26 martie 2023, ora 14:22

Miercuri, 29 martie, Monica Babuc, politiciană și istorică din Republica Moldova, va fi audiată în Comisiile de cultură şi de politică externă din Senatul României pentru funcția de directoare a Institutului Cultural Român din Chișinău, potrivit mai multor surse Libertatea din ICR și MAE.

Oficial, propunerea a fost făcută de președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, și aprobată de Ministerul Culturii și de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Neoficial, spun sursele Libertatea din cadrul Institutului Cultural, Babuc a fost propusă de PSD.  

„Potrivit înțelegerii la nivel de coaliție, funcția de director al ICR Chișinău revine PSD, partid care s-a gândit să facă o afacere politică din această numire și astfel a propus-o pe Monica Babuc, o apropiată a oligarhului fugar Plahotniuc”, explică sursele ziarului. 

Scopul ar fi ca social-democrații să-și crească scorul electoral peste Prut cu ajutorul capitalului și influenței politice ale fostei ministre.  

Mai multe surse din ICR au declarat pentru Libertatea că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis MAE român un mesaj în care își exprimă rezervele cu privire la propunerea Monicăi Babuc pentru șefia ICR Chișinău. MAE și Administrația Prezidențială din Moldova nu au răspuns încă solicitărilor de a comenta existența mesajului Maiei Sandu către autoritățile românești.  

Numirea aceasta face parte din seria numirilor politice, dar o depășește. Nu este numită o persoană pentru simplul motiv că are sprijin politic, este numit chiar un politician, dar un politician care nu locuiește în România și nu cunoaște îndeaproape cultura română contemporană. 

Sursă din interiorul ICR: 

Până la publicarea articolului, nici președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, nu a răspuns întrebărilor adresate de ziar.  

Cine este Monica Babuc 

Monica Babuc a fost, în Republica Moldova, ministru al culturii  (mai 2013-iulie 2017), ministru al educației, culturii și cercetării (iulie 2017-iunie 2019) și vicepreședinte al Parlamentului moldovean (iunie 2019-decembrie 2020). A ocupat și fotoliul de deputată în două mandate (2014-2015, 2019-2021). Toate aceste funcții au fost obținute cu sprijinul Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune în care s-a înscris în 2010. 

În 2015, Babuc a candidat la alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, obținând 2,17% din voturi. Între 2016 și 2019, PDM a fost condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care are mai multe dosare penale deschise în Republica Moldova, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crimă organizată.  

După fuga lui din 2019, Babuc, care anterior fusese și vicepreședintă a PDM, a preluat conducerea interimară a formațiunii politice. La Chișinău, Babuc este cunoscută drept o apropiată a fugarului Plahotniuc și una dintre persoanele de încredere din anturajul acestuia, confirmă o sursă din Republica Moldova.  

În ieșirile publice, Monica Babuc a susținut că nu a mai vorbit niciodată cu Plahotniuc de la fuga acestuia, însă a recunoscut că l-a cunoscut bine. 

22 decembrie 2025, ora 23:00

Republica Moldova are, în prezent, posibilitatea de a se desprinde din sfera de influență a Federației Ruse fără a trece prin perturbări interne sau șocuri majore. Declarația a fost făcută de ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite, Vladislav Kulminski, la emisiunea „Новая неделя” de la TV8. Potrivit diplomatului, după declanșarea războiului din Ucraina, sprijinul pentru forțele pro-ruse din Republica Moldova a scăzut, iar parcursul de integrare europeană s-a consolidat.

„Am afirmat anterior că o soluționare a conflictului transnistrean este posibilă doar după găsirea unei soluții la războiul din Ucraina. Nimeni nu intenționează să cedeze vreo sferă de influență Rusiei. Astăzi, Republica Moldova are o oportunitate unică de a ieși din sfera de influență a Rusiei fără tulburări interne serioase, fără agresiune și așa mai departe. Această oportunitate trebuie valorificată”, a declarat Kulminski.  

În acest context, Chișinăul dispune de instrumentele necesare pentru a evita rămânerea într-o „zonă gri” geopolitică, cu condiția continuării parcursului european:

„Nu vom rămâne într-o zonă gri decât dacă alegem să fim așa. Priviți harta: unde ne aflăm? Suntem între Ucraina, care ne-a protejat de Rusia și duce un război pentru propria existență, și România. Moldova are deschiderea și potențialul de a-și asigura securitatea în cadrul Uniunii Europene. Aceasta este o oportunitate unică și nu-mi amintesc când a fost ultima dată când țării i s-a oferit o astfel de oportunitate”.

Totodată, Kulminski a estimat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar putea fi oprit în următoarele șase luni, până în vara anului 2026. După încetarea ostilităților, ar urma să înceapă procesul de reconstrucție a Ucrainei, care ar putea genera oportunități economice și de cooperare și pentru Republica Moldova.

În opinia sa, Federația Rusă nu a reușit să-și atingă obiectivele inițiale în Ucraina, iar oprirea luptelor ar reprezenta o înfrângere geopolitică pentru Moscova. Ulterior, în Europa s-ar putea contura un nou model de securitate, care ar include integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în Uniunea Europeană.

Referindu-se la politica externă a Statelor Unite, ambasadorul a menționat că, în pofida dezbaterilor existente la Washington, este clar că autoritățile americane nu susțin continuarea sau extinderea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.