29 septembrie 2023, ora 09:38

Doi europarlamentari români au adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care solicită sprijin pentru parcursul pro-european al Republicii Moldova și susținerea sectorului agricol. Este vorba de eurodeputații PNL Daniel Buda și Dan Motreanu, care au menționat că au avut o întrevedere săptămâna trecută cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea.

„Agresiunea nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei nu are un impact negativ doar asupra economiei Ucrainei, ci afectează profund și Republica Moldova. Situația este cu atât mai gravă, cu cât Republica Moldova este una dintre vecinele Ucrainei, ceea ce înseamnă că are de-a face cu repercusiuni majore. În acest context, este crucial ca UE să continue să sprijine Republica Moldova. Am adresat așadar o scrisoare Comisiei Europene, prin care am solicitat să se acționeze în interesul strategic și de securitate al Europei, iar Comisia, să susțină prin toate mijloacele pe care le are la dispoziție parcursul proeuropean al Moldovei. Mai mult decât atât, solicităm Comisiei Europene să identifice modalități pentru a susține direct sectorul agricol, care angajează peste 20% din forța de muncă națională.

Uniunea Europeană a acordat deja sprijin Moldovei prin diverse programe și inițiative, inclusiv asistență financiară pentru reformele structurale, modernizarea sectorului energetic și ajutor umanitar”, notează Daniel Buda.

La rândul său, europarlamentarul Dan Motreanu a menționat că Republica Moldova a pierdut piețe de desfacere din cauza cerealelor mai ieftine provenite din Ucraina și Rusia.

„La fel ca în cazul celorlalți vecini ai Ucrainei, importurile de cereale ieftine duc la scăderea prețurilor și creează probleme serioase fermierilor autohtoni. Cantitatea de grâu importată pe teritoriul Republicii Moldova după declanșarea războiului a crescut de peste 50 de ori iar prețul curent la grâu pe piața moldovenească este de aproape trei ori mai mic față de costurile de producție. Astfel, fermierii nu numai că nu au rentabilitate, ci sunt în pragul falimentului”, susține Motreanu.

Totodată, eurodeputatul notează că situația economică a Republicii Moldova s-a deteriorat, chiar și în condițiile sprijinului primit de la UE și de la unele state membre, inclusiv România.

„Locuitorii Republicii Moldova, care erau în mare parte dependenți de gazul rusesc, și-au văzut facturile crescând cu 700% și prețul energiei electrice cu 400%. Această situație oferă vizibilitate partidelor anti-europene. Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. UE trebuie să susțină și mai mult Republica Moldova, în caz contrar parcursul european poate fi pus sub semnul întrebării la următoarele alegeri.

Îndemnăm Comisia Europeană să susțină prin toate mijloacele pe care le are la dispoziție parcursul proeuropean al Republicii Moldova, să invite acest stat candidat la consultări și dialog pe toate subiectele care au un impact asupra sa. Solicităm Comisiei Europene să identifice modalități pentru a susține direct sectorul agricol din Republica Moldova, care angajează peste 20% din forța de muncă națională”, menționează Motreanu.
 

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.