Numărul de raioane din Republica Moldova ar putea fi redus de la 32 la 10, acestea urmând să fie organizate în cinci regiuni. Cel puțin asta prevede strategia de reformă a administrației publice locale, a declarat deputata PAS, Larisa Voloh, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8. Totuși, o decizie finală va fi luată după consultări cu autoritățile locale, societatea civilă și cetățenii. Deocamdată nu există o hartă concretă.
Potrivit Larisei Voloh, reforma vizează nu doar reorganizarea teritorială, ci și modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice, în special în domenii precum gestionarea deșeurilor, apa și sanitația:
„Astăzi avem zeci de apeducte începute, construite, iar primăriile nu au nici resurse financiare suficiente ca să poată finaliza aceste procese și aceste proiecte, care sunt unele destul de mari și ambițioase. Avem nevoie de stații de epurare la nivel de câteva localități. Avem nevoie de conexiuni și extinderea sistemelor de aprovizionare cu apă”.
Harta nu e clară
Deputatul PSRM, Dorin Pavaloi, critică însă modul în care este promovată reforma și a declarat că lipsește un concept clar, tehnic, prezentat publicului:
„Noi azi nu vedem limpede iată un concept care e pus pe masă, cel puțin, așa, tehnic, ca să fie clar pentru toți, ce urmează să se întâmple. (...) Nu este o claritate care oamenii deja azi o poată palpa și deja spui întrebare, dar uite aici e bine, dar aici ar mai trebui ceva sau aici nu e bine. (...) Nu este o claritate că aceasta este harta, iată cum merge”.
Deputatul a contestat și argumentul depopulării satelor ca justificare pentru comasare:
„Una din cauzele enunțate de domnul Buzu a fost că satele se depopulează și de aia trebuie ca noi să le comasăm. Dar poate ne gândim cum să întoarcem oamenii în țară, dar poate ne gândim cum să redresăm economia și atunci aceste probleme o să dispară”.
CALM: „Nu-i suficient să îmbini autorități”
La rândul său, expertul juridic al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Rusu, crede că reforma administrativ-teritorială nu rezolvă automat problemele administrației publice.
„Noi am avut o primă ședință cu secretarul general al Guvernului și un pic este neclar de ce se pune accentul o nume reformă administrativ-teritorială, deoarece acesta este un instrument. (...) Pentru a rezolva problema administrației publice, nu-i suficient să croiești teritoriu sau să îmbini autorități. Sunt elemente cheie, cum ar fi aducerea serviciului la cetățean, crearea infrastructurii, ce ține de asigurarea cu resurse financiare necesare, ca orice cetățean, unde nu s-ar afla, să aibă acces la toate aceste servicii. (...)
Noi trebuie să ne clarificăm ce competențe sunt la nivel central, ce competențe dăm la nivel local și resursele să fie conform acestor competențe. Am văzut că fără nivelul central noi nu putem face aceasta la nivel local și, de aceea, am mers la strategie de reformă a întregului sistem a administrației publice”.
CALM susține însă amalgamarea voluntară și cooperarea intercomunitară ca mecanisme mai eficiente decât comasările impuse.
„Situația care este astăzi în Republica Moldova nu o poți compara cu cea care era în 98. Deci, nici pe partea de infrastructură, digitalizare, accesul la servicii, gama de servicii publice. Și contextul nostru este altul în momentul în care noi ne dorim să devenim un stat european, să ne integrăm în spațiul european”, a replicat deputata PAS.
Ce se va întâmplă cu Găgăuzia și Transnistria?
În ceea ce privește regiunile cu statut special, deputata Larisa Voloh a precizat că autonomia Găgăuziei va rămâne intactă, iar eventualele amalgamări ar putea avea loc doar voluntar în interiorul autonomiei.
Cât despre regiunea transnistreană, autoritățile afirmă că, fiind un teritoriu necontrolat, orice discuție privind organizarea sa administrativă este, deocamdată, teoretică. Totuși, într-un scenariu de reintegrare, stânga Nistrului ar putea fi inclusă în regiuni sau raioane consolidate.
Pentru persoanele vârstnice sau fără acces la tehnologie, autoritățile iau în calcul menținerea unui reprezentant al primăriei, după modelul „staroste” din Ucraina, care să ofere servicii la nivel local.
Guvernarea își propune să finalizeze reforma înainte de următoarele alegeri locale. Procesul prevede consultări publice, prezentarea conceptului, discuții extinse și adoptarea unui pachet legislativ în Parlament. Deocamdată nu se știe cât ne va costa reforma administrației publice locale.
TV8.md amintește că dialogul privind reforma administrației publice locale a fost lansat pe 20 ianuarie. În prezent, procesul este implementat prin mecanismul de amalgamare voluntară, prevăzut în strategia Guvernului pentru perioada 2023-2030, inițiat la sfârșitul anului 2024. Autoritățile recunosc însă că acesta avansează lent.
