29 mai 2023, ora 23:20

Moldovagaz se va putea adresa ANRE cu privire la necesitatea revizuirii tarifelor la gaz doar atunci când va înţelege exact care va fi preţul de achiziție al gazului. O spune șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, potrivit căruia o altă problemă semnalată de companie este legată de acoperirea abaterilor de tarif rămase. Dacă prețul de achiziție al gazului este redus, rata de rambursare a abaterilor de tarif, păstrând în același timp tariful actual, va fi mai mare. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 29 mai a emisiunii „Новая неделя” с Анатолием Голя de la TV8.

„În această etapă, abaterile de tarif se ridică la 1,2 miliarde lei. Consumatorul ne-a rambursat deja cea mai mare parte a abaterilor financiare. Cu toate acestea, prețul de achiziție, care acum este inclus în tarif - 920 de dolari, era prețul prevăzut la când tarifele au fost aprobate în octombrie anul trecut.

Acum, piața TTF (piață virtuală de vânzare/cumpărare a gazului), care servește drept indicator principal pentru achizițiile Moldovagaz și Energocom, s-a scufundat destul de serios. Diferența este de aproape trei ori între prețul de achiziție din tarif și prețul actual de piață. 920 de dolari în tarif și undeva în jur de 270 de dolari la ultima cotație. Luând în considerare transportul, se ridică la aproximativ 350 de dolari (la o mie de metri cubi”, a spus Vadim Ceban.

Moldovagaz a solicitat ca prețurile să fie comparate pe baza mediei anuale, și nu pe baza valorii actuale. Deoarece piața gazelor este suprasaturată în prezent, prețurile sunt în scădere, însă se preconizează o creștere în al patrulea trimestru al anului.

„Moldovagaz va putea și va avea motive să se adreseze autorității de reglementare în cazul în care înțelege exact care este prețul de achiziție al gazelor de la Energocom. Cumpărăm gaz de la Energocom până la sfârșitul acestui an. Abaterile de tarif, care rămân de 1,2 miliarde de lei, sunt supuse și compensațiilor, ținând cont de prețul și volumele medii pe an”, a menționat Ceban.

TV8.md reamintește că potrivit prim-ministrului Dorin Recean, tariful la gaz ar putea scădea și Guvernul va propune reducerea tarifului la gaz. Premierul nu a precizat, totuși, de când ne-am putea aștepta la ieftiniri.

„Guvernul lucrează pentru a aduna sursele financiare necesare și începând cu săptămâna viitoare, va cumpăra gaz mai ieftin și va veni cu o propunere de reducere a tarifelor. În curând, vom avea o reducere a tarifului”, a declarat Recean.

Pe 23 septembrie, a fost ultima oară când Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a ajustat prețurile reglementate la gazele naturale. Astfel, în prezent, consumatorii achită un tarif de 27 de lei și 10 bani fără TVA, adică 29 de lei și 27 de bani cu TVA inclus, pentru un metru cub de gaze naturale.

30 octombrie 2024, ora 18:05

„Republica Moldova se scufundă în datorii, iar copiii noștri vor trebuie să lucreze toată viața pentru a întoarce împrumuturile pe care astăzi le iau autoritățile”. Este unul dintre mai vehiculate narative de dezinformare din ultima perioadă. Ce presupune de fapt datoria de stat și cum ajutorul extern contribuie la dezvoltarea țării au tălmăcit realizatorii emisiunii „Alo, TV8. Avem un fals de raportat”. 

„Trăind pe seama altora! Un obicei dăunător și deja incurabil, de care Maia Sandu a devenit dependentă. În cei patru ani de Președinție, ea a făcut ca Moldova să devină dependentă de „acul creditelor” și acum întreaga țară suferă din cauza dependenței de datorii! Datoria publică a republicii a depășit deja 105 miliarde de lei! Principalul rezultat al guvernării lui Sandu!”, se spune într-un video distribuit în spațiul online în special de susținătorii fugarului Ilan Șor. 

„Statul este în datorii, noi suntem în credite, iar copiii noștri vor fi nevoiți să ramburseze creditele structurilor occidentale. Despre ce oportunități vorbim? Acestea pur și simplu nu există”, declară și deputatul neafiliat, Alexandr Suhodolski, în același video. 

De fapt, datoria de stat este formată din 2 componente: datoria internă, împrumuturile pe care le ia statul de la creditorii din interiorul țării și datoria externă, care constituie împrumuturile luate din afara țării. Astfel, datoria de stat echivalează cu datoria internă + cea externă. 

Totuși, profitând de breșa emoțională din rândul populației, mai mulți politicieni susțin că țara noastră se scufundă în datorii fără precedent și exploatează acest mijloc pentru a câștiga capital politic:

„Ce a făcut Maia Sandu împreună cu guvernarea sa? Timp de trei ani jumătate, patru, ei au mărit datoria țării, dacă nu mă greșesc, cineva zicea că de 2,7 ori. 105 miliarde lei! Convertiți în euro, dolari - mai mult de 5 miliarde! Aceasta este datoria țării noastre”, a menționat și deputatul neafiliat, Vasile Bolea într-un interviu.  

Într-adevăr, în ultimii ani, Republica Moldova s-a împrumutat mai accelerat. La finalul anului 2023, datoria publică a țării a urcat la 104 miliarde lei, față de finalul anului 2020 când era 67,8 miliarde lei. 

Or, creșterea nominală a datoriei nu este un indicator direct al prosperității economice, însă poate fi un punct de reper privind sănătatea financiară a statului. Deși datoria publică poate genera riscuri majore, în același timp, aceasta poate contribui la susținerea și dezvoltarea economică. Totul depinde de condițiile de creditare. 

Reprezentanta delegației UE în Republica Moldova a oferit o scurtă precizare referitoare la ultimul ajutor financiar de 1,8 miliarde de euro, în cadrul emisiunii „Moldova gândește LIVE”.

„Este un credit pe o perioadă care va fi debursat în Republica Moldova de 3 ani, însă Republica Moldova va avea o perioadă de grație de 10 ani. Și va începe rambursarea, perioada de rambursare va fi de 40 de ani. Deci, rata, dobânda este mai mica de 3%. 10:45-11:00 Noi îl numit un credit care defapt, sperăm foarte mult să dublăm economia în acești 3-4 ani. De fapt, dublând economia, acest credit, pe jumătate va putea fi considerat grant”, a declarat managera de proiecte, în cadrul Delegației UE în Republica Moldova, Aurica Butnari.

Pentru a evalua dacă o țară are dificultăți cu împrumuturile contractate, trebuie să analizăm indicatorul principal, respectiv ponderea datoriei în PIB. Conform datelor FMI, un stat care are venituri reduse, ar trebui să privească mai îndeaproape gradul de îndatorare. Există trei praguri de îndatorare: nivel scăzut cu până la 35% din PIB, mediu - cu 55% și ridicat - cu 70%.

Unde s-a încadrat și mai important, unde se încadrează în prezent Republica Moldova?

Potrivit rapoartelor Băncii Naționale a Moldovei, putem observa că ponderea datoriei publice a rămas aproape la același nivel din 2020, fără să fie înregistrate creșteri sau scăderi abrupte. 

La 1 februarie 2024, datoria publică reprezenta aproximativ 31% din PIB. Prin urmare, Republica Moldova are un grad scăzut de îndatorare, mult mai scăzut decât majoritatea țărilor din regiune. 

De exemplu, dacă țara noastră ar fi membru UE, am fi în top 5 țări cu cea mai joasă datorie, depășind cu mult țări precum Grecia cu un grad ridicat de îndatorare de 160% din PIB, Portugalia cu 100% din PIB sau Ungaria cu peste 70%. Situația variază și în afara UE, de exemplu acest raport în Belarus este de 33%, în Turcia 31,7%, Armenia 48,8%, iar Serbia 52%.

Aceeași tendință o putem observa și la datoria externă, care anul trecut a fost de 21,4% din PIB, mai puțin chiar decât Armenia (27%) și Belarus (26%). Aceste țări se încadrează la categoria țărilor cu un nivel scăzut de îndatorare (până în 30%).

Un alt punct important de reper în toată ecuația o reprezintă rezervele valutare ale Băncii Naționale. În iulie, subiectul a fost intens discutat din cauza acestor scăderi. 

„Rezervele valutare ale Băncii Naționale scad în mod rapid. Timp de 5 luni, acestea s-au redus cu 99 milioane de dolari. În iunie, au încumetat să le reducă cu încă 66 milioane de dolari. Acesta este un nou anti-record al Băncii Naționale ale Moldovei în acest an”, se spune într-un video viral pe TikTok.

Dar pentru a vedea situația reală, trebuie să facem o analiză pe termen lung, nu doar o lună sau două. La 30 septembrie 2024, rezervele valutare totalizau 5,7 miliarde de dolari, în aceeași perioadă a anului 2019, rezervele erau puțin sub 3 miliarde de dolari, iar în 2013 doar  2,65 miliarde de dolari. Drept rezultat, putem observa că rezervele valutare continuă să crească, iar fluctuația lor pe termen scurt nu ne poate reda o imagine de ansamblu.

Gradul scăzut de îndatorare al Republicii Moldova și creșterea rezervelor naționale consolidează credibilitatea economică a țării. În timp ce împrumuturile pot deveni o povară la niveluri ridicate de datorie, în cazul Moldovei, acestea sunt sub control. Aceste împrumuturi permit Guvernului să investească în proiecte de infrastructură și în alte domenii esențiale fără a suprasolicita bugetul național, accelerând dezvoltarea și aducând beneficii directe economiei și populației.