18 mai 2023, ora 15:53

NATO va avea un moment de tip „înapoi în viitor” la următorul său summit ce va avea loc în luna iulie la Vilnius, unde liderii ar urma să aprobe mii de pagini de planuri militare secrete care vor detalia pentru prima dată de la Războiul Rece încoace modul în care alianța ar răspunde unui atac rusesc, relatează Reuters și Hotnews.

Această mutare subliniază o schimbare de paradigmă fundamentală: NATO nu a considerat necesară întocmirea unor planuri de apărare la scară largă de decenii, întrucât a luptat în războaie mai mici în Afganistan și Irak, considerând totodată că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.

Însă după ce președintele rus Vladimir Putin a decis anul trecut să declanșeze cel mai sângeros război din Europa de la 1945 încoace, conflict care se desfășoară la granițele sale, Alianța Nord-Atlantică avertizează acum că trebuie să aibă toate pregătite cu mult înainte ca un conflict asemănător cu un adversar ca Moscova să izbucnească.

„Diferența fundamentală între gestionarea crizelor și apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul nostru stabilește calendarul evenimentelor”, afirmă Rob Bauer, unul dintre oficialii militari de rang înalt ai NATO.

„Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict poate izbucni în orice moment”, subliniază acesta.

Prin prezentarea ceea ce numește planurile sale regionale, NATO va oferi și recomandări statelor membre despre cum să-și modernizeze forțele armate și sistemul de logistică.

„Aliații vor ști exact ce forțe și capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce și cum să se desfășoare”, a declarat Jens Stoltenberg despre documentele clasificate care vor aloca anumite trupe apărării anumitor regiuni, la fel cum se întâmpla în timpul Războiului Rece.

Adoptarea oficială a noilor planuri va formaliza în esență un proces declanșat de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, care a făcut aliații occidentali să desfășoare pentru prima dată trupe de luptă în est, cu Marea Britanie, Canada și Germania având fiecare un rol determinant în una dintre cele 3 țări baltice.

Cu toate acestea, NATO se confruntă cu o sarcină enormă în ceea ce privește îmbunătățirea semnificativă a pregătiri sale pentru un eventual conflict.

Anul trecut alianța a convenit să pună 300.000 de soldați în stare de alertă înaltă, față de 40.000 în trecut.

Deficiențele în ceea ce privește capacitatea statelor membre de a produce suficiente arme și muniții au fost evidențiate de dificultățile în a ține pasul cu cererile Ucrainei iar NATO trebuie, de asemenea, să-și modernizeze logistica neglijată de mult timp, aceasta fiind necesară pentru a desfășura rapid trupe pe cale feroviară sau rutieră.

Necesitatea de a finanța implementarea planurilor regionale este unul dintre motivele pentru care Stoltenberg a cerut liderilor să crească ținta de cheltuieli militare ale alianței, un alt subiect care va fi discutat la Vilnius.

Oficialii NATO estimează că vor trece câțiva ani până când planurile vor fi implementate în totalitate, cu toate că subliniază faptul că alianța poate intra imediat în luptă dacă este necesar.

„Suntem pregătiți să luptăm diseară. Știi, nu ești niciodată suficient de pregătit. Niciodată”, subliniază Cottereau.

„Dacă este nevoie, trebuie să fim pregătiți să luptăm diseară, cu ceea ce avem”, mai spune el.

06 iunie 2023, ora 22:21

Sute de oameni au fost evacuați marți, 6 iunie, din așezările de-a lungul porțiunii de sud a râului Nipru din Ucraina, după ce apa de la barajul Nova Kahovka, aruncat în aer dimineață, a inundat străzile și piețele mai multor localități, scrie HotNews.

Prăbușirea barajului Kakhovka a dezlănțuit un torent care a îngreunat și mai mult viața pentru mii de oameni care au fost prinși în primele linii ale războiului dintre Ucraina și Rusia.

Privind în aval, Rusia controlează malul stâng al Niprului și barajul în sine, iar Ucraina deține malul drept. Fiecare parte a aruncat vina pe cealaltă pentru producerea dezastrului care a declanșat cea mai nouă criză a conflictului.

Imaginile postate pe rețelele de socializare, care nu au fost toate verificate independent de Reuters, arată inundații grave în orașul Nova Kahovka, controlat de ruși, care se află lângă baraj.

Peste 80 de așezări se află în zona inundabilă și aproximativ 16.000 de locuitori trebuie evacuați, potrivit Ukrainska Pravda.

Primarul legal al Nova Kahovka, Volodimir Kovalenko, a informat în această dimineață că orașul a început să se inunde imediat după ce barajul a fost distrus.

