Ocupanții au aruncat în aer barajul de la Kahovka în panică - acesta este un act evident de terorism și o crimă de război, care va fi o dovadă într-un tribunal internațional", se arată într-o declarație publicată pe canalul de Telegram al Serviciului de informaţii militare al Ucrainei.

Ucraina este unul dintre puținele state, inclusiv Rusia, care au incriminat „ecocidul” prin legislația internă.

Kievul definește ecocidul ca fiind „distrugerea în masă a florei și faunei, otrăvirea resurselor de aer sau de apă, precum și orice alte acțiuni care pot provoca un dezastru ecologic” în articolul 441 din codul penal al Ucrainei.