29 mai 2023, ora 15:43

„Moldova rămâne o prioritate pe agenda noastră politică”. Prim-miniștrii Letoniei, Belgiei și al Sloveniei au venit cu mesaje înainte de Summitul Comunității Politice Europene din data de 1 iunie, confirmându-și totodată prezența la eveniment.

În mesajul său, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, a reiterat sprijinul pentru țara noastră, accentuând că „Moldova nu este singură”.

„De mai bine de un an, începând cu luna februarie a anului trecut, valorile noastre europene fundamentale sunt atacate de războiul crunt al Rusiei în Ucraina. Acesta are un impact de lungă durată nu doar asupra Ucrainei, dar și asupra noastră, a tuturor - membri și vecini ai UE și NATO. Din cauza proximității față de război, Moldova este expusă cel mai mult. Aștept cu nerăbdare să ajung la Summitul Politicii Europene la Chișinău. Moldova nu este singură”, a afirmat prim-ministru al Letoniei.

Evenimentul va întruni 50 de președinți de stat, premieri și oficiali europeni, care vor discuta soluții pentru cele mai urgente probleme ale Europei, precum pacea, securitatea și reziliența energetică. 

„Aștept cu nerăbdare să mă aflu la Summitul Politicii Europene în Moldova pentru a discuta securitatea pe continentul european. Moldova nu este singură”, a spus Alexander De Croo, prim-ministru al Belgiei.

Prim-ministru al Sloveniei, Robert Golob, a menționat că Summitul Comunității Politice Europene „va fi o nouă ocazie de a demonstra solidaritatea și unitatea întregii Europe”.

„Dragă Maia, dragi prieteni moldoveni, întâlnirea Comunității Politice Europene va fi o nouă ocazie de a demonstra solidaritatea și unitatea întregii Europe. În același timp, acestă întâlnire va fi un semn puternic al faptului că Moldova rămâne o prioritate pe agenda noastră politică. Se apropie un an de la obținerea de către Moldova a statutului de candidat la UE. 

Este modul în care guvernul reformator din Moldova își îndeplinește angajamentele față de reformele UE, în ciuda problemelor cu care se confruntă din cauza agresiunii Rusiei în Ucraina. Vă rugăm să continuați în același ritm. Aveți tot sprijinul nostru. Viitorul Moldovei și al poporului său este în Uniunea Europeană. Ne vedem la Chișinău. Moldova nu este singură”, a declarat Robert Golob.

Republica Moldova este gazda Summitului Comunității Politice Europene, care se va desfășura la 1 iunie 2023, reunind, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni.

Liderii vor pune în discuție eforturile comune pentru pace, în contextul războiului din Ucraina și al crizelor conexe, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.

Comunitatea Politică Europeană a fost creată în 2022, la inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.