Gazul de 10 lei promis de Ilan Șor și bașcana Evghenia Guțul locuitorilor din Gagauzia ascunde în spate o schemă sofisticată cu companii interpuse din Turcia și Germania, care duc spre un oligarh ucrainean prorus, apropiat de fostul președinte al țării vecine Victor Ianukovici și de gigantul rus Gazprom. Cutia Neagră PLUS a urmărit traseele acestei istorii pline de necunoscute și a constatat că toate drumurile duc în Federația Rusă.

Cu patru zile înainte de alegerile locale, bașcana Găgăuziei, afiliată lui Ilan Șor, Evghenia Guțul, anunța cu mare fast într-un briefing că locuitorii din UTA Găgăuzia vor beneficia de gaz natural la preț de zece lei, față de 18 lei, cel din tariful Moldovagaz. Gaz la preț preferențial urma să ajungă și în raioanele Orhei și Taraclia - toate controlate de oamenii lui Șor.

„După cum am promis, în timpul campaniei electorale, noi am găsit posibilitatea de a asigura locuitorii autonomiei cu gaz natural la preț preferențial. Mult mai ieftin decât cel de pe piață. Acum gazul, pentru locuitorii Găgăuziei, va fi de două ori mai ieftin - 10 lei pentru un metru cub”, s-a lăudat Guțul într-un video postat pe pagina sa de facebook.

Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, spune că un astfel de preț este ireal de mic și că în ultimul an, nicăieri în Europa nu s-a găsit gaz la un asemenea preț. 

„O ofertă care propune preț de 10 lei la contor. Dacă facem un calcul invers, atunci prețul de achiziție la hotar, adică cu tot cu transport, adus la graniță, trebuie să fie 160-180 de euro. Ceea ce se propune este un preț care iese din limitele adecvate a acelor discounturi, a celor reduceri care pot fi aplicate pe piața angro a Uniunii Europene”, ne-a spus șeful de la Moldovagaz.

Cutia Neagră PLUS a investigat traseul gazului de 10 lei promis de Evghenia Guțul și a descoperit în schemă mai multe companii dubioase din Turcia și Germania, conectate la oligarhi ucraineni, Federația Rusă și Gazprom.

Din așa-zisul contract, publicat de către bașcana Evghenia Gutul, aflăm că gazul de 10 lei va fi furnizat de către o companie moldovenească anonimă din Bălți, fondată cu trei ani în urmă. Nordgaz Furnizare SRL aparține de câteva luni avocatului Alexandru Grosu, cel care a reprezentat interesele companiei Horus Energy, partenerul celor de la „Silovîe Mașinî” din Rusia, companie aflată sub sancțiuni internaționale. Horus Energy a fost în centrul mai multor scandaluri publice în ultimul an, toate legate de aprovizionarea cu tehnică de la „Silovîe Mașinî” a companiei de stat Termoelectrica. 

Niciunul dintre joburile anterioare ale lui Grosu nu a avut vreo tangență cu piața energetică. Bărbatul a ajuns în ultimul an în atenția presei după ce mașina sa și a soției au fost incendiate intenționat de două ori în parcarea blocului în care locuiesc. 

Grosu ajunge administrator și beneficiar principal al Nordgaz Furnizare cu câteva zile înainte de anunțul Evgheniei Guțul despre gazul ieftin care urmează a fi adus în Găgăuzia de această companie. În ultimele patru luni, administratorii și acționarii Nordgaz Furnizare s-au schimbat de trei ori.

Alexandru Grosu a reacționat nervos atunci când l-am sunat pentru a-l întreba detalii despre cum a ajuns în posesia companiei. 

„Eu nu prea înțeleg, dumneavoastră ce investigați? Eu cu colegii dumneavoastră am vorbit, am dat toate scrisorile. Dumneavoastră sunteți din departamentul de investigații. Ce investigați? Investigați prețul actual la Chișinău Gaz? Sau ce investigați? Ce investigați eu vă întreb? Investigați de ce prețul este mare în cealaltă parte! La revedere!”, s-a revoltat Grosu și ne-a închis.

Am mers la adresa juridică din Bălți a Nordgaz Furnizare, în speranța că vom primi mai multe răspunsuri acolo, de la angajații companiei. Surpriză însă! Nordgaz Furnizare nu are un oficiu aici. Adresa indicată în acte pare a fi una fantomă. La adresa juridică indicată pe site-ul companiei Nordgaz Furnizare SRL nu am găsit nicio astfel de companie. Erau doar depozite și o fabrică de țesături. Oamenii pe care i-am întrebat, care muncesc acolo au spus că nu au auzit despre o asemenea companie.

Rapoartele financiare arată că de la înființare și până în prezent, Nordgaz Furnizare nu a avut activitate economică. În ciuda acestui fapt, compania bălțeană spune că a semnat un contract de 16 milioane de euro cu companie turcească, Zen Solar Enerji, cea de la care ar urma să cumpere gazul ieftin pentru Găgăuzia, Orhei și Taraclia.

Aceste detalii i-au făcut circumspecți pe experții energetici. Unul dintre ei, Sergiu Tofilat, crede că acest pretins contract nu are nicio valabilitate juridică. 

„Hârtiile publicate de Guțul seamănă a fi o minciună. El nici nu se numește contract, dar „confirmation”. Nu este nici un cod fiscal al întreprinderilor: cine a semnat? poți să scrii aici orice literă vrei. Nici adresă, nici conturile bancare. Într-un contract normal, toată informația este. Telefoane de contact, e-mail - să poți suna, să poți verifica”, s-a întrebat Tofilat.

