25 mai 2023, ora 13:30

Câteva mii de cadre didactice protestează joi, 15 mai, în Piața Victoriei, în cea de a patra zi a grevei generale. Din fața Guvernului, liderii sindicali au anunțat că resping oferta Executivului, pe care o consideră jignitoare, spunând că profesorii nu au nevoie de vouchere, ci de salarii decente: „Este o grevă care nu mai este legată doar de revendicări salariale. E o grevă pentru demnitate și respect”, scrie G4Media.

Unii dintre ei au pancarte cu mesaje precum: „Salarii decente, educație demnă”, „Școala de azi, România de mâine”, „Nu se poate România educată cu salarii altădată”, „O viață am învățat și suntem plătiți...de rahat”, „Nu suntem asistați social”.

Ei acuză Guvernul că își bate joc de ei și că liderii coaliției și-au arătat disprețul față de educație, după ce nici măcar nu s-au dus personal la negocieri.

Profesorii le vor lăsa guvernanților pixuri, să aibă cu ce să-și scrie demisia dacă nu găsesc soluții.

Proteste au loc și în alte orașe din țară. La Cluj, profesorii au blocat mașina prefectului și au început să bată cu palmele în ea, în timp ce la Buzău l-au huiduit pe șeful PSD Marcel Ciolacu, scrie Spotmedia.

Ultimele negocieri ale sindicatelor din educație cu guvernanții au avut loc miercuri, la sediul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), unde premierul român Nicolae Ciucă nu s-a dus, dar a trimis patru miniștri, în încercarea de a-i convinge pe profesori să se întoarcă la catedră.

La finalul discuțiilor care au durat câteva ore, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, a anunțat că acum nu poate avea loc nicio creștere salarială, el dând asigurări că măririle se vor regăsi în noua lege a salarizării, care ar urma să fie trimisă Parlamentului la începutul lunii septembrie, conform promisiunilor actualului premier.

Oferta făcută miercuri cadrelor didactice a fost acordarea unui card cu 2.500 de lei, bani care să fie dați în două tranșe - jumătate în iunie și jumătate în octombrie.

Sindicatele din educație din România au declanșat de luni, 22 mai, o grevă generală în școli, după ce la negocierile de duminică cu Guvernul nu s-a ajuns la nici o înțelegere. Sindicaliștii spun că greva generală din învățământ va continua până când vor primi din partea Guvernului „o soluţie credibilă” asupra revendicărilor salariale. 

Ultima grevă generală din învățământ a avut loc în urmă cu 18 ani și a durat trei săptămâni, scrie Hotnews.

Acum, sindicaliștii vor ca un profesor debutant să aibă un salariu de 4.000 de lei, iar un profesor la final de carieră să primească 7.000 de lei în mână.

Conform legii, pe perioada derulării grevei cadrele didactice participante nu vor fi plătite, iar cele peste 150.000 de cadre didactice şi 50-60.000 personal nedidactic şi personal auxiliar şi-au asumat acest lucru.

Potrivit preşedintelui Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, greva generală este susţinută de 71% dintre membrii de sindicat.

Conform legii, pe perioada derulării grevei cadrele didactice participante nu vor fi plătite, iar cele peste 150.000 de cadre didactice şi 50-60.000 personal nedidactic şi personal auxiliar şi-au asumat acest lucru.

Potrivit preşedintelui Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, greva generală este susţinută de 71% dintre membrii de sindicat.

06 iunie 2023, ora 22:21

Sute de oameni au fost evacuați marți, 6 iunie, din așezările de-a lungul porțiunii de sud a râului Nipru din Ucraina, după ce apa de la barajul Nova Kahovka, aruncat în aer dimineață, a inundat străzile și piețele mai multor localități, scrie HotNews.

Prăbușirea barajului Kakhovka a dezlănțuit un torent care a îngreunat și mai mult viața pentru mii de oameni care au fost prinși în primele linii ale războiului dintre Ucraina și Rusia.

Privind în aval, Rusia controlează malul stâng al Niprului și barajul în sine, iar Ucraina deține malul drept. Fiecare parte a aruncat vina pe cealaltă pentru producerea dezastrului care a declanșat cea mai nouă criză a conflictului.

Imaginile postate pe rețelele de socializare, care nu au fost toate verificate independent de Reuters, arată inundații grave în orașul Nova Kahovka, controlat de ruși, care se află lângă baraj.

Peste 80 de așezări se află în zona inundabilă și aproximativ 16.000 de locuitori trebuie evacuați, potrivit Ukrainska Pravda.

Primarul legal al Nova Kahovka, Volodimir Kovalenko, a informat în această dimineață că orașul a început să se inunde imediat după ce barajul a fost distrus.

În același timp, primarul pus de ocupanții ruși în Nova Kahovka, Vladimir Leontiev, le-a spus inițial propagandiștilor ruși că informațiile că hidrocentrala a fost aruncată în aer sunt „prostii”, spunând că „totul este liniștit și calm în oraș”. Ulterior, acesta a fost nevoit să recunoască că orașul era inundat.

Administrația rusă a regiunii Herson din Ucraina a declarat că se pregătește să evacueze trei districte - Nova Kahovka, Golo Pristan și Oleșkî.

Nivelul apei de acolo a crescut deja cu peste un metru, au spus locuitorii, și se așteaptă să crească în continuare.

„Debitul de apă din râul Nipru și afluenții săi este foarte puternic”, a spus un locuitor din Herson, Oleksandr Siomik, în timp ce stătea lângă râul umflat.

„Nivelul apei a crescut cu un metru. Vom vedea ce se întâmplă în continuare, dar sperăm să fie mai bine”.

Poliția ucraineană a lansat un videoclip în care se arată un ofițer care transportă o bătrână în siguranță și rezidenți mergând prin apă până la genunchi în regiunea Herson.

Oleksandr Tolokonnikov, un înalt oficial al administrației militare a Ucrainei Herson, a avertizat că urmează ca totul să se înrăutățească.

„Mâine va fi un vârf (de inundații), apoi va fi un declin”, a spus el într-un briefing media online.

„Am evacuat deja aproximativ 1.000 de oameni. Avem aproximativ 50 de autobuze care circulă între Herson și satele afectate. În Herson avem patru locuri de evacuare pregătite”.

Barajul furnizează apă pe o porțiune de teren agricol din sudul Ucrainei și peninsula Crimeea ocupată de ruși, precum și răcirea centralei nucleare Zaporojie, deținută de Rusia.

Distrugerea barajului creează un nou dezastru umanitar exact în momentul în care Ucraina declanșează o contraofensivă mult așteptată pentru a alunga trupele ruse de pe teritoriul său.

Simulările computerizate arată cum distrugerea în amonte a barajului de pe râul Nipru riscă să producă inundații masive de-a lungul malurilor sale până la gura de vărsare în Marea Neagră.

Acestea au fost realizate anul trecut în contextul în care Rusia și Ucraina au început să se acuze reciproc în luna noiembrie a anului trecut că ar intenționa să distrugă barajul construit pe Nipru, al patrulea cel mai mare din Europa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirma la momentul respectiv că barajul reține circa 18 milioane de metri cubi de apă, iar dacă ar fi aruncat în aer, 80 de așezări, între care Herson, ar fi inundate rapid.

Ce spune Șoigu despre distrugerea barajului din Nova Kahovka

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a acuzat marți Ucraina că a aruncat în aer uriașul baraj Kahovka, ca parte a unui plan de mutare a unităților din regiunea Herson din apropiere pentru operațiuni împotriva forțelor ruse, relatează Reuters.

O declarație a Ministerului rus al Apărării, semnată de Șoigu, a spus că distrugerea barajului și inundațiile rezultate au fost concepute pentru a împiedica Rusia să atace lângă Herson, permițând în același timp Ucrainei să „transfere unități și echipamente de pe frontul Herson în zona operațiunilor ofensive”.

Șoigu nu a furnizat dovezi care să susțină afirmația. Ucraina și aliații săi occidentali spun că Rusia a fost cea care a aruncat în aer barajul la primele ore ale zilei de marți.

Ucraina investighează explozia de la baraj ca pe o crimă de război și ca pe un posibil „ecocid", a declarat marți biroul procurorului său general, informează Reuters.

Ucraina spune că Rusia a aruncat în aer barajul „într-un moment de panică”

Agenția de informații militare a Ucrainei a spus că forțele rusești au aruncat în aer barajul Kakhovka, într-o zonă ocupată de Rusia din sudul Ucrainei, „într-un moment de panică".

„Ocupanții au aruncat în aer barajul de la Kahovka în panică - acesta este un act evident de terorism și o crimă de război, care va fi o dovadă într-un tribunal internațional", se arată într-o declarație publicată pe canalul de Telegram al Serviciului de informaţii militare al Ucrainei.

Ucraina este unul dintre puținele state, inclusiv Rusia, care au incriminat „ecocidul” prin legislația internă.

Kievul definește ecocidul ca fiind „distrugerea în masă a florei și faunei, otrăvirea resurselor de aer sau de apă, precum și orice alte acțiuni care pot provoca un dezastru ecologic” în articolul 441 din codul penal al Ucrainei.