25 mai 2023, ora 15:07

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit, joi, să prelungească suspendarea tuturor tarifelor vamale, cotelor şi măsurilor de apărare vizând exporturile Ucrainei în UE pentru încă un an, până în luna iunie 2024, după ce au îndepărtat un embargou cu privire la importurile de cereale impus de unele state UE, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, care regrupează guvernele statelor membre, a postat pe Twitter că miniştrii europeni ai Comerţului au convenit această prelungire joi, la o reuniune.

Uniunea Europeană a eliminat tarifele vamale şi alte restricţii pentru o perioadă iniţială de 12 luni, începând cu luna iunie 2022.

Suspendarea tuturor tarifelor vamale pentru exporturile Ucrainei în UE a declanşat plângeri din partea organizaţiilor fermierilor, culminând cu decizia din luna aprilie a Poloniei şi Ungariei de a interzice unele importuri de cereale din Ucraina. Ţările membre din Est au devenit rute de tranzit pentru cerealele din Ucraina care nu mai pot fi exportate prin porturile de la Marea Neagră.

Încă dinainte de invazia declanşată de Rusia în luna februarie a anului trecut, Ucraina a beneficiat de eliminarea unei mari părţi din tarifele UE, în unele cazuri cu perioade de tranziţie, conform acordului de liber schimb UE-Ucraina care a intrat în vigoare în 2016.

Cu toate acestea, până în 2022, UE a menţinut un preţ minim la fructe şi legume precum şi tarife şi cote la alte produse agricole sensibile precum carne, lactate, zahăr şi unele cereale.

Cinci state vecine cu Ucraina (Ungaria, Polonia, Bulgaria, România şi Slovacia) vor interzice vânzările pe piaţa internă pentru anumite cereale din Ucraina, dar vor permite tranzitul lor pentru a fi exportate în altă parte.

Parlamentul European a sprijinit deja propunerea care vizează suspendarea tarifelor vamale pentru importurile din Ucraina.

27 mai 2023, ora 22:00

Salariul guvernatorului Băncii Naționale a rămas neschimbat și la fel de mare. Astfel, și anul trecut, Octavian Armașu a încasat un venit de peste 1.900.000 de lei, adică peste 163 de mii de lei lunar. Deși ceva mai puțin, dar tot peste un milion de lei au câștigat și viceguvernatorii BNM. 

Astfel, anul trecut, Guvernatorul Băncii Naționale a primit 1.963.127 de lei, lunar ar fi o leafă de 163.593 de lei sau în jur de 7.790 de lei pe zi, adică aproximativ 100.000 de euro în total. Nu a fost unicul venit al Guvernatorului BNM.

Acesta a încasat peste 26 de mii de lei din dobânzi, dar și peste 394 de mii de lei din arendarea terenurilor. Armașu poate fi numit un moșier modern, întrucât, de-a lungul anilor, a reușit să cumpere porțiuni întregi de pământ agricol. Din declarațiile de avere ar fi peste 170 de terenuri. Armașu deține mai multe imobile și conduce un Volvo XC 60 fabricat și cumpărat în 2017.

Deși ceva mai puțin, ridică salarii anuale ce depășesc suma de un milion de lei și subalternii săi. Bunăoară, prim-viceguvernatorul, Vladimir Munteanu, a luat o leafă de peste un milion 516 mii de lei, cu alte cuvinte, peste 126 de mii de lei lunar. La venitul salarial, adăugător, Munteanu a beneficiat și de prime, în valoare de peste 130 de mii de lei. 

Tot peste un milion și jumătate de lei a primit, anul trecut, și un alt viceguvernator, Tatiana Ivanicichina. Pe lângă salariu, i-au fost achitate și diurne de peste 12 mii de lei. Aceasta a mai primit și indemnizație de la Hîncești Silva de 2000 de lei. 

Viceguvernatorul, Arcadie Albu, care s-a alăturat echipei Bâncii Naționale din 1 martie, anul trecut, venind de la o bancă elvețiana, a câștigat în cele zece luni, peste 1.302.878 de lei. Acesta a indicat si leafă pentru două luni la Banca din Elveția, unde a încasat peste 25 de mii de franci elvețieni, care ar echivala cu peste 500.000 de lei. Reiese că în Elveția, Albu câștiga de două ori mai mult decât la Chișinău. 

Totodată, Arcadie Albu a scris că a primit bani din dividende, din chiria a două apartamente din Elveția, unul care i-ar aparține, dar și alte venituri.

Deși se află la mare distanță de lefurile celor din Consiliul Executiv și unii șefi de direcții sau departamente de la BNM ridică salarii destul de grase, raportate la minimul de 4.000 de lei pe economie. 

De exemplu, directorul adjunct al Departamentului Sisteme și Plăți a încasat, în 2022, un salariu de peste 721.396 de lei, adică peste 60 de mii de lei lunar. Iar un șef de direcții, din cadrul Departamentului Raportări și Statistică a primit un salariu de 524.135 de lei ar fi peste 43 de mii de lei, lunar, iar directorul Departamentului Raportări și Statistică a câștigat 829.427 de lei, ar fi 69 de mii de lei pe lună.