Evghenia Guțul și Alexandru Grosu au organizat un briefing pe 10 noiembrie, în care îi asigurau pe găgăuzi că acest contract este real. Cei doi au fluturat chiar cu o hârtie, care, spun ei, ar fi dovada achitării primei tranșe de 3,5 milioane de euro către compania turcească.

„Eu mă aflu aici pentru a vă informa că și compania e reală, și contractul e real și noi suntem reali. A fost prezentată și prima tranșă, care, de asemenea, este reală”, i-a asigurat administratorul Nordgaz pe locuitorii din Găgăuzia.

Vadim Ceban, șeful Moldovagaz, cataloghează acțiunile companiei Nordgaz Furnizare ca o încercare de manipulare a pieței. Așadar, Moldovagaz a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și Consiliului Concurenței să investigheze acest caz. 

„Moldovagaz salută deschiderea pieței și intrarea pe piață a unor jucători noi. Doar că acest lucru trebuie să fie efectuat doar în condițiile legii, în condițiile de piață și în condițiile când toți participanții activează corect. Ceea ce noi vedem în ultimul timp - anumite declarații, anumite acțiuni care se întreprind, în esență nu sunt conforme cu bunele practici și legislația în domeniu, conform tratatelor la care Republica Moldova este parte. Noi vedem aceste acțiuni ca niște acțiuni de manipulare a pieței”, ne-a spus Vadim Ceban.

Răspunsurile la întrebările legate de misteriosul gaz de zece lei, le-am găsit însă nu în Moldova, ci în Turcia și Germania. Compania turcească de la care Nordgaz Furnizare își propune să aducă gaz ieftin este Zen Solar Energy. Firma a fost fondată în iunie 2022 și înregistrată într-un apartament din regiunea turistică Antalya. Oficial, Zen Solar Energy este specializată în comerțul sistemelor de energie solară, aparate de aer conditionat și cazane. În registrele fiscale internaționale Zen Solar Energy apare ca partener de afaceri a două firme rusești. Este vorba despre firma rusească OOO „SLUJBA-7”, cu un capital social de 10 mii de ruble și un singur angajat și OOO „Energhiciskie inovații”, cu un capital social de 16 mii de ruble și doi angajați. În toamna anului trecut, Zen Solar Energy a livrat către Slujba-7 șurubelnițe, clești și alte câteva fabricate din metal. Acestea sunt singurele informații despre exporturile realizate de firma turcească din momentul fondării, identificate în bazele de date deschise.  

Despre Cagdaș Avci, reprezentantul firmei care a apărut alături de Guțul și Grosu pentru a da credibilitate contractului semnat, nu am găsit nicio informație. 

„În presa străină au apărut informații că turcii (n.r. Zen Solar Enerji) nici licență nu au. Adică Șor vrea să cumpere gaz de la o firmă care nici licență nu are. Iată, să-l îndemnăm pe Șor să publice licența, să vedem dacă firma ceea într-adevăr există”, spune Tofilat.  

Și Victor Parlicov, ministrul Energiei, crede că toată această afacere cu gazul ieftin este o farsă, menită să creeze confuzie în societate. 

„Iată stă o companie turcească, care a cumpărat gaz ieftin în luna iunie. A stat și a așteptat până acum. Acum prețurile au crescut, iar ei nu vor să-l vândă scump pe piața internațională. Dar stau și așteaptă să-l vândă ieftin în Taraclia. Voi vă închipuiți așa companie și așa business turcesc?”, a spus Parlicov într-un briefing.

În schema de livrare a gazului, figurează un alt intermediar, din Germania. Conform bașcanului, compania turcească anonimă a semnat la rândul său un contract de furnizare a gazului cu o companie cu adresa juridică într-o clădire rezidențială din Heidelberg - Gas and Electricity Trading. Compania germană este deținută de Natalia Frenkel (Zaharova). La aceeași adresă din Heidelberg, Natalia Frenkel, alături de Olena Frenkel (Kompan) mai au înregistrată o altă companie în domeniul gastronomiei, MK Gastronomie Verwaltung. 

Cercetările noastre au scos la iveală o legătură strânsă între cele două doamne Frenkel și un magnat al gazului din Ucraina, apropiat de Gazprom și de fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, care în 2014 a fugit în Rusia.  

Proprietara companiei intermediare germane, Natalia Frenkel, este de asemenea administratorul companiei slovace Bulkcom. Ultima a fost fondată în 2022 de către doi ucraineni, Ilia Bondarenko și Artem Kompan.  

Artem Kompan este de fapt Artem Frenkel, dar și-a luat familia soției. Pe site-ul instanțelor de judecată din Ucraina, am găsit un proces de judecată civil de divorț, între Olena Frenkel și Arteom Kompan. Coincidență sau nu, dar Olena Frenkel (Kompan) este și numele partenerei de afaceri a proprietarei companiei germane care intermediază afacerea cu gaze ieftine promise de Evghenia Guțul.

Artem Kompan este directorul companiei IE Energhia, care, înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei, era cel mai mare furnizor de gaze din Ucraina. Principalul beneficiar al IE Energhia este miliardarul ucrainean Dmitri Firtash, fost partener de afaceri al gigantului rus Gazprom și un susținător al lui Viktor Ianukovici, președintele pro-rus al Ucrainei, care a fost înlăturat de la putere în 2014. 

