18 mai 2023, ora 10:11

Guvernul de la București a aprobat, miercuri, 17 mai, un memorandum care aprobă negocierea şi semnarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România şi Republica Moldova.

Actul normativ aprobat dă undă verde pentru negocierea și semnarea Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din România și Republica Moldova, potrivit unui comunicat de presă al Executivului. 

„Proiectele care fac obiectul viitorului memorandum, odată materializate, reflectă susținerea României pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, și vor contribui la diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare atât cu gaze naturale, cât și cu energie electrică. 

Acest proces a fost demarat deja prin operaționalizarea Interconectorului Iași-Ungheni-Chișinău (finalizat în 2021) și conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la rețeaua continentală, puternic susținută de România în forurile europene”, se arată în nota informativă a proiectului.

În domeniul gazelor naturale, memorandumul care urmează să fie negociat și semnat cu Republica Moldova va stabili realizarea lucrărilor complementare interconexiunii Iași-Ungheni-Chișinău prin care se vor asigura regimurile de debit și presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri.

 În acest sens, urmează să fie analizată posibilitatea creșterii capacității de transport a interconexiunii Iași-Ungheni, precum și extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport gaze-Centura Chișinăului. 

Acest obiectiv ar putea fi realizat până la sfârșitul anului 2031.

În domeniul energiei electrice, este vizată interconectarea sistemelor electroenergetice ale României și Republicii Moldova prin investiții de importanță strategică precum Linia Electrică Aeriană de 400 KV Suceava - Bălți, extinderea stației 400kS Suceava și stația 400 kV Bălți și o interconexiune de comunicație pe linia electrică existență 110kV Huși-Cioara.

„Este analizată posibilitatea preluării I.S. Moldelectrica în blocul de reglaj al CNTEE Transelectrica SA, în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea I.S. Moldeletrica în Piața de Echilibrarea administrată de către CNTEE Transelectrica SA, precum și a cuplării piețelor centralizate de energie electrică din Republica Moldova cu cele organizate de Operatorul pieței de energie electrică desemnat de România, OPCOM SA”, potrivit comunicatului.

27 mai 2023, ora 22:00

Salariul guvernatorului Băncii Naționale a rămas neschimbat și la fel de mare. Astfel, și anul trecut, Octavian Armașu a încasat un venit de peste 1.900.000 de lei, adică peste 163 de mii de lei lunar. Deși ceva mai puțin, dar tot peste un milion de lei au câștigat și viceguvernatorii BNM. 

Astfel, anul trecut, Guvernatorul Băncii Naționale a primit 1.963.127 de lei, lunar ar fi o leafă de 163.593 de lei sau în jur de 7.790 de lei pe zi, adică aproximativ 100.000 de euro în total. Nu a fost unicul venit al Guvernatorului BNM.

Acesta a încasat peste 26 de mii de lei din dobânzi, dar și peste 394 de mii de lei din arendarea terenurilor. Armașu poate fi numit un moșier modern, întrucât, de-a lungul anilor, a reușit să cumpere porțiuni întregi de pământ agricol. Din declarațiile de avere ar fi peste 170 de terenuri. Armașu deține mai multe imobile și conduce un Volvo XC 60 fabricat și cumpărat în 2017.

Deși ceva mai puțin, ridică salarii anuale ce depășesc suma de un milion de lei și subalternii săi. Bunăoară, prim-viceguvernatorul, Vladimir Munteanu, a luat o leafă de peste un milion 516 mii de lei, cu alte cuvinte, peste 126 de mii de lei lunar. La venitul salarial, adăugător, Munteanu a beneficiat și de prime, în valoare de peste 130 de mii de lei. 

Tot peste un milion și jumătate de lei a primit, anul trecut, și un alt viceguvernator, Tatiana Ivanicichina. Pe lângă salariu, i-au fost achitate și diurne de peste 12 mii de lei. Aceasta a mai primit și indemnizație de la Hîncești Silva de 2000 de lei. 

Viceguvernatorul, Arcadie Albu, care s-a alăturat echipei Bâncii Naționale din 1 martie, anul trecut, venind de la o bancă elvețiana, a câștigat în cele zece luni, peste 1.302.878 de lei. Acesta a indicat si leafă pentru două luni la Banca din Elveția, unde a încasat peste 25 de mii de franci elvețieni, care ar echivala cu peste 500.000 de lei. Reiese că în Elveția, Albu câștiga de două ori mai mult decât la Chișinău. 

Totodată, Arcadie Albu a scris că a primit bani din dividende, din chiria a două apartamente din Elveția, unul care i-ar aparține, dar și alte venituri.

Deși se află la mare distanță de lefurile celor din Consiliul Executiv și unii șefi de direcții sau departamente de la BNM ridică salarii destul de grase, raportate la minimul de 4.000 de lei pe economie. 

De exemplu, directorul adjunct al Departamentului Sisteme și Plăți a încasat, în 2022, un salariu de peste 721.396 de lei, adică peste 60 de mii de lei lunar. Iar un șef de direcții, din cadrul Departamentului Raportări și Statistică a primit un salariu de 524.135 de lei ar fi peste 43 de mii de lei, lunar, iar directorul Departamentului Raportări și Statistică a câștigat 829.427 de lei, ar fi 69 de mii de lei pe lună.