În același timp, primarul pus de ocupanții ruși în Nova Kahovka, Vladimir Leontiev, le-a spus inițial propagandiștilor ruși că informațiile că hidrocentrala a fost aruncată în aer sunt „prostii”, spunând că „totul este liniștit și calm în oraș”. Ulterior, acesta a fost nevoit să recunoască că orașul era inundat.

Administrația rusă a regiunii Herson din Ucraina a declarat că se pregătește să evacueze trei districte - Nova Kahovka, Golo Pristan și Oleșkî.

Nivelul apei de acolo a crescut deja cu peste un metru, au spus locuitorii, și se așteaptă să crească în continuare.

„Debitul de apă din râul Nipru și afluenții săi este foarte puternic”, a spus un locuitor din Herson, Oleksandr Siomik, în timp ce stătea lângă râul umflat.

„Nivelul apei a crescut cu un metru. Vom vedea ce se întâmplă în continuare, dar sperăm să fie mai bine”.

Poliția ucraineană a lansat un videoclip în care se arată un ofițer care transportă o bătrână în siguranță și rezidenți mergând prin apă până la genunchi în regiunea Herson.

Oleksandr Tolokonnikov, un înalt oficial al administrației militare a Ucrainei Herson, a avertizat că urmează ca totul să se înrăutățească.

„Mâine va fi un vârf (de inundații), apoi va fi un declin”, a spus el într-un briefing media online.

„Am evacuat deja aproximativ 1.000 de oameni. Avem aproximativ 50 de autobuze care circulă între Herson și satele afectate. În Herson avem patru locuri de evacuare pregătite”.

Barajul furnizează apă pe o porțiune de teren agricol din sudul Ucrainei și peninsula Crimeea ocupată de ruși, precum și răcirea centralei nucleare Zaporojie, deținută de Rusia.

Distrugerea barajului creează un nou dezastru umanitar exact în momentul în care Ucraina declanșează o contraofensivă mult așteptată pentru a alunga trupele ruse de pe teritoriul său.

Simulările computerizate arată cum distrugerea în amonte a barajului de pe râul Nipru riscă să producă inundații masive de-a lungul malurilor sale până la gura de vărsare în Marea Neagră.

Acestea au fost realizate anul trecut în contextul în care Rusia și Ucraina au început să se acuze reciproc în luna noiembrie a anului trecut că ar intenționa să distrugă barajul construit pe Nipru, al patrulea cel mai mare din Europa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirma la momentul respectiv că barajul reține circa 18 milioane de metri cubi de apă, iar dacă ar fi aruncat în aer, 80 de așezări, între care Herson, ar fi inundate rapid.

Ce spune Șoigu despre distrugerea barajului din Nova Kahovka

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a acuzat marți Ucraina că a aruncat în aer uriașul baraj Kahovka, ca parte a unui plan de mutare a unităților din regiunea Herson din apropiere pentru operațiuni împotriva forțelor ruse, relatează Reuters.

O declarație a Ministerului rus al Apărării, semnată de Șoigu, a spus că distrugerea barajului și inundațiile rezultate au fost concepute pentru a împiedica Rusia să atace lângă Herson, permițând în același timp Ucrainei să „transfere unități și echipamente de pe frontul Herson în zona operațiunilor ofensive”.

Șoigu nu a furnizat dovezi care să susțină afirmația. Ucraina și aliații săi occidentali spun că Rusia a fost cea care a aruncat în aer barajul la primele ore ale zilei de marți.

Ucraina investighează explozia de la baraj ca pe o crimă de război și ca pe un posibil „ecocid", a declarat marți biroul procurorului său general, informează Reuters.

Ucraina spune că Rusia a aruncat în aer barajul „într-un moment de panică”

Agenția de informații militare a Ucrainei a spus că forțele rusești au aruncat în aer barajul Kakhovka, într-o zonă ocupată de Rusia din sudul Ucrainei, „într-un moment de panică".

„Ocupanții au aruncat în aer barajul de la Kahovka în panică - acesta este un act evident de terorism și o crimă de război, care va fi o dovadă într-un tribunal internațional", se arată într-o declarație publicată pe canalul de Telegram al Serviciului de informaţii militare al Ucrainei.

Ucraina este unul dintre puținele state, inclusiv Rusia, care au incriminat „ecocidul” prin legislația internă.

Kievul definește ecocidul ca fiind „distrugerea în masă a florei și faunei, otrăvirea resurselor de aer sau de apă, precum și orice alte acțiuni care pot provoca un dezastru ecologic” în articolul 441 din codul penal al Ucrainei.