După fuga lui Ianukovici în Rusia, Firtash a fugit în Austria. În 2023, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) informa că activitatea companiilor lui Firtash au prejudiciat bugetul Ucrainei cu aproximativ 18 miliarde de grivne. Prin urmare, autoritățile ucrainene au confiscat mai multe proprietăți și active aparținând lui Fitash în valoare totală de peste 160 de milioane de lire sterline.

„Se primește că Șor vrea să aducă gaz rusesc printr-o firmă din Turcia și aceea să-l cumpere printr-o firmă din Germania. Șor este așa bun drug cu Putin și nu se duce să încheie direct contract cu Gazprom, dar are tocmai doi intermediari. Pentru ce?”, se întreabă retoric expertul în energie.

Deși la începutul lui noiembrie, Grosu și Guțul îi asigurau pe locuitorii celor trei regiuni că vor beneficia de gaz la preț preferențial din 1 decembrie, într-o conferință de presă din 10 noiembrie, Grosu a menționat că gazul ieftin pentru cetățeni se mai lasă așteptat. 

„Noi încă nu am deschis la Comrat oficiul acela despre care am stabilit alaltăieri. Am găsit încăperea, o să deschidem call-center. Și, vreau să atrag atenția că în primul rând vom livra gaz la obiectele sociale: grădinițe, școli și spitale. După asta, o să dăm și la persoane fizice”, s-a scuzat Grosu. 

Ministrul Energiei menționează însă că un astfel de scenariu este chiar mai dificil. 

„Ei au spus că de la 1 decembrie nu livrează la consumatorii casnici. Că acolo e ceva mai complicat. Pentru instituțiile publice este și mai complicat. Pentru ca o instituție să iasă de pe piața reglementată, trebuie să treacă prin proceduri competitive de achiziții. Procedural, ei nu reușesc nici până la începutul lui ianuarie să livreze gaz la instituțiile publice”, a precizat Parlicov. 

Pentru a putea vinde gaz consumatorilor din R. Moldova, Nordgaz Furnizare are nevoie de contracte de transportare și distribuție a gazelor semnate cu Vestmoldtransgaz și Moldovagaz, dar și de contracte de furnizare semnate cu fiecare consumator în parte. Niciunul dintre aceste contracte nu a fost însă semnat. Vadim Ceban spune că până la moment pe adresa Moldovagaz nu a parvenit nici o cerere de schimbare a furnizorului. 

„Practic la toate companiile (n.r. din holdingul Moldovagaz) ei s-au adresat săptămâna trecută pentru a semna contractul de distribuție. Însă, noi nu avem la moment nici o cerere de la vreun consumator casnic sau instituție publică, care să își dorească să schimbe furnizorul. O astfel de solicitare până astăzi, 13 noiembrie, noi nu avem”, ne-a comunicat șeful de la Moldovagaz.

Ceban precizează că în cazul în care vor fi cereri de schimbare a furnizorului de gaze, aceștia vor trebui să achite toate devierile tarifare acumulate. 

„În cazul schimbului de furnizor trebuie să achite valoarea devierilor financiare care îi revine acestui consumator. Pentru fiecare consumator, acest lucru se calculează separat și i se prezintă factura de achitare”, crede Ceban că e necesar ca oamenii să cunoască. 

În septembrie 2023, o altă companie moldovenească fără activitate economică a anunțat că va aduce gaz din Turcia. Este vorba despre East Gas Energy Trading, deținută de oameni din anturajul fostului ministru și deputat democrat Vladimir Cebotari. Deși East Gas Energy Trading anunța că va livra gaze din Turcia de la 1 octombrie, până în prezent acest lucru nu s-a realizat. 

„Noi am informat că am semnat contract cu compania turcească Botaș. Fără livrări. Noi nu am spus de livrări nimic. - Dar ați intenționat să vindeți acest gaz și pe piața din Republica Moldova? - Respectiv, noi am venit cu o ofertă către Energocom la începutul lunii noiembrie. - Într-un final ați reușit să încheiați un acord cu Energocom? Nu! Către Energocom, către Moldovagaz noi nu livrăm gaze natural”, ne-a spus la telefon Vitalie Șaptefrați, administratorul East Gas Energy Trading. 

Nu este prima dată când politicianul fugar Ilan Șor promite locuitorilor Republicii Moldova gaz ieftin. 

În aprilie 2023, Ilan Șor anunța că locuitorii mai multor regiuni conduse de membrii Partidului Șor vor primi gaz și curent electric la preț preferențial. 

„Astăzi eu am o altă veste bună. Pe parcursul ultimelor luni, noi am dus negocieri pentru a obține prețuri preferențiale la gaz și energie electrică, pentru acele regiuni pe care noi le conducem. Da, dragi prieteni! Astăzi este o zi fericită. Deoarece eu am obținut confirmarea finală. Eu garantez, pentru consumatorii noștri, un tarif nu mai mare de 12 lei la gaz și nu mai mare de 1,5 lei la energie electrică”, anunța cu mare fast Ilan Șor în primăvara acestui an.  

În septembrie 2022, același Șor promitea locuitorilor raionului Orhei gaz la preț mic. 

„Săptămâna viitoare, deputații Partidului Șor vor pleca la Moscova unde vor duce tratative pentru a obține un preț preferențial la gaz”, spunea Șor într-un video de pe pagina sa de facebook.  

