28 iunie 2023, ora 14:23

Parohul bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Puhoi, Alexei Sîrbu a fost oprit de la oficierea slujbelor de către Mitropolia Moldovei, după ce a anunțat că aderă la Mitropolia Basarabiei. Un ordin prin care clericul a fost înlăturat de la cele sfinte a fost semnat de către mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove. În decret se invocă faptul că parohul de la Puhoi ar fi încălcat jurământul depus la hirotonie. În replică, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat pentru TV8.md că părintele Alexei Sîrbu, va continua să oficieze slujbe și contestă practica de caterisire aplicată de către Mitropolia Moldovei, care se supune Patriarhiei Ruse.

În decret se mai menționează că părintele Alexei ar putea reveni la slujbe doar dacă  se va pocăi în fața ierarhului. Am încercat să obținem un comentariu din partea secretarului Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș pe marginea acestui caz. Inițial, Cheibaș a solicitat timp pentru documentare, după care nu a mai răspuns la apeluri. 

De cealaltă parte, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei spun că parohul bisericii de la Puhoi va putea în continuare să țină slujbe, pentru că aparține Mitropoliei Basarabiei și se supune canonic Patriarhiei Române.

„Este o practică comună pe care o face Mitropolia Moldovei subordonată Patriarhiei Ruse. Pentru toți cei care aderă la Mitropolia Basarabiei ei găsesc tot felul de motive, din invidie, din motive de răutate, din motive personale, pe care  îi caterisesc. Caterisirea lor nu este valabilă, pentru că în momentul în care ei emit o astfel de decizie preoții respectivi aparțin Mitropoliei Basarabiei și se supun canonic Patriarhiei Române. Cu siguranță că va putea oficia slujbe, el se supune Mitropoliei Basarabiei, adică Înalt Preasfințitului Petru, iar din partea noastră nu are niciun fel de oprire de la cele sfinte”, a declarat pentru TV8.md, Constantin Olariu, consilierul pe comunicare și relații publice al Mitropoliei Basarabiei. În acest context, am încercat din nou să vorbim cu secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș, dar nu a răspuns la apelurile noastre.

Arhidiaconul Constantin Olariu mai precizează că în cazul în care un preot aderă la Mitropolia Basarabiei, nicio altă structură religioasă în afară de Patriarhia Română nu mai poate să aibă răspundere canonică față de clericul respectiv. 

„Aderarea la Mitropoliei Basarabiei nu este o decizie personală. Și niciun preot care aderă la Mitropolia Basarabiei nu ia decizii personale. Solicitările vin în urma dorinței credincioșilor. Toate actele care se depun cu cerere la Mitropolia Basarabiei, care la rândul ei le înaintează la Agenția Servicii Publice, pentru eliberarea unui nou statut, un nou extras al ASP de înregistrare a cultului religios. Toate aceste demersuri sunt semnate de Consiliul Parohial și inclusiv semnăturile enoriașilor din sat. Preotul chiar dacă dorește singur să adere la Mitropolia Basarabiei, nu o poate face. Comunitatea trebuie să facă această solicitare. El este doar conducătorul comunității”, a mai spus Constantin Olariu.

Reprezentantul Mitropoliei Basarabiei se arată nedumerit de practica de a caterisi preoții în astfel de situații. Potrivit lui,  Mitropolia Basarabiei este o biserică canonincă, care în ordine ierarhică este una din cele trei biserici importante din lume. ”Dacă ar fi trecut la alt cult religios, catolic, protestanți sau iehovișiti, ar fi altă treabă”, a conchis arhidiaconul. 

TV8.md  amintește că nu este pentru prima dată când preoți subordonați Mitropoliei Moldovei au decis să adere la Mitropolia Basarabiei. Acum doi ani, in alt preot din raionul Ialoveni, doar că din satul Costești, la fel a fost oprit de a oficia slujbe, după ce a luat decizia ca parohia „Sfinții Trei Ierarhi” să treacă în subordinea Mitropoliei Basarabiei. 

13 noiembrie 2024, ora 22:43

Prim-ministrul Dorin Recean susține că autoritățile trebuie să se pregătească de un nou val de fraudare a voturilor, la alegerile parlamentare de anul viitor. Atenționarea vine în contextul evaluării situației din justiție și pregătirii planului de acțiuni privind combaterea corupției politice, solicitat luni de Consiliul Suprem de Securitate. O primă versiune a acestuia va fi prezentată mâine.

„Am lucrat cu echipele și de la Ministerul Justiției, dar am solicitat opinia tuturor ramurilor independente din acest domeniu, mă refer la CSM și CSP pentru ca să ne expunem cum noi să ne pregătim pentru următorul val de fraudare. Nu putem sămergem cu mănușile albe trebuie să schimbăm abordarea. Luptăm cu o grupare criminală organizată sponsorizată din exterior cu sume exorbitante, aproape 2 la sută din PIB-ul Republicii Moldova”. 

Recean a precizat că discută cu Consiliul Superior al Procurorilor despre schimbările care trebuie făcute în Justiție și nemijlocit la Procuratura Anticorupție. Potrivit lui, instituția are probleme serioase la capitolul management. 

„Este important în orice domeniu leadership-ul, capacitatea de management. Odată ce s-au întreprins măsurile de urmărire penală la fel este important să lucreze procurorii, judecătorii ca aceste dosare să aibă finalitate. Noi avem toată această problemă mare pentru că vreo 15-20 de oameni nu stau la închisoare”.

Recean a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

„Niciodată nu cred că să lupți eficient cu corupția, cu crima, depinde de fotoliul și clădirea în care stai. Absolut niciodată asta nu trebuie să fie o scuză sau un impediment sau o constrângere pentru ca un procuror curajos, un judecător curajos să-și facă meseria. Este o lipsă acută nu doar la Procuratura Anticorupție, există această lipsă de personal și la Ministerul de Interne, și la judecătorii, și la alte instituții, aici intervine rolul managerului să se asigure că indiferent de constrângeri, te focusezi, te concentrezi pe lucrurile prioritare”.

Am solicitat o reacție de Procuratura Anticorupție, dar instituția ne-a răspuns că își rezervă dreptul să nu comenteze. 

Menționăm că, la începutul acestei săptămâni a fost convocat Consiliul Suprem de Securitate la care s-a discutat despre corupția politică. Ulterior, șefa statului, Maia Sandu, a solicitat Guvernului și Parlamentului să vină în termen de zece zile cu un plan concret de modificare a legislației și contracarare a acestui fenomen. Sandu a sugerat și anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. Procuratura Anticorupție nu a negat constatările, dar a dat vina pe multiple lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre.