Deputata Marina Tauber va petrece încă 20 de zile închisă în casă. Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, au admis parțial prelungirea măsurii preventive. Astfel, Tauber va sta, în continuare, în arest la domiciliu.
Anterior, în timp ce se afla în arest la domiciliu din noiembrie până pe 5 ianuarie, Marina Tauber ar fi folosit telefoane speciale, pentru a organiza proteste, deși îi erau interzise discuțiile telefonice.
Mai exact, potrivit Procuraturii Anticorupție, aceasta ar fi dat indicații directe președinților și vicepreședinților oficiilor teritoriale din țară cum să aducă oameni la manifestații, să organizeze transport și cum să fie recepționați banii pentru remunerarea persoanelor.
Tauber a fost reținută pe 1 mai, pe Aeroportul de la Chișinău, în rută spre Tel Aviv, Israel prin Istanbul, Turcia. Aceasta a dat asigurări că nu intenționa să fugă din țară și susține că ar fi fost reținută din nou în contextul alegerilor din Găgăuzia.
Înainte de a fi reținută, deputata a postat un mesaj video pe pagina sa de Facebook, în care a precizat că știe că urma să fie reținută, dar că are planificat un zbor în străinătate, acolo unde susținea că urma să își facă niște investigații medicale.
În luna februarie, Marina Tauber a ieșit de sub control judiciar și a scăpat de toate restricțiile, după ce Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a admis recursul avocaților în interesele învinuitei.
Astfel, Curtea de Apel a revocat obligațiile stabilite anterior prin decizia 5 ianuarie 2023, și anume: să nu părăsească localitatea unde își are domiciliul, decât în condițiile stabilite de către judecătorul de instrucție, sau după caz, de către instanță; să nu comunice cu persoane care au tangență cu procesul penal respectiv și să predea pașaportul judecătorului desemnat cu atribuțiile judecătorului de instrucție.
TV8.md reamintește că Tauber este vizată în două cauze penale, pornite pe faptul „acceptării cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat” și „falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Șor”.
Potrivit procurorilor, s-a constatat că formațiunea ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste.
Banii ajungeau în Republica Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută, iar pentru a camufla originea mijloacelor financiare, erau folosite diverse canale de finanțare precum Dubai, Viena, Monaco.
