28 iunie 2023, ora 14:23

Parohul bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Puhoi, Alexei Sîrbu a fost oprit de la oficierea slujbelor de către Mitropolia Moldovei, după ce a anunțat că aderă la Mitropolia Basarabiei. Un ordin prin care clericul a fost înlăturat de la cele sfinte a fost semnat de către mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove. În decret se invocă faptul că parohul de la Puhoi ar fi încălcat jurământul depus la hirotonie. În replică, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat pentru TV8.md că părintele Alexei Sîrbu, va continua să oficieze slujbe și contestă practica de caterisire aplicată de către Mitropolia Moldovei, care se supune Patriarhiei Ruse.

În decret se mai menționează că părintele Alexei ar putea reveni la slujbe doar dacă  se va pocăi în fața ierarhului. Am încercat să obținem un comentariu din partea secretarului Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș pe marginea acestui caz. Inițial, Cheibaș a solicitat timp pentru documentare, după care nu a mai răspuns la apeluri. 

De cealaltă parte, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei spun că parohul bisericii de la Puhoi va putea în continuare să țină slujbe, pentru că aparține Mitropoliei Basarabiei și se supune canonic Patriarhiei Române.

„Este o practică comună pe care o face Mitropolia Moldovei subordonată Patriarhiei Ruse. Pentru toți cei care aderă la Mitropolia Basarabiei ei găsesc tot felul de motive, din invidie, din motive de răutate, din motive personale, pe care  îi caterisesc. Caterisirea lor nu este valabilă, pentru că în momentul în care ei emit o astfel de decizie preoții respectivi aparțin Mitropoliei Basarabiei și se supun canonic Patriarhiei Române. Cu siguranță că va putea oficia slujbe, el se supune Mitropoliei Basarabiei, adică Înalt Preasfințitului Petru, iar din partea noastră nu are niciun fel de oprire de la cele sfinte”, a declarat pentru TV8.md, Constantin Olariu, consilierul pe comunicare și relații publice al Mitropoliei Basarabiei. În acest context, am încercat din nou să vorbim cu secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș, dar nu a răspuns la apelurile noastre.

Arhidiaconul Constantin Olariu mai precizează că în cazul în care un preot aderă la Mitropolia Basarabiei, nicio altă structură religioasă în afară de Patriarhia Română nu mai poate să aibă răspundere canonică față de clericul respectiv. 

„Aderarea la Mitropoliei Basarabiei nu este o decizie personală. Și niciun preot care aderă la Mitropolia Basarabiei nu ia decizii personale. Solicitările vin în urma dorinței credincioșilor. Toate actele care se depun cu cerere la Mitropolia Basarabiei, care la rândul ei le înaintează la Agenția Servicii Publice, pentru eliberarea unui nou statut, un nou extras al ASP de înregistrare a cultului religios. Toate aceste demersuri sunt semnate de Consiliul Parohial și inclusiv semnăturile enoriașilor din sat. Preotul chiar dacă dorește singur să adere la Mitropolia Basarabiei, nu o poate face. Comunitatea trebuie să facă această solicitare. El este doar conducătorul comunității”, a mai spus Constantin Olariu.

Reprezentantul Mitropoliei Basarabiei se arată nedumerit de practica de a caterisi preoții în astfel de situații. Potrivit lui,  Mitropolia Basarabiei este o biserică canonincă, care în ordine ierarhică este una din cele trei biserici importante din lume. ”Dacă ar fi trecut la alt cult religios, catolic, protestanți sau iehovișiti, ar fi altă treabă”, a conchis arhidiaconul. 

TV8.md  amintește că nu este pentru prima dată când preoți subordonați Mitropoliei Moldovei au decis să adere la Mitropolia Basarabiei. Acum doi ani, in alt preot din raionul Ialoveni, doar că din satul Costești, la fel a fost oprit de a oficia slujbe, după ce a luat decizia ca parohia „Sfinții Trei Ierarhi” să treacă în subordinea Mitropoliei Basarabiei. 

26 decembrie 2024, ora 18:05

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză energetică din 1 ianuarie. Autoritățile ne îndeamnă să economisim lumina, mai ales în orele de vârf, dar cât de important este acest lucru? Expertul economic Eugen Muravschi explică faptul cum reducerea consumului de energie electrică poate preveni deconectările, reduce plata facturilor, dar și ce vină poartă Rusia pentru situația complicată în care ne-am putea pomeni.

