Nu cred că uimim pe cineva cu afirmația că orașul Soroca, ce numără peste 20 mii de locuitori, nu are o stație de epurare. E un lucru știut de multă lume și discutat inclusiv în cele mai înalte cercuri. Și ce dacă nu există, ar spune unii. Răspundem în felul următor: toată apa uzată ce iese din casele și apartamentele sorocenilor, prin sistemul de canalizare, se varsă direct în râul Nistru. Vorbim aici inclusiv de masele fecale și de urină.
Locul unde impuritățile intră în apele râului se produce chiar lângă faimoasa cetate construită de Ștefan cel Mare. Iar de aici, mizeria este purtată mai departe de curenți și transportată spre satele care sunt în aval. Mulți folosesc apa Nistrului pentru irigarea pământurilor ori pentru adăparea animalelor. Iar vara, oamenii se scaldă în ea. Poluarea rușinoasă are loc de aproape trei decenii, timp în care autoritățile nu au fost în stare să găsească o soluție. După atâția ani distanță, abia acum pare să se creioneze un plan care poate deveni realitate. Până în 2025, cu circa 11 milioane de euro, orașul ar putea să aibă o stație de epurare, care să pună punct dezastrului ecologic.
De mai bine de 25 de ani, subiectul construcției unei stații de epurare la Soroca a fost folosit în campaniile electorale de toți actorii politici. În tot acest timp, apele reziduale ale orașului se scurg în Nistru, fără nicio intervenție sau tratare.
„Guvernările s-au schimbat și la fel și conducerea orașului Soroca. Dar după cum vedem, situația în care se află acum orașul și anume lipsa unei stații de epurare, a persistat în tot acest timp. Apa care ajunge în Nistru e de o culoare pe care îmi e greu să o exprim, dar mirosul în schimb, este unul foarte înțepător. Vedem cum râul Nistru este poluat în permanență”.
Au existat mai multe încercări de a construi o stație de epurare în Soroca, dar, până acum, toate s-au soldat cu eșecuri. Anul trecut, la insistențele TV8, fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu, a anunțat un nou proiect de construcție a unei stații de epurare în acest oraș.
„Deci, se va construi în timpul apropiat. Tocmai am votat în Guvern acordul de împrumut, la ședința precedentă. - Ce înseamnă timpul apropiat, doamna Cantaragiu? - Asta înseamnă că, în trei ani de zile, municipiul Soroca va avea stație de epurare. Dacă ea va fi funcțională pe termen lung, asta depinde doar de autoritățile publice locale din Soroca”.
Jurnalistul Vadim Șterbate locuiește și activează în oraș de mai multă vreme. Atât el, cât și colegii săi de la publicația „Observatorul de Nord” au scris, în repetate rânduri, despre dezastrul ecologic provocat de lipsa unei stații de epurare. Fiind mai des pe urmele acestui subiect, și-a făcut propria concluzie despre întreaga situație.
„La Soroca a fost politizat până și rahatul. Să nu fi fost implicată politica, Soroca ar fi avut de mult stație de epurare. Primul proiect a fost prin 2009, cu grant din partea Băncii Mondiale, de vreo 4 milioane jumătate de dolari. Până la urmă s-a stopat”, ne-a spus jurnalistul.
Ne-am propus să aflăm la ce etapă este proiectul „salvator”, anunțat anul trecut de autoritățile centrale. Drept urmare, am pornit mergând după miros și... nu am dat greș.
Regia Apă-Canal Soroca este cea care gestionează rețelele de apă și canalizare ale orașului. Aceasta se află în insolvabilitate în acest moment, neavând surse financiare pentru construirea unei stații de epurare.
„S-au făcut mulți pași, dar erau pași care nu puteau fi implementați, deoarece conducerilor nu le era a face stație de epurare, dar politică. Numai făceau politică atunci când le trebuia și făceau studii de fezabilitate. Eu știu că acele studii costă bani foarte buni. Făceau studii cu firmele lor, spălau bani și nimeni nu facea nimic. Studiile se făceau și apoi murea proiectul”, a menționat Igor Focșa, director tehnic la Regia Apă-Canal Soroca.
„Nu prea poți să o faci unde vrei. La deal era complicat, pentru că trebuia pompată apa și facturile ar fi fost mai mari, la vale nu se poate, pentru că este deja o rezervație naturală. Și s-a discutat să se facă mai multe mini-stații de epurare în fiecare cartier al orașului. Până la urmă, nici varianta aceea nu a mers”, a mai spus Vadim Șterbate.
În cele din urmă, locul pentru viitoarea stație de epurare a fost ales pe teritoriul unei foste baze de odihnă între orașul Soroca și satul Trifăuți. Terenul, spune Focșa, aparținea celor de la Moldsilva, iar ca să-l poată folosi, primăria din oraș a oferit o suprafață în altă parte.
„Este demonstrat că cel mai bun teren este terenul situat în baza de odihnă. Acolo e un teren care nu e folosit, un fost bazin acvatic care s-a uscat. Pe acel teren o să fie situată stația de epurare. Stația va fi de o capacitate de la 2500 până la 3500 metri cubi pe 24 de ore”, a explicat Focșa.
Actuala conducere a Primăriei din Soroca speră la o rezolvare cât mai rapidă a acestei situații dezastruoase.
La Soroca au existat toate premisele pentru construirea unei stații de epurare de tip zonă umedă. Dar acest tip de proiect nu a fost susținut de populația din zonă și a fost abandonat, fiind mutat și implementat la Orhei, în anul 2013.