Pentru a fi mai credibil, politicianul a înregistrat și o discuție online cu deputatul rus Leonid Sluțchi, care îl asigura pe Șor că problema gazului va fi soluționată curând. 

„Cu referire la cea de-a doua solicitare a dumneavoastră, de importanță globală pentru Republica Moldova, cea legată de gaz. Noi deja ne aflăm într-un proces serios de analiză a acestei probleme - o problemă mai veche. Vreau să mă adresez dumneavoastră și, prin intermediul dumneavoastră, miilor de cetățeni că vom lucra, împreună cu dumneavoastră, ca problema gazului să fi rezolvată”, îl asigura liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia.

Dintr-un raport al Serviciului de Informații și Securitate rezultă că, în ultimii aproape doi ani, Rusia și-a intensificat acțiunile hibride de destabilizare a Republicii Moldova. Iar Ilan Șor este vârful de lance al războiul hibrid dus de Kremlin. Din același raport, reiese că Rusia încearcă, prin orice mijloace, să eclavizeze Republica Moldova. 

„Războiul hibrid dus de Federația Rusă în Moldova și a unor grupuri criminale transfrontraliere s-a intensificat în 2022 și se manifestă prin următoarele tactici: tentativa de răsturnare a ordinii constituționale și de preluare a puterii prin violență, aplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în partea de sud a Republicii Moldova, în special Găgăuzia”, a spus Alexandru Musteață, directorul SIS.

În timp ce rata sărăciei absolute crește, iar numărul cetățenilor ajunși sub pragul sărăciei este tot mai mare, în Parlament lucrurile stau mult mai bine. Parlamentari care și-au cumpărat anul trecut locuințe de milioane sau mașini de lux se regăsesc în toate fracțiunile parlamentare. Pe lângă case și mașini, am găsit deputați care au investit în afaceri, pe care deocamdată le țin în secret.

Deputatul socialist Adrian Albu a fost în 2024 lider incontestabil la achiziții. Parlamentarul și-a cumpărat anul trecut un apartament de 175 de metri pătrați, pe care susține că a plătit 3,8 milioane de lei. O achiziție foarte bună dacă ținem cont de faptul că pentru a cumpăra noua locuință, Albu a vândut un apartament mai vechi de două ori mai mic cu aproape aceeași sumă -3,2 milioane de lei.

„Am vândut casa veche, care era absolut făcută toată, mobilată, după care ne-am procurat casa nouă. În declarație se vede prețul de vânzare și de cumpărare, care sunt prețuri corecte, nu cum fac, de obicei, mulți dintre colegii mei - date în jos. Adică este legal. Totul este ușor de verificat”, a declarat deputatul BCS, Adrian Albu.

În general, socialistul Adrian Albu este deputatul cu cele mai multe și scumpe achiziții din actuala legislatură. În 4 ani de mandat, el și-a cumpărat două apartamente, un garaj, o casă de locuit într-o zonă pitorească de pe malul Nistrului,  și un automobil de lux.

Acest Volvo, Albu l-a cumpărat în 2023, anul în care a candidat la funcția de primar al mun. Chișinău. Mașina a fost luată în leasing și este estimată de deputat la prețul de circa 1,5 milioane de lei. Albu trebuie să plătească banii până în 2027.

Cea mai valoroasă achiziție a familiei Albu pare a fi tocmai căsuța de pe malul Nistrului, despre care vorbește cu modestie că este un proiect de suflet pentru el, venind din dorința de a păstra tradițiile moldovenești.

În 2023, la scurt timp după ce cumpărase căsuța din Oxentea, Dubăsari, Adrian Albu declara pentru Cutia Neagră PLUS că a procurat-o ca să scape de gălăgia orașului:

„Orașul este altfel, este gălăgia, iar satul este pentru suflet. Căsuța pe care am procurat-o este una veche, în stil tradițional moldovenesc. Vânzătorul s-a grăbit să o vândă și a dat un preț foarte bun și noi cu mare drag am procurat-o. Acum trebuie să mai investim în ea, pentru că este într-o stare ca la țară, veche, unde trebuie să mai pui lut. Apropo, este casă din lut, cu stuh. Păstrăm autenticitatea. Vrem să arătăm că se merită tradițiile moldovenești să fie conservate, susținute și promovate”.

Întrebat acum din nou despre casă, Albu ne-a spus că încă mai investește în ea, chiar dacă cheltuielile de investiții nu se regăsesc în declarația de avere.

Cutia Neagră a mers în Oxentea să caute casa deputatului socialist. Am găsit gospodăria pe o ulicioară din preajma Nistrului, străjuită de mai multe camere de supraveghere instalate de jur-împrejur. Proprietatea este departe de descrierile modeste făcute de deputat și estimările din declarația sa de avere.

„În spatele meu se află căsuța în stil moldovenesc  din declarația de avere a deputatului Adrian Albu. Se află în satul Oxentea, un loc pitoresc de pe malul râului Nistru. Deși parlamentarul a declarat anterior că este o casă mică, simplă, tradițional moldovenească, imaginile surprinse de noi la fața locului arată mai mult decât atât”.

În ogradă se află un bazin - acoperit acum, o terasă de vară, un garaj, o fântână și încă o construcție alăturată. Casa se află pe un teren de 10 ani pentru care deputatul declară că a plătit 250 de mii de lei. A fost cumpărată acum un an.

Adrian Albu susține că încă investește în reparație, dar sumele cheltuite nu se regăsesc însă și în declarația sa de avere. Nu putem estima exact investițiile făcute, dar imaginile arată o proprietate mai mult decât confortabilă.

Oamenii din sat întâlniți pe ulicioară ne-au spus că aici era o căsuță modestă înainte ca Albu să o cumpere. 

„- Deci aici a fost o casă părăsită, corect? - Casă bătrânească”. 

„ - De cât timp cunoașteți că el ar fi investit în casa asta, adică de când casa are o reparație mai bună? - De vreo doi ani”.  

„ Am înțeles că casa era în stare mai deplorabilă un pic.  - Da. - Și domnul Adrian a făcut reparație. - Da, amu e mai frumoasă”. 

„ - Casa mai de la vale e a lui Adrian Albu, de la BCS, socialiștii”.

„- Cunoașteți dacă are cineva grijă de casa asta?  Da, da. Vecinul. Vecinul e angajat. - Deci ele este angajat, achitat? - Da. Angajat și achitat”.  

„Era interesant când el a dat interviu cu declarația de avere. O căsuță cu stuh. Da, ea e cu stuh, dar sub stuh … -Sub stuh mai este încă ceva”.

Vecinul, indicat de săteni că îngrijește de gospodărie, ne-a confirmat informația.  

„- Dvs. sunteți vecinul deputatului Adrian Albu, corect? - Corect. - Voiam să vă întreb dacă aveți dvs grijă de casă cât dumnealui nu este. - Da, cam așa ceva. -  Vreau să vă întreb dacă sunteți achitat pentru aceste servicii, în sens că aveți grijă de casă? - Nu. Noi așa ne împăcăm, fără nimic. Eu pur și simplu mă mai uit din când în când ce se petrece pe teritoriu”.  

După ce am vizitat gospodăria, l-am contactat repetat pe deputatul Adrian Albu pentru a obține precizări referitoare la investițiile făcute în renovare.

„ - Investițiile au fost făcute în ultimii doi-trei ani de când ați cumpărat casa? - Nu, anul acesta am făcut investiția. - Pur și simplu nu am văzut în declarație investițiile să fie declarate. - Corect, pentru că anul acesta am luat niște bani, am împrumutat și am început să fac investițiile, pentru că vreau să deschid o mică afacere acolo. Vreau să fac o pensiune agricolă.

- Dar aproximativ să ne spuneți cât ați investit. - O să fie în declarație. O să calculez și o să vă spun. - Pentru că ne-ați spus că ați cumpărat o căsuță mică, dar când am ajuns acolo aceasta nu este chiar o căsuță mică cum ne-ați spus dvs., tocmai de aceea am decis să vă sun să concretizez. - Nu, eu am spus că am procurat o casă, de fapt am procurat vila. Am dat-o cu var, am sădit niște iarbă, casa cealaltă tot era când am procurat-o, ea este în declarație. Adică tot ce este pe teritoriu, în afara de bazin și deja cosmetica care am făcut-o, este în declarație.

- Deci casa a fost procurată cu 250 de mii de lei, corect eu înțeleg? - Nu țin minte exact, vedeți în declarația de avere, Când s-a început războiul atunci au căzut prețurile și eu am cumpărat-o. - Prețul acesta l-am luat tocmai din declarația dvs., tocmai de aceea vă întreb. Iar împrumutul pe care îl aveți este strict pentru reparație.  - Nu doar. Eu am luat un credit mai mare pentru mai multe chestii. Eu mi-am procurat  și un apartament și vreau să fac reparație în el și multe altele”.

CV-ul lui Adrian Albu arată că acesta a lucrat mereu la stat. Și-a început cariera în 2006 în Centrul Național Anticorupție, pe atunci CCCEC. Din 2016 s-a angajat la Parlament, în calitate de consilier al președintelui fracțiunii Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi. În 2019, după ce PSRM ajunge la guvernare, a fost numit secretar general al Parlamentului, iar din vara anului 2022 este deputat. Bugetarul a început să-și sporească averea exact din anul în care a ajuns să lucreze în Parlament. 

Dacă în 2016, întreaga sa avere era de 1,3 milioane de lei, astăzi, deputatul își estimează propriile bunuri la 8 milioane de lei, de peste 6 ori mai mult. Veniturile familiei nu au crescut însă la fel de mult. Dacă în 2016, familia Albu aduna un venit de 400 de mii de lei, anul trecut, venitul familiei a crescut de aproape trei ori, până la 1,2 milioane de lei. 

Albu definește achizițiile făcute în ultimii ani drept investiții strategice ale familie, pentru că salariul și indemnizația de deputat, de circa 42 de mii de lei, nu sunt suficiente pentru a întreține familia.

„Mie îmi place să fac investiții, pentru că cu salariul deputatului, regretabil, nu te poți menține. Mulți cred că sunt salarii mari, nu sunt ca la miniștri. Sunt mult mai mici. De aceea noi cu soția încercăm să ne ținem mai mult pe apă și facem investiții. Atât”.

Anul trecut, soția deputatului a fondat o companie specializată în domeniul energiei verzi, „RAV Energy”, dar deocamdată firma nu are activitate. Tot anul trecut, Marina Albu a contractat un credit de 725 de mii de lei.

„Noi demult studiam piața energiei regenerabile și am încercat să facem o mică investiție și mai mult ține de un start-up ca să vedem dacă se merită de investit mai departe sau nu. Dar vreau să vă spun că deja m-am confruntat cu foarte multe acte birocratice, care, cred că fiecare care ar dori să investească în această direcție, se confruntă. Lucru regretabil. Pentru că cu cât „paphos” cei de la guvernare ne spun că deja 36% din electricitatea consumată în Republica Moldova provine din energia regenerabilă, dar oameni sunt mulți care vor să investească, văzând o afacere prosperă. Dar sunt mereu în actele birocratice întâmpinați de către guvernarea noastră”.

 În 2024, în contextul alegerilor prezidențiale, Adrian Albu a fost implicat într-un scandal legat de niște înregistrări audio care sugerează discuții cu un agent FSB, Iurii Gudilin, angajat anterior în calitate de consilier de campanie la PSRM și inclus in 2022 în lista de sancțiuni a SUA. Adrian Albu susține că înregistrările sunt un fake și ne asigură că el nu a discutat niciodată cu Gudilin. 

„Nu vreau să comentez până ce nu trece judecata. Judecata va trece și îmi voi restabili adevărul. - Dar cunoașteți cine stă în spatele acestui fake? - Habar nu am. De ce ar trebui să mă intereseze acest lucru”.
BETA În trecut, Adrian Albu a efectuat mai multe vizite la Moscova, însă în declarația sa de avere pentru anul 2024, deputatul nu a indicat cheltuieli legate de transportul aerian, menționând că nu a mai fost în capitala rusă de o perioadă de timp”.

„ - În cadrul unei emisiuni TV8, ați declarat că aveți și vizite la Moscova. Cunoaștem că biletele nu sunt atât de ieftine și în declarații n-am văzut cheltuielile.. - Înseamnă că ce? Că n-am fost fost o-ho-ho cât timp la Moscova. - „O-ho-ho”, asta de cât timp? - De foarte mult timp. Eu nici nu țin minte cât de mult, dacă sincer. Cred că mai mult de un an”.  

De la Adrian Albu trecem la un alt coleg de partid al acestuia, Radu Mudreac. Anul trecut a fost cu succes și pentru el. Deputatul cercetat penal pentru suspiciuni de spălare de bani și-a întors în 2024 casa, înstrăinată fictiv cu doi ani în urmă, a rambursat o datorie de 83.000 de euro și și-a deschis un depozit bancar de jumătate de milion de lei.

Casa-bijuterie din preajma parcului Dendrarium din sectorul Buiucani al Capitalei a revenit în 2024 cu succes în proprietatea legală a lui Radu Mudreac. În 2022, la scurt timp după ce Parlamentul a votat ridicarea imunității deputatului și cercetarea lui penală pentru spălare de bani, Mudreac și-a vândut casa, pentru a o scoate de sub lovitură în cazul în care procurorii ar fi dispus sechestrarea bunurilor sale. La scurt timp, a devenit clar că tranzacția de vânzare-cumpărare a fost fictivă. Mudreac nu a părăsit niciodată locuința, ci doar a schimbat în acte proprietarul. 

În 2022, deputatul indica și o sumă de 250 de mii de euro pe care ar fi luat-o pentru casă. În 2023, banii nu se mai regăsesc în declarație, iar anul trecut, casa reapare în proprietate, cu aceeași valoare cu care a fost vândută - 250.000 de euro. Asta chiar dacă, potrivit siteurilor de anunțuri imobiliare, valoarea de piață a unei asemenea case ar fi astăzi de jumătate de milion de euro.  

„- În declarația dvs. de avere ați indicat doi ani în urmă, că ați vândut o casă, apoi ați cumpărat alta, practic de aceeași sumă. - Nu alta. - V-ați întors casa? - Ca urmare de înstrăinare a bunurilor, suma a fost declarată pe parcursul a doi ani de zile cu suma care se află în declarație. Acum a dispărut suma care se declara și a apărut înapoi bunul”.    

Tot anul trecut, Mudreac și-a cumpărat și o mașină Dacia, cu 3.000 de euro, iar jumătate de milion de lei i-a depus la bancă pe un cont de depozit. Întrebat cum a reușit să economisească o asemenea sumă, în paralel cu achitarea unei datorii de 83.000 de euro, deputatul a invocat veniturile familiei și chiria obținută dintr-un apartament.

„- Vânzând casa, cumpărând-o apoi, ați reușit să aveți și un depozit de jumătate de milion de lei? - Da. Este salariul acumulat în cadrul familiei. Este apartamentul care este dat în chirie. Sunt făcute, achitate impozitele pentru tot”.

Anul trecut, familia Mudrac a obținut venituri din salarii de peste 900 de mii de lei. Între timp, dosarul penal în care este cercetat pentru spălare de bani a intrat pe linie moartă. În pofida unei decizii de judecată din 2023 prin care procurorii au fost somați să accelereze investigațiile, dosarul tot pe masa procurorilor se află. Am încercat să obține mai multe detalii de la organul de urmărire penală, dar fără succes. Dosarul a fost transferat de la Procuratura Anticorupție, la Procuratura Chișinău.

„ - Eu nu am acces la dosar. - Dar cum comentați? -  Da cum să comentez. Dosarul este în procedură de examinare la organe. Colaborăm cu organele. Asta este”.      