„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog.

De ce primim mai puțină energie de la Cuciurgan?

Centrala de la Cuciurgan, principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, a fost afectată de atacurile rusești asupra rețelei electrice ucrainene, care au avariat stația electrică Podolsk. 

Din cauza acestui atac, Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care absorbea surplusul de energie produs de Cuciurgan, a fost oprită, iar centrala a fost nevoită să închidă unul dintre cele trei blocuri de producție. Astfel, Republica Moldova primește doar jumătate din energia necesară de la Cuciurgan, iar deficitul este acoperit prin importuri din România, mult mai scumpe.

„Iată cum un bombardament rus în Ucraina duce direct la scumpirea electricității în Republica Moldova, iar când politicienii pro-ruși din Moldova ne spun că dacă ei ar fi la putere, n-am fi avut nicio problemă cu energia, putem să-i întrebăm cum ar fi prevenit ei oprirea uzinei de la Rîbnița”.

Situația s-ar putea înrăutăți din 1 ianuarie

Situația energetică s-ar putea complica și mai mult din 2025. Rusia ar putea să oprească complet livrările de gaz către stânga Nistrului, ceea ce înseamnă că malul drept al Nistrului nu va mai beneficia deloc de energie electrică de la Cuciurgan. În acest context, Moldova va trebui să importe între 600 și 650 de megawați de energie din România, acoperind aproximativ 60% din necesar.

Până în prezent, un megawatt-oră de la Cuciurgan costa aproximativ 61 de euro, dar prețurile pentru energia importată din România vor fi mult mai mari. Contractul existent cu Nuclearelectrica presupun un preț de 80 de euro, iar energia achiziționată de pe bursă poate fi și mai scumpă.

Muravschi a subliniat că „prețul la bursă poate fi de până la 8 ori mai mare în orele de vârf decât în cele de consum minim”. De aceea, autoritățile îndeamnă populația să economisească energia, mai ales în intervalele 07:00 - 11:00 și 18:00 - 23:00.

Trebuie să economisim mai mult ca niciodată?

Răspunsul este clar: da, trebuie să economisim mai mult ca niciodată! Expertul a explicat că fiecare consumator poate contribui la reducerea impactului crizei energetice prin economisirea energiei, în special în orele de vârf. Reducerea consumului, cum ar fi stingerea luminilor inutile și evitarea utilizării electrocasnicelor mari în intervalele de consum maxim, poate ajuta la evitarea unor creșteri semnificative ale facturilor și la prevenirea deconectărilor.

„Deficitul este cel mai mare seara, când cu toții revenim acasă, pornim becurile, televizoarele, ceainicele electrice, punem rufele la spălat și așa mai departe. Atunci noi suntem nevoiți să importăm mai multă energie de pe bursa din România, când prețurile sunt triple față de Cuciurgan”. 

Ce soluții avem

Autoritățile moldovene încearcă să găsească soluții pe termen scurt pentru a compensa deficitul de energie. Termoelectrica va putea produce aproximativ 50 de megawați suplimentari, iar autoritățile iau în considerare restricționarea exporturilor de energie regenerabilă pentru a suplini deficitul. Totuși, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a preveni o creștere semnificativă a prețurilor.

„Este important însă să facem tot posibilul să evităm potențialele deconectări ca să acoperim deficitul de energie. Trebuie nu doar să creștem oferta, dar și să scădem cererea, adică să reducem consumul mai ales în orele de vârf, atunci când deficitul este cel mai grav, iar prețul cel mai scump în România, prețul pe bursă al energiei electrice poate fi și de 8 ori mai mare în orele de vârf față de orele cu cel mai scăzut consum. Cu cât mai puțin va trebui să importăm de pe piața liberă sau în regim de avarie, cu atât mai puțin va trebui să ajustăm tarifele și cu atât mai mult vom reduce riscul deconectării lor”, a punctat Eugen Muravschi.

TV8.md amintește că în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență așa cum de la întâi ianuarie, regiunea transnistreană ar putea să nu mai primească gaz de la Gazprom. Situația ar putea duce la o catastrofă umanitară pe malul stâng, iar Chișinăul se pregătește să intervină de urgență.