Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat la 28 iulie curent, Raportul auditului asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC) încheiate la 31 decembrie 2022. Astfel, CCRM a emis o opinie de audit contrară informațiilor prezentate de minister, fapt ce a fost determinat de deficiențele constatate la nivelul tuturor rapoartelor financiare. Potrivit raportului, bilanțul contabil a fost afectat cu cca 2,6 miliarde de lei, veniturile cu un miliard de ei și cheltuielile cu 237,2 milioane de lei.
Patrimoniul gestionat de MEC este administrat de 73 de instituții bugetare și 78 de instituții la autogestiune, care la situația din 31 decembrie 2022 a constituit 6,8 miliarde de lei. Cheltuielile efective ale Ministerului pentru anul 2022 au constituit 2,7 miliarde de lei, iar veniturile efective – 4,1 miliarde de lei, sunt datele prezentate de minister.
„Problemele identificate de audit se datorează unui control intern managerial insuficient. Deși, au fost inițiate activități de implementare a recomandărilor Curții de Conturi, nivelul de implementare a acestora este redus. Astfel, din 23 de recomandări înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 41 din 2022 majoritatea cărora sunt reiterate încă din anul 2018, doar 6 recomandări au fost executate, 6 recomandări - parțial executate, iar 11 - neexecutate. Denaturările cele mai semnificative asupra rapoartelor financiare sunt condiționate de nerespectarea prevederilor cadrului normativ în procesul reorganizării instituțiilor din domeniul educației, cercetării și inovării, și a lipsei evidenței analitice a patrimoniului public din domeniul public transmis în gestiune economică”, notează CCRM.
Totodată, potrivit actelor de transmitere prezentate de Academia de Administrare Publică, auditul a constatat că valoarea patrimoniului public primit în gestiune economică și cu drept de proprietate a constituit 43,3 miliarde de lei. Astfel, CCRM notează că valoarea activelor nete la momentul transmiterii în rezultatul reorganizării a constituit 37,3 milioane de lei, sau cu 6 milioane de lei mai puțin decât valoarea investițiilor înregistrate la MEC.
Situație similară se atestă și la absorbția Institutului de Formare Continuă de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” la care valoarea capitalului social înregistrat în situațiile financiare și rapoartele MEC la data transmiterii constituia 4,2 mil. lei, iar valoarea activelor nete – 0,4 mil. lei, sau cu 3,8 mil. lei mai puțin decât valoarea investițiilor înregistrate la MEC. Altă situație se constată în cazul absorbției Universității Agrare de Stat din Moldova, unde valoarea patrimoniului transmis de 555,6 mil. lei este mai mare ca valoarea investițiilor înregistrate cu 116,9 mil. lei, potrivit CCRM.
Mai mult, CCRM notează că potrivit analizelor efectuate unul din obiective care a stat la baza reformei a fost numărul de locuri bugetare repartizate pe universități. Reorganizarea efectuată a instituțiilor de învățământ superior „nu a ținut cont însă de acest obiectiv și prin urmare unele și aceleași specialități sunt repartizate la mai multe instituții de învățământ superior concentrate în mun. Chișinău”.
Totodată, au fost găsite neconformități și la recunoașterea dreptului de administrator al Agenției Proprietății Publice (APP) asupra terenurilor gestionate de către MEC și instituțiile fondate.
Astfel, 14 terenuri proprietate publică a Republicii Moldova, cu suprafața totală de 23,6 ha, gestionate de MEC și 10 instituții fondate, nu se regăsesc în lista terenurilor proprietate publică a statului din administrarea APP.
„16 terenuri cu suprafața totală de 13,9 ha, raportate de 9 instituții din subordine conform Registrului bunurilor imobile sunt proprietate a autorităților publice locale; 43 terenuri cu suprafața totală de 42,6 ha, raportate de 24 instituții din subordine și neincluse în hotărârea dată conform Registrului bunurilor imobile sunt proprietate a autorităților publice locale, deși acestea sunt aferente clădirilor proprietate publică de stat gestionate de Minister”, notează CCRM.
Totodată, MEC menționează că în urma verificărilor efectuate în teren 12 construcții nefinisate atestă un grad înalt de deteriorare/ruinare, iar în două cazuri chiar lipsa construcțiilor.
Mai este indicat că MEC nu a întreprins măsuri nici pentru elaborarea și aprobarea Metodologiei de restituire la bugetul de stat a cheltuielilor pentru instruire, pentru a asigura restituirea la bugetul de stat a cheltuielilor suportate pentru instruirea studenților care au refuzat plasarea obligatorie în câmpul muncii și a celor exmatriculați.
„Astfel, statul suportă cheltuieli considerabile pentru instruirea elevilor/studenților care ulterior abandonează studiile sau au fost exmatriculați, ceea ce duce la suportarea unor cheltuieli ineficiente din buget. De menționat că, conform datelor prezentate de instituțiile de învățământ, în anul 2022 au fost exmatriculați 5160 persoane, iar cheltuielile suportate de stat pentru pregătirea acestora, doar pentru un an de studii (fără bursă), evaluate de audit constituie cca 100,2 mil. lei”, mai este indicat în raport.
În final, Curtea de Conturi a menționat că pe parcursul misiunii de audit Ministerul Educației și Cercetării a efectuat corectări financiar-contabile în sumă de 520,32 mil. lei.
