28 august 2023, ora 14:21

Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să admită noi state membre până în 2030. Declarația a fost făcută luni, 28 august, de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unui forum organizat în staţiunea slovenă Bled, relatează Reuters.

„Cred că trebuie să fim pregătiți până în 2030 să ne extindem”, a spus Michel. „Acest lucru este ambițios, dar necesar. Arată că suntem serioși”.

Cele șase state din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia, Kosovo Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia - se află în etape diferite în procesul de aderare la bloc.

Anul trecut, Moldova și Ucraina au primit statutul de candidat. Georgia așteaptă să primească și ea acest statut.

Michel a declarat că, pentru a adera la bloc, viitoarele state membre vor trebui să implementeze reforme pentru a asigura un sistem judiciar independent, să lupte împotriva crimei organizate şi a corupţiei şi să îşi alinieze politica externă la cea a statelor membre ale UE.

El a cerut tuturor aspiranților să-și rezolve conflictele bilaterale înainte de a intra în Uniunea Europeană.

„Trebuie să vă asiguraţi că acele conflicte din trecut nu sunt importate în UE”, a spus el. Michel a adăugat că Consiliul European va discuta despre extindere la următoarea sa reuniune.

El a mai spus că pachetul de extindere al Comisiei Europene, care este aşteptat în octombrie, ar putea oferi detalii suplimentare privind integrarea progresivă ce ar putea permite viitorilor membri să simtă beneficiile participării depline la unele instituţii şi politici ale UE înainte de a deveni în mod oficial membri ai blocului.

Michel a mai declarat că UE va trebui, la rândul său, să implementeze unele reforme pentru a fi pregătită pentru extindere.

În cadrul Consiliului European din 23 iunie 2022, liderii UE au acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE. În acest context, ei au invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Republicii Moldova.

Ulterior, a fost elaborat un plan de acțiuni pentru implementarea celor 9 condiții formulate de către Comisia Europeană. Proiectul planului a fost discutat la ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) din 13 iulie 2022 și a fost adoptat la 4 august 2022.

Planul de acțiuni conține pașii următori, ce urmează a fi realizați către vara anului 2023.

20 aprilie 2025, ora 14:50

Acces la postul public de televiziune, eliminarea punctelor ilegale de control, libertate pentru școli și restricții pentru industrie. La două luni distanță, câte dintre angajamentele luate de Tiraspol în schimbul gazului, au fost respectate și care este reacția autorităților de la Chișinău, am analizat la „Alo, TV8”.

La începutul lunii februarie, postul public de televiziune Moldova 1 a fost introdus în grila canalelor TV din stânga Nistrului.

„Avem și alte vești pozitive, de ieri după aproape 33 de ani de absență a reapărut Moldova 1 în raioanele de Est ale țării. Sperăm să reluăm un dialog normal cu cei de la Tiraspolul”, declara  viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă a fost o altă condiție impusă de Chișinău regimului de la Tiraspol. Până la ora actuală acesta rămâne singurul canal TV de pe malul drept la care au acces locuitorii din regiunea transnistreană. Totuși accesul său este restricționat, deoarece se regăsește doar în pachetele de televiziuni contra cost, nu și în cel de baza gratuit.

„Moldova1 a fost inclus în pachetul de bază al operatorului de comunicații din regiune, asigurând acces la o sursă alternativă de informare. Însă, rămâne în continuare restricționată difuzarea în regiune a altor canale de televiziune și radio, autorizate de Consiliul Audiovizualului”, ne-a spus comunicatorul guvernamental la Biroul politici de reintegrare, Mariana Sarî.

În 2022, Tiraspolul a instalat ilegal mai multe puncte de control în Zona de Securitate, care, potrivit negocierilor privind tranzitul de gaze în regiunea transnistreană, ar fi trebuit să fie demontate. Deși unele lucrări de demontare au început, nu se știe câte posturi au fost eliminate până acum și nu există garanții că acestea nu vor fi reinstalate.

„Eliminarea punctelor de control ilegale este parțial realizată. Deși unele blocuri de beton sau bariere au fost ridicate, Tiraspolul menține punctele staționare și mobile de control în Zona de Securitate, neautorizate de Comisia Unificată de Control”, a menționat Mariana Sarî.

Cu regret, nici una din cele 4 măsuri de deschidere anunțate de prim-ministrul Dorin Recean nu poate fi considerată ca și îndeplinită. Mai mult, acțiunile recente ale autorităților separatiste, cum ar fi campania mediatică împotriva școlilor cu predare în limba română sau noile legi care restrâng și mai mult libertatea de circulație, arată clar că Tiraspolul nu are intenția să-și respecte angajamentele. În acest context, autoritățile constituționale par să ezite în a impune cu fermitate respectarea condițiilor negociate.

„Lucru pe care noi îl regretăm pe alocuri este imposibilitatea guvernului, reticența guvernului de a interveni în avea o acțiune de a contracara măsurile de la Tiraspol. Pentru că ele se întâmplă destul de des. S-au întâmplat pe mai multe segmente, nu doar pe școli. S-au întâmplat pe fermieri, s-au întâmplat pe libertatea circulației”, spune avocatul în cadrul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru.

Prim-ministrul Dorin Recean a declarat în repetate rânduri că, în cazul relansării industriei grele în regiunea transnistreană, Chișinăul va introduce taxe pentru a proteja producătorii locali. Cu toate acestea, reacția autorităților întârzie, deși în ultima lună au apărut în online imagini care confirmă reluarea activității industriale în regiune. Mai mult, chiar liderul nerecunoscut de la Tiraspol a confirmat acest lucru într-un interviu.

„La ziua de astăzi, volumul este de 3 milioane de metri cubi pe zi. Acesta este suficient pentru consumul casnic, pentru producerea de energie electrică la centrala de la Cuciurgan pe baza de gaz pentru consumul Transnistriei și parțial pentru industrie”, a zis pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

În ciuda acestor dovezi, reacția Chișinăului le lasă așteptată și, deocamdată, pare să se rezume doar la declarații.

„Noi am luat act de faptul că se repornesc industriile și așa cum am spus anterior, deciziile corespunzătoare sunt în proces de a fi definitivate și chiar aplicate”, a declarat premierul Dorin Recean.

Până acum nu a fost anunțat niciun plan concret, iar lipsa unor acțiuni publice ridică semne de întrebare privind aplicarea promisiunii făcute de prim-ministrul țării.