25 mai 2023, ora 09:54

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) cere salarii mai mari pentru angajații instituției. Se întâmplă după ce, ieri, 24 mai, Guvernul a aprobat unele rectificări la Legea bugetului de stat pentru anul curent, ce prevede majorarea salariului pentru unele categorii de bugetari, în special, pentru angajații ministerelor. 

Astfel, CCRM s-a adresat Parlamentului cu solicitarea de a include angajații instituției (cu excepția persoanelor cu funcție de demnitate publică) în prevederile acestui proiect de lege.

„La baza acestei solicitări stau următoarele considerente de importanță majoră:

nivelul insuficient de salarizare a angajaților Curții de Conturi determină fluctuația înaltă a personalului, în anul 2022 rata de fluctuație fiind în creștere (12%), față de 7,3% în anul 2021. Astfel, în ultimii 3 ani, peste 30 de angajați au plecat de la Curtea de Conturi, majoritatea covârșitoare fiind angajați nu în sectorul privat, ci în alte instituții publice, la salarii mai mari (MAEIE și ambasade, ANRE, CNA, CNAM, APP,  BNM, ANSC, MF, MA etc.). În condițiile descrise acest proces va continua, afectând capacitățile profesionale ale instituției supreme de audit;

situația privind fluctuația cadrelor se va agrava în timpul apropiat, deoarece, potrivit proiectului de lege, pentru personalul ministerelor, salariul de referință va crește până la 3000 lei. Această situație la sigur va spori exodul specialiștilor calificați de la Curtea de Conturi la alte instituții, cu condiții de salarizare mai avantajoase;

același motiv, nivelul de salarizare, condiționează existența în prezent a circa 30 de funcții vacante din circa 120 de funcții de auditori. Procesul de identificare a cadrelor și de recrutare este unul extrem de dificil, deoarece nivelul de salarizare nu sporește atractivitatea Curții de Conturi ca angajator;

potrivit Constituției Republicii Moldova, Curtea de Conturi este o instituție bugetară, care poate fi finanțată doar din alocații bugetare. Din aceste considerente, nu putem avea încasări din fonduri extrabugetare”, se menționează într-un comunicat al CCRM.

TV8.md amintește că Guvernul are planificate două rectificări bugetare pe parcursul acestui an, una dintre care urmează să fie demarată după aprobarea din cadrul ședinței de miercuri, 24 mai. Despre aceasta a vorbit premierul Dorin Recean, care a precizat că rectificarea de astăzi prevede și creșterea salariilor în sectorul public. 

„În acest an Guvernul are planificate două rectificări bugetare. Pe una o demarăm astăzi, iar a doua la sfârșitul lunii iulie. Trebuie să ne ajustăm. Anul trecut am avut un an plin de crize. Anul acesta trebuie să continuăm să administrăm acele crize. Sarcina Guvernului este să elibereze mai mult spațiu bugetar pentru ca banii să fie alocați în economie, infrastructură și evident în creșterea veniturilor populației, dar și săcreștem veniturile în administrație”, a declarat Recean.

Premierul a afirmat că mărirea salariilor este necesară în contextul în care instituțiile trebuiesc pregătite pentru următoarea etapă a relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, iar pentru acest lucru trebuie atrase resurse umane bine pregătite.

02 iunie 2023, ora 23:20

Asigurarea păcii și stabilității în țară, susținerea parcursului european, obținerea unui angajament de securitate din partea partenerilor europeni și creșterea vizibilității și prestigiului Moldovei la nivel internațional. Sunt câteva dintre beneficiile pe care le-a adus Summitul Comunității Politice Europene (CPE) Republicii Moldova.

Potrivit ex-deputatului Octavian Țîcu, cel mai important rezultat al Summitului este obținerea păcii. El a menționat că Moldova nu se află într-un război și că acest lucru va continua să fie valabil în viitor. Totuși, Țîcu a atras atenția că războiul ar putea fi generat în interiorul țării, dacă cetățenii vor vota în favoarea partidelor pro-ruse și putiniste la alegerile viitoare. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 2 iunie a emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

„Am câștigat pace, asta e cel mai important. Nu avem război și nu va fi război. Războiul va fi în interior dacă cetățenii noștri vor merge în toamnă și vor arunca buletine de vot pentru partide pro-ruse și putiniste. 

Dar în planul invaziei, noi am obținut, din partea familiei europene, un bon important de securitate, care ne asigură integritatea și faptul că suntem la adăpost. Mesajul NATO a fost foarte important. Chiar dacă pe o zi, NATO a arătat, de fapt, ce înseamnă o sfidare a Rusiei. Acest eveniment a fost la 50 de km de războiul din Ucraina și la 20 de km de armatele ruse, care se află în regiunea transnistreană. Din punctul meu de vedere, cea mai importantă este liniștea pe care o avem și garanțiile că traseul de integrare europeană este susținut plenar de partenerii europeni”, a spus Octavian Țîcu.

Ex-deputatul a mai subliniat că datorită evenimentului istoric, Republica Moldova a ieșit dintr-un anonimat politic.

„Noi am ieșit din anonimat prin acest Summit, este o chestiune de imagine. Am ieșit dintr-un anonimat politic, fiindcă am stat în fața tuturor. Eu cred că asta contează extrem de mult. Cetățenii trebuie să fie mândri de această realizare și să avem această capacitate de a ne bucura pentru lucrurile pe care le realizăm”, a menționat Țîcu.

Iar deputata PAS, Ina Coșeriu, a declarat că „beneficiile sunt asigurarea păcii și stabilității în țară, securitatea pentru cetățeni, asigurarea parcursului european, susținerea Republicii Moldova în parcursul european, acesta este mesajul foarte clar al Summitului”.

Jurnalistul Ion Terguță consideră că Summitul a reprezentat „clipa de glorie” a Republicii Moldova. El a afirmat că beneficiile evenimentului se vor vedea pe termen lung, deoarece investiția în imaginea țării va aduce roade. 

„Europa și nu doar vor afla mai multe despre Republica Moldova, iar beneficiile ulterioare pentru Europa vor fi faptul că unitatea îi va ajuta să găsească niște soluții. Cel mai important lucru este că la aceeași masă, s-au așezat toți liderii europeni”, a spus Terguță.

TV8.md reamintește că Republica Moldova a găzduit, pe 1 iunie, cea de-a doua ediție a Summitului Comunității Politice Europene. 48 de oficiali, președinți și șefi de guverne de pe continentul european s-au adunat la Bulboaca. 

De la evenimentul istoric au lipsit delegațiile din San Marino și Turcia, care s-a răzgândit pe ultima sută de metri. Cel mai așteptat oaspete a fost președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vizita căruia a fost ținută în secret până în ultima clipă. Reprezentanții Rusiei și Belarus nu au fost invitați.