Cu imobile noi și scumpe s-au făcut anul trecut și mai mulți deputați PAS. Victor Spînu a trecut cu traiul într-un duplex HI Tech din Măgdăcești, Alina Dandara și-a cumpărat un apartament mai spațios la Poșta Veche, iar deputatul din Bălți Boris Marcoci a cumpărat un spațiu comercial cu peste două milioane de lei și imediat l-a donat unui nepot.

Deputatul PAS Victor Spînu a devenit proprietarul unei case în anul 2023, însă familia sa s-a mutat în locuință abia în toamna lui 2024. Conform declarației de avere, imobilul de 140 m.p., situat la 15 km de Chișinău, a fost cumpărat cu 60.000 de euro, chiar dacă recunoaște deputatul, valoare de piață este cel puțin dublă. Am mers la fața locului pentru a vedea noua locuință a deputatului. Casa se află în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni, și este parte a unui duplex in stil HI TECH, în care deputatul locuiește împreună cu familia.

„Casa am procurat-o în 2023, cca un an au durat reparațiile. Și ne-am mutat în ea în septembrie 2024. Ea era construită, doar că era varianta sură, deci pereții erau goi. Costul ei a fost de 60.000 de euro, cum a fost indicat în declarație. Pentru reparație - asta-i foarte complicat de estimat. A fost, tot, o sumă bunicică. Pentru că și costurile de reparație sunt destul de înalte”.  

Cât despre sursele financiare, deputatul a declarat că o parte din bani provin din donațiile primite la propria nuntă, dar și din economiile personale ale familiei. În 2022, Spînu a adunat circa jumătate de milion de lei de la nuntă și altă jumătate de milion de lei - dividente dintr-o companie IT pe care o deține. 

„- Din ce surse ați construit casa, dacă nu e secret? - Nu, nu e secret, noi suntem foarte transparenți. Deci noi am avut un eveniment de familie - nunta, și tradițional, am primit un ajutor material din partea invitaților. Acești bani i-am depus la o bancă. Și respectiv, inclusiv, din acești bani, din anumite economii, am reușit să procurăm casa care a fost procurată în două rate. Deci o rată a fost achitată în 2023 și a doua rată în 2024. 50% și 50%, cam asta a fost”.    

Deputatul PAS Boris Marcoci indică în declarația sa de avere pentru 2024 că a procurat un spațiu comercial pentru care a plătit două milioane de lei.  Întrebat despre acest imobil, Marcoci a precizat că a fost vorba de o tranzacție internă în cadrul firmei și că bunul a fost ulterior donat unui nepot.

„- Am văzut că aveți un nou spațiu comercial? -Nu. Eu l-am luat, l-am cumpărat de la întreprindere, l-am dăruit la un nepot de-al meu, care, într-adevăr, a făcut taică-său pentru întreprinderea noastră, și, desigur că, le-am cadonat-o lor, să aibă pentru familia lor. - Spațiul comercial unde este? În Bălți sau Chișinău? - În Bălți, noi nu avem nimic la Chișinău”.  

Întreprinderea la care se referă deputatul este o companie de construcții „Marsharcon”, fondată de soții Marcoci încă acum 25 de ani. Anul trecut, firma le-a adus profituri de trei milioane de lei. Totuși, Marcoci afirmă că, de când a intrat în politică, afacerile sale au avut de suferit.

„- Cum vă merg afacerile de când ați devenit deputat, pentru că ați spus… - Desigur că cu pierderi mari. Cu pierderi. - De ce? - Pentru că am avut 158 de muncitori când am venit în parlament și acum am 80. Și atunci erau 120 de milioane pe an și acum sunt 62.Diferența este mare.  După ce termin ca deputat, mă întorc înapoi în afaceri. Că afacerile pentru mine, la atâția ani - afacerile sunt bune”.      

Chiar dacă se plânge că afacerile îi merg mai prost, în cei patru ani de mandat, Marcoci și-a sporit în ultimii ani averea. În 2022, de exemplu, și-a cumpărat o vilă în România. Valoarea indicată a acesteia este de circa 90 de mii de euro, cu tot cu teren.

„- Am observat că aveți o vilă și vreau să vă întreb unde este aceasta situată, în România, în Moldova, unde? - Ei, dapăi uitați-vă în declarația de avere. - Dar vreau ca dvs să ne confirmați, unde este aceasta? - Nu vreau. Uitați-vă în declarație. - Cine trăiește în acea vilă? - Copiii mei trăiesc”.

În momentul în care a acces în Parlament, Marcoci și-a cumpărat și un apartament în capitală, iar în 2023, a făcut schimbări și în garaj. A cumpărat un Mercedes nou, cu peste un milion de lei, după ce și-a vândut mașina mai veche cu 740 de mii de lei.

La începutul acestui an, Boris Marcoci s-a pomenit vizat într-un scandal legat de reparația podurilor de pe drumul de ocolire a orașului Bălți. Primarul localității, Alexandr Petkov, l-a acuzat pe deputat de provocarea colapsului rutier în oraș după ce ar pornit reparația drumului de ocolire fără  a stabili rute alternative. Petkov a declarat jurnaliștilor că a sesizat procuratura Anticorupție, care a pornit investigații pe caz.

„- Apropo, domnule Marcoci, am văzut că sunteți acuzat de către Petkov. Acesta spune că dvs. sunteți cel care stă în spatele colapsului rutier din Bălți. Este vorba de repararea podului - Podul nu-l fac eu, dar îl face Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova pentru traseul național. - Dar ați fost cumva chemat, audiat? - N-am fost, nu sunt și nici nu voi fi, pentru că n-am eu nimic cu podul acela. - Eu numai mă duc cu… cum s-ar duce ministrul, parlamentarul și controlează lucrările. -Dar cum comentați dvs. declarații făcute de către Petkov? -  Am spus cum le-am comentat. Nu are ce face domnul primar. Că nu a putut el să facă podul și-l face Guvernul. Și el nu are ce face. Mai bine s-ar uita la drumurile lui din mun. Bălți ce se face, că nu face nimic absolut”.

Și deputata PAS Alina Dandara a trecut anul trecut la casă nouă. Parlamentara a vândut un apartament mai mic, primit prin donație în 2020, a mai contractat un credit de 750 de mii de lei și și-a luat un apartament mai mare, de circa 90 de mii de euro.

„Nu este tocmai luxos, este în capăt de Poșta Veche, dar este într-o zonă mult mai liniștită pentru mine. Anul trecut în luna ianuarie am vândut vechiul apartament pe care l-am moștenit din familie, din cauza sau în cazul meu, datorită pieței imobiliare, prețul a crescut foarte mult. Respectiv,  am profitat de ocazie și l-am vândut la un preț mult mai mare, ca să-mi iau în ipotecă pentru 25 de ani  un apartament”.

Dandara și-a cumpărat și o mașină nouă, în leasing. Skoda Kamiq a intrat în posesia deputatei în 2022. Valoarea autovehiculului se ridică la 20.500 de euro, iar anul trecut Dandara a reușit să scape și de leasing.

„- Da, da. Iese că din apartamentul vândut de  cca 59.000 euro, vechiul apartament, am plătit în avans leasingul la mașină și mi-am luat deja apartamentul ăsta unde locuiesc”. 

În ultimul an, Dandara a obținut un venit de la Parlament de circa 400 de mii de lei.

Și dacă numărul deputaților care și-au permis anul trecut investiții în imobiliare este relativ mic, atunci lista celor care și-au reînnoit parcul de automobile este mult mai mare. Cei mai mulți dintre deputați au optat pentru mașini chinezești, mai ieftine. Dar nu au lipsit nici mașinile de lux.

Cel care deschide topul celor mai scumpe mașini achiziționate în anul 2024 este deputatul socialist Corneliu Furculiță. În declarația de avere, deputatul indică un pret de 1,2 milioane de lei pentru noul Volvo XC90.

„Iubesc să fie totul corect din punct de vedere juridic. Mașina aparține uneia din întreprinderi în care este fondatoare soția mea. De rând cu această mașină, întreprinderile au mult mai multe bunuri. Am consider de bun ton și bun simț, să fie declarat și acest mijloc de transport. - Cum se justifică prețul acestei mașini? - Repet.  Ea aparține uneia din întreprinderi. Este cumpărată din resursele financiare ale corespunzătoarei întreprinderi în baza de contract comercial, prețul este cel declarat, absolut transparent tot”.      

Un model identic, Volvo XC90 apare anul trecut și în declarația de avere a deputatei socialiste Ala Pilipețcaia. Doar că prețul indicat este de exact două ori mai mic.

Marina Morozova, deputată din partea Partidul Acțiune și Solidaritate, și-a cumpărat în 2024 o Toyota Rav4 Hybrid, fabricată în 2020, în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

„Am vândut-o pe cea veche care avea un consum foarte, foarte mare. Care am utilizat-o timp de 10 ani. Deja era consum și de motorină, un consum de benzină de 12 litri și am fost nevoită să o vând. Mi-am procurat o altă mașină care va servi, cred că, încă 10 ani. Pentru că nu-mi schimb mașinile în fiecare an”.

Colegul de partid al deputatei, Alexandr Trubca, și-a cumpărat anul trecut o Skoda Kodiaq, tot de aproape jumătate de milion de lei.

„Fiindcă am avut o suplinire în familie și am avut nevoie de o mașină mai mare, am avut un automobil Renault Kadjar din 2014, îmi pare că. Am vândut mașina aceea, am luat un credit de 200.000 lei și din banii ăștia mi-am luat o nouă mașină. Un Kodiak din 2020, dacă nu mă greșesc. - Mașina e din salon sau cumpărată la mâna a doua? - Mașina e cumpărată la mâna a doua, de la Bălți, am cumpărat-o de la un domn. Trebuie să recunosc că mi-a mers. Planificam să o aduc de peste hotare, dar întâmplător am găsit-o pe anunțurile 999. O persoană privată o vindea la Bălți, am mers la Bălți, am văzut mașina, mi-a plăcut și am bătut palma”.

Deputata PAS Liliana Nicolăiescu-Onofrei și-a achiziționat o Kia Sportage, pentru care a plătit  474 de mii de lei. 

Vasile Bolea, care a părăsit în urmă cu doi ani Partidul Socialiștilor,  indică în actele oficiale o mașină Haval cu o valoare de 451 de mii de lei. 

Socialistul Petru Burduja a declarat o mașină marca Honda CRV, fabricată în 2017, în sumă de 400 mii de lei. 

Nicolai Rusol, colegul de fracțiune a lui Burduja, a indicat în declarația de avere un Suzuki SCross, în valoare de 382 mii de lei. 

La coada clasamentului se află deputatul PAS, Mihail Leahu, care și-a cumpărat o mașină Volvo, estimată la 300 de mii de lei.