„Inițial se dorea să se construiască la Egoreni. Oamenii de acolo au fost împotrivă, pentru că li s-a spus că vor fi mirosuri, vor avea țânțari. Dar autoritățile nu le-au explicat ce înseamnă de fapt, au fost dezinformați. Au fost puși oameni contra oameni”, a relatat Șterbate.
„Aceștia nu s-au înțeles și Orheiul a luat-o, a implementat-o și au stație de epurare. Doar că iarna nu poate să lucreze această stație, este pe anotimpuri”, a precizat Focșa.
În 2015, Soroca a pierdut o altă finanțare. Conform informațiilor publicate de Observatorul de Nord, printr-un parteneriat, ar fi urmat să ajungă în bugetul local aproximativ 7,7 milioane de euro, sumă care ar fi acoperit cheltuielile de construcție a stației de epurare. Dar nu a fost să fie. De cele mai multe ori, promisiunile rezolvării acestei situații, coincideau cu alegerile locale.
Așa a fost și în anul 2019, atunci când primăria Soroca a semnat un parteneriat cu o firmă din România, iar prin programul ROAID ar fi urmat să primească o finanțare de peste 10 milioane de euro. S-a facut chiar și un studiu de prefezabilitate dar, ca de fiecare dată, alegerile au trecut și dosarele au ajuns să se prăfuiască prin sertarele primăriei.
În timpul discuțiilor cu Vadim, aveam să aflăm că orașul Soroca a avut o stație de epurare, lucru curios pentru multă lume, doar că era dincolo de Nistru, în actuala Ucraină, pe teritoriul satului Țechinovca. Conform unor documente din perioada sovietică, în anul 1965, Primăria Soroca a cumpărat cinci hectare de pământ, pe care a construit stația de epurare. Doar că, după proclamarea independenței Ucrainei și a Republicii Moldova, autoritățile sorocene au fost nevoite să achite chirie pentru exploatarea terenului.
„Când a fost concepută construcția stațiilor de epurare, au considerat că stațiile să fie construite pe malul celălalt. Aici așa s-a făcut. Stația era acolo, dar s-a furat cam tot ce se putea fura. Autoritățile ucrainene au deschis două dosare penale, li s-a spus celor din oraș, care erau proprietarii bunurilor de acolo că, uitați, noi am prins în flagrant delict persoane care fură. Ce facem mai departe? Ăștia nu au răspuns, pentru că nu le-a păsat și ei au clasat dosarul. Până la urmă, toți au avut de câștigat, doar orașul și natura au avut de pierdut”, spune jurnalistul Vadim Șterbat.
„Acum acolo au furat, au fărâmat, e Doamne ferește. După ce am văzut că e imposibil de discutat cu țara vecină de a face stația de epurare, de a o recondiționa, noi am considerat că trebuie să avem stația de epurare nu în alt stat, dar pe teritoriul Republicii Moldova. Așa am convenit în 2019, că facem stația de epurare în țara noastră”, a menționat directorul tehnic de la Regia Apă-Canal Soroca.
Am vrut să aflăm ce crede despre reabilitarea stației de epurare din Ucraina și de la doamna primar, dar s-a eschivat de la răspuns.
Deversarea apelor uzate din municipiul Soroca nu afectează doar fauna și flora din Nistru, ci și apele subterane din zonă. Inspectoratul pentru Protecția Mediului amendează Regia Apă-Canal Soroca pentru această situație.
„Ne amendează, pentru că poluăm râul Nistru. Și noi achităm. Mai mult decât atâta, vreau să vă spun că noi am beneficiat în 2013 de un proiect de construcție a rețelelor de apeduct, canalizare. S-au construit rețele de apeduct în satele din jurul Sorocii. Noi le livram apă și mă întreb, unde evacuează ei apa aceasta? Pe ei de ce nu-i amendează nimeni?”, a spus Igor Focșa.
L-am abordat pe șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în încercarea de a afla dacă și alte localități sunt amendate pentru deversarea apelor uzate, dar nu ne-a răspuns la apelurile telefonice.
Apa uzată, ce iese prin conductele de canalizare, ajunge mai apoi în localitățile din aval, fiind amestecată cu tot felul de detergenți și alte substanțe chimice.
„S-au făcut analize, s-a detectat că apa e neconformă standardelor. Dar pe lângă partea chimică, noi dăunăm foarte mult naturii. Beau alte orașe și localități la vale apa asta din Nistru. Și problema asta nu e doar la Soroca”, a subliniat jurnalistul.
Autoritățile promit că lucrările vor începe curând și stația de epurare va fi gata până la finalul anului 2025.
„Nouă ni s-a promis că dacă va fi proiect tehnic, până la sfârșitul anului vor începe lucrările. Dar acum vin alegerile locale. Și vor ieși iar cu steagurile în mâini și vor spune, oameni buni, noi o să fim aceia care vă vom face stație de epurare. Dar e foarte neplăcut când spălarea asta de bani se vede. Au luat bani, au făcut un studiu și s-au dus. Au venit alții, au făcut alt studiu și s-au dus”, a zis Focșa.
„Sperăm ca măcar de această dată să rezolvăm problema și să nu rămână Soroca locul unde se află cea mai veche toaletă, ea se află în cetate, dar să nu rămână și ca locul unde se află cea mai mare toaletă, în râul Nistru”, a conchis Șterbate.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae