Procesul de “Pre-Vetting” a fost ținta mai multor speculații și critici în societate. Contestatarii însă mai degrabă s-au bazat pe percepții fără a fi prezentate probe care să susțină aceste critici. La mijlocul lunii septembrie, Comisia de „Pre-vetting” a ajuns în centrul unui scandal, după ce s-a constat că unul dintre candidații evaluați pozitiv de comisie, ales între timp membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este cercetat penal pentru acte de corupție.
Pornind de la acest caz, Cutia NEAGRĂ PLUS a realizat o investigație despre activitatea Comisiei de „Pre-vetting” și modul în care această instituție colectează informații despre candidați. În premieră, astăzi, Cutia Neagră vă dezvăluie numele mai multor membri ai secretariatului Comisiei, ținute în mare secret. Printre ei - ofițeri CNA, exponenți din societatea civilă, avocați și chiar angajați ai Parlamentului.
Câteva scurgeri de informații apărute în presă despre trecutul controversat al proaspătului membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian Muntean, a provocat un scandal imens în justiția moldovenească. Candidatul din societatea civilă, care fusese evaluat pozitiv de Comisia de “Pre-Vetting” și ales apoi de Parlament, s-a dovedit a fi figurantul unui dosar de corupție, pornit încă în 2018.
Iulian Muntean este avocat și profesor universitar. Informațiile oferite d e Uniunea Avocaților arată că Muntean a obținut licență de avocat în baza tezei de doctorat, fără a susține examenele de admitere în avocatură. Are propriul cabinet de avocatură și a predat la Academia de Studii Economice, Universitatea Agrară, iar din 2022 este lector la Universitatea Tehnică.
În 2018, ofițerii CNA și procurorii anticoruție au descins cu percheziții și rețineri la Academia de Studii Economice, într-un dosar de corupție. Au fost confiscate două milioane de lei și reținuți mai mulți profesori universitari și intermediari care transmiteau banii de la studenți spre lectori în schimbul notelor la examen. Presa a reflectat pe larg acest caz, fără a divulga numele celor vizați.
Unul dintre profesorii universitari bănuit de procurori că ar fi implicat în această schemă este Iulian Muntean. Deși avea obligația să indice despre acest dosar și calitatea sa procesuală în chestionarul îndeplinit în cadrul evaluării pre-vetting, Muntean a ascuns acest lucru de membrii Comisiei de evaluare. Muntean nu vede o problem în faptul că nu a inclus în chestionar acest dosar. “Am indicat toate dosarele care erau în baza de date. Ori, un dosar care nu există nicăieri, fapt confirmat și la audierile parlamentare de către angajatul procuraturii și de către directorul CNA, am crezut că este oportun să nu-l indic“, spune Muntean
Contrar explicațiilor lui Iulian Muntean, avocatul Vadim Vieru consideră că acesta nu avea cum să nu cunoască procedura prin care este retrasă calitatea de învinuit într-un dosar. ”Fiind avocat, ceea ce presupune că este un profesionist, dumnealui trebuia să cunoască că calitatea de învinuit nu dispare de la sine. Aceasta dispare ca rezultat a emiterii unei ordonanțe de către organele de urmărire penală. Este vorba despre Procuratura Anticorupție. Fie este ordonanță de clasare, fie ordonanță de scoatere de sub urmărire penală”, a declarant Vieru pentru Cuntia Neagră Plus. ”Da! Într-adevăr sunt avocat de profesie, dar mai mult sunt pe dosare civile. De asta și mi-am luat avocat un care este penalist. Și toată această procedură (n.r. de a transmite ordonanța), după cum mi s-a explicat mai târziu, putea fi făcută și prin poștă, fără avizul poștal”, se scuză Muntean.
Angajați ai CNA sub anchetă
Indiferent de motivele care l-au determinat pe Muntean să nu pomenească despre dosarul în care este cercetat penal, publicul a aflat despre cauza penală din scurgeri de informații. A urmat un scandal public, audieri parlamentare, demisia lui Muntean din CSM, dar și un proces penal care îi vizează pe doi angajați ai Centrului Național Anticorupție. Unul dintre ei, Iurie Gațcan, a fost până nu demult analist principal al Comisiei „Pre-Vetting” care l-a evaluat pe Iulian Muntean, iar al doilea, Arcadie Rotaru, este șeful direcției analitice din CNA, care a oferit Comisiei de „Pre-vetting” informații despre Iulian Muntean, fără a indica despre dosarul penal în care figurează.
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor documente care se referă la dosarul penal în care este cercetat fostul membru al CSM. Documentele consultate de jurnaliștii noștri arată că Iulian Muntean nu a fost o figură neînsemnată în dosarul penal pornit în 2018. Un grafic din raportul anchetatorilor arată că Iulian Muntean a avut conexiuni constante cu doi dintre principalii figuranți în dosar. Conform analizei operaționale, Muntean a avut peste 200 de conexiuni telefonice cu doi dintre intermediarii schemei de corupție. În același dosar de corupție, este implicată și soția lui Iulian Muntean, Neli Muntean. Cei doi sunt învinuiți de corupere pasivă în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale. Fapt pentru care riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani
Raportul de analiză operațională al CNA pe acest dosar a fost elaborat în 2018 de Iurie Gațcan - cel care conducea echipa de analiști din Comisia de Pre-vetting în momentul când Muntean era evaluat de comisie. Raportul, de asemenea, poartă semnătura lui Arcadie Rotaru, cel care în primăvara acestui an a semnat răspunsul oferit de CNA către Comisia de prevetting în privința lui Iulian Muntean, fără a pomeni de dosarul penal din 2018.
L-am întrebat pe Iurie Gațcan despre această situație și de ce nu a semnalat analistului care a pregătit dosarul lui Muntean la Pre-vetting despre cauza penală pe care lucrase în 2018. “În 2018, a fost o solicitare de la Direcția urmărire penală, privind efectuarea unei analize operaționale pe acest caz. Scopul acestei analize era de a stabili relația dintre trei intermediari și grupul de profesori și grupul de studenți. Nu a fost o analiză axată pe domnul Iulian Muntean, posibil a figurat. Analiza operațională a fost axată pe acei trei intermediari. Restul subiecților au fost subiecți auxiliari. Eu, spre exemplu, nu i-am memorat nici pe unul și nici nu am interesul să-i memorez pentru toată viața”, ne-a spus Gațcan.
Gațcan ne-a dat asigurări că nu el a elaborat raportul analitic în privința lui Muntean la Pre-Vetting, dar, în calitatea sa de analist principal, a văzut datele inițiale care se acumulau în privința candidatului.
Arcadie Rotaru a refuzat să vorbească cu reporterul Cutia Neagră Plus despre cauza penală din 2018 și răspunsul incomplet trimis comisiei Pre-vetting. “Domnu’ Ștefan, nu am competența în a oferi careva reacții și dumneavoastră aveți posibilitatea de a solicita reacția instituției de la ofițerul de presă”, s-a eschivat acesta.
Deși zilele acestea se împlinește o lună de când Procuratura Anticorupție a pornit procesul penal legat de cazul Muntean, procurorii anticorupție deocamdată nu au luat o decizie clară dacă va fi pornită o cauză penală. Într-un răspuns oferit de instituție, ni se spune că: “procurorii încă acumulează probe pentru a stabili dacă a fost comisă infracțiunea de fals în acte publice, în procesul de colectare și verificare a informațiilor relevante evaluării integrității candidatului Iulian Muntean. Bănuiți nu sunt, iar o decizie cu privire la soarta de mai departe a procesului penal încă nu a fost luată”, se menționează în răspunsul oferit de Procuratura Anticorupție.
Pe lângă ancheta penală a procurorilor anticorupție, CNA a pornit propria anchetă internă pentru a stabili circumstanțele în care a fost tăinuită informația despre dosarul penal în care este vizat Iulian Muntean. “Am stabilit preliminar, că ar exista suspiciuni de reavoință ale anumitor angajați ai Centrului Național Anticorupție. Aceasta (n.r. anchetă) face parte din exercițiul de cercetare de serviciu, să vedem care a fost întinderea acestor releintenții“, a declarant directorul CAN, Iulian Rusu, în cadrul audierilor publice.
În perioada când Iulian Muntean se afla în procedură de evaluare a integrității, analistul superior al Comisiei “Pre-Vetting”, Iurie Gațcan a fost propus de fracțiunea parlamentară PAS în calitate de membru al Comisiei de Vetting. Ultima, urmează să verifice integritatea candidaților la funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție. Propunerea de numire a dumnealui în funcția de membru al Comisiei de Vetting a venit de la mai mulți colegi care cunoșteau activitatea lui în cadrul CNA, capacitățile lui analitice și integritatea lui. Respectiv, atunci am analizat persoana lui prin prisma acestor criterii și ne-a părut potrivită, din toate punctele de vedere, pentru a fi numită ca membru al Comisiei Vetting.
Sancționat disciplinar la locul de muncă și amendat de mai multe ori pentru depășirea vitezei
Investigațiile realizate de Cutia Neagră au scos la lumină mai multe episoade controversate legate de viața lui Muntean decât cele incluse in raportul Comisiei “Pre-Vetting”. De exemplu, chiar în perioada în care secretariatul comisiei îi verifica integritatea, Muntean a fost sancționat disciplinară de rectorul Universității Tehnice, unde este lector. Ordinul de sancționare ajuns în posesia noastră arată că Muntean a primit mustrare pentru absența nemotivată de la ore și examene. Rectorul UTM a refuzat să discute cu noi despre acest document, recomandându-ne să îl întrebăm pe Iurie Muntean. Muntean ne-a comunicat că nu știe despre această sancțiune. “Eu nu cunosc despre acest act. Nu mi s-a adus mie la cunoștință. Din surse, am aflat despre existența acestui act când eram în concediu, în luna august. Dar oficial, până în astăzi, nu mi s-a adus la cunoștință. Dacă el există, sigur am să-l contest”, ne-a asigurat Muntean.
Comisia de Pre-Vetting nu a știut despre existența acestei sancțiuni pentru că nici nu a solicitat informații de la locul de muncă al candidatului. “De la universitate separat nu am solicitat careva informații, pentru că nu ni s-a părut relevant. Noi, în general, de la universități, nu am solicitat informații despre activitatea profesorilor“, a ținut să menționeze Nadejda Hriptevschi.
Tot despre Iulian Muntean am aflat că a fost sancționat de mai multe ori de Poliția Rutieră pentru că se deplasa cu viteză exagerată. Pe site-ul instanțelor de judecată am găsit patru hotărâri de judecată care îi vizează sancțiunile pentru depășirea vitezei. În iunie 2019, Muntean a fost prins deplasându-se pe un drum național cu 153 km la oră. În februarie 2022, Muntean a fost amendat pentru că se deplasa cu 135 km/h. A scăpat însă de fiecare dată de sancțiunile oamenilor legii, invocând încălcări de procedură admise de agenții de patrulare. “Eu nu aveam așa viteză, 153 km/h sau alta. Din cauza că dispozitivele lor erau în mișcare, ori nu erau sub unghi puse, ele nu arată corect. Eu nu obișnuiesc să merg cu viteză. Ori, alte contravenții nici nu am avut“, precizează avocatul. Hriptevschi spune că aceste aspecte nu a au fost considerate ca relevante. “Am examinat aceste aspecte, am analizat toate procesele verbale și am avut o serie de întrebări. Având în vedere că sunt niște aspecte destul de tehnice și au fost toate (n.r. procesele verbale) anulate, noi nu am formulat acestea ca un dubiu serios, cu care să ieșim în audieri. În general, informația despre contravenții și traficul rutier noi am avut pe aproape toți candidații. Am analizat de fiecare dată cu atenție”, ne-a declarant membra Comisiei “Pre-Vetting”.
Donații de milioane de la socri. Una din firmele socrilor implicată într-un dosar penal
În cadrul audierilor la Comisia de Pre-Vetting, Muntean a avut de dat mai multe explicații legate de donațiile impresionante primite de la socrii săi. Este vorba despre 5,2 milioane de lei primiți timp de 14 ani. Comisia a stabilit că veniturile socrilor juristului le-au permis să facă asemenea donații. În cadrul audierilor, Nadejda Hriptievschi i-a pus lui Muntean mai multe întrebări legate de donațiile consistente. “Nadejda Hriptievschi: Dumneavoastră aveți așteptări similare pentru viitor? Adică să primiți în continuare același tip de donații?
Iulian Muntean: Nu cred! Din considerentul că socrii au deja o vârstă de pensionare și nu mai activează ca agent economic.
Nadejda Hriptievschi: Credeți că această dependență de donații, cel puțin care a fost până acum, vă face vulnerabil într-un fel sau nu? mai ales vorbind de o funcție publică.
Iulian Muntean: Nu cred că mă face vulnerabil. Din cauza că soția mai are și alte proprietăți, care ulterior pot fi date în chirie și, ulterior, să suplinim aceste sume. la moment, dobânzile care poți să le încasezi din banii donați de socri sunt suficiente pentru a duce în Republica Moldova un mod de viață fără să ai necesitate de a avea surse mai puțin legale.”
Alexandru și Raisa Slobodeanu, socrii lui Iulian Muntean, sunt oameni de afaceri. Aceștia au business în domeniul medical, câștigând constant licitații de livrare a tifonului pentru instituțiile medicale publice din Moldova.
Firma familiei, Sarvn SRL, a fost implicată, tot în 2018, într-un scandal de presă care s-a lăsat cu o cauză penală pentru un schimb ilegal și păgubos pentru bugetul public al unor terenuri din mun. Chișinău. Potrivit unei investigații realizate atunci de Ziarul de Gardă, Sarvn SRL, în complicitate cu Consiliul Municipal Chișinău, au schimbat un teren de la periferia Chișinăului aflat în arendă, cu alte două terenuri amplasate mult mai avantajos - în sectoarele Buiucani și Rîșcani ale capitalei. Schimbul a fost posibil după ce, în 2015, 26 de consilieri municipali de la PLDM, PL și PCRM au votat pentru el la ultima ședință înainte de alegeri, fără ca proiectul de decizie să fie discutat.
Cazul a ajuns în presă după un protest al locuitorilor din câteva blocuri de pe strada Dimo din Capitală. Oamenii se revoltau că parcul situat pe unul dintre aceste terenuri obținute prin decizia Consiliului Municipal, a început să fie defrișat pentru a face loc pentru construcția unui nou bloc locativ.
Estimările oamenilor legii arătau la acel moment că prejudiciul cauzat prin schimbul de terenuri s-a ridica la aproape 10 milioane de lei. Mai târziu însă Procuratura Anticorupție a clasat cauza penală și nimeni nu a fost tras la răspundere.
Muntean crede că acest dosar penal este un fake. “Eu cred că sunt niște aberații. Eu cunosc activitatea companiei Sarvn, ea nu a avut nici o activitate legată de terenuri. Ea s-a ocupat doar cu dispozitive medicale și farmacie: - Da cunoașteți despre procesul penal? - Nu! Nu cunosc, dar din relația pe care o am cu socri, nu am auzit niciodată să se discute despre acapararea de terenuri sau altceva”, a declarat Muntean.
O altă companie fondată și administrată de socrii lui Muntean este Baramed SRL, cu activități în domeniul medical similare cu cele ale firmei Sarvn. În anii precedenți, părinții i-au cedat compania soției lui Iulian Muntean, dar imediat ce acesta a trecut pre-vettingul și a ajuns în CSM, Neli Muntean a întors acțiunile și controlul asupra firmei tatălui său.
Alegerea lui Muntean în CSM a trezit bănuieli și după ce s-a aflat că soția acestuia este membră a PAS. Pozele identificate de Cutia Neagră arată că Iulian și Neli Muntean au făcut campanie electorală pentru PAS la alegerile parlamentarele din 2021. “Ca și orice cetățean, eu simpatizez un anumit partid. Soția mea, este un membru simplu. Nu este vreun șef, care să aibă o poziție de influență asupra cuiva. Și nu are cum să influențeze, deoarece Comisia “Pre-Vetting” este o comisie independent”, precizează fostul membru CSM.
Muntean a fost votat în Parlament doar de fracțiunea PAS. Președinta Comisiei juridice din Parlament, Olesea Stamate, respinge orice implicare a politicului în numirea lui Iulian Muntean la CSM. “Domnul Muntean, din câte cunosc eu, nu este membru PAS, deci nu are afiliere politică. Evident că încercăm să ținem cont și de acest lucru, astfel încât să nu poată fi acuzată persoana de afiliere politică, deoarece nu ne face bine nici nouă, nici persoanei și nici instituției în care este delegate”, a declarant pentru Cutia Neagră deputata PAS, Olesea Stamate.
De unde și cum Comisia "Pre-Vetting" a adunat informații despre candidați
În adoptarea deciziilor, cei șase membri ai Comisiei de Pre-Vetting se ghidează de informațiile despre candidați colectate de analiștii din secretariatul comisiei. Analiștii, la rândul lor, elaborează raportul despre candidați după ce adună informații de la mai multe instituții publice, din surse deschise și din baze de date. Cele mai importante surse de informații cu privire la implicarea candidaților în activități infracționale sau acte de corupție sunt Centrul Național Anticorupție și Procuratura Generală.
Legea nu indică expres instituțiile de la care Comisia de “Pre-Vetting” are obligația de a solicita informații despre candidați. Cutia Neagră a încercat să afle dacă Comisia a trimis solicitări de informații în privința tuturor candidaților verificați la Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Autoritatea Națională de Integritate. Cu excepția Procuraturii Generale și a SIS, toate celelalte instituții au refuzat să ne răspundă, recomandându-ne să ne adresăm Comisiei “Pre-Vetting”. Ultima, de asemenea a refuzat să ne dea un răspuns.
Serviciul de Informații și Securitate ne-a comunicat că a primit solicitări de informații în privința a nouă candidați verificați de Comisia “Pre-Vetting”: Nicolae Agachi, Leonid Chirtoacă, Aliona Corcenco, Veaceslav Guțan, Vanu Jereghi, Iulian Muntean, Lucia Popescu, Vitalie Sîli și Ana Tipa. Despre doi dintre aceștia, SIS a identificat informații relevante și le-a transmis Comisiei.
Procuratura Generală ne-a transmis o listă mult mai mare de candidați despre care a oferit informații Comisiei de „Pre-Vetting” - în total 100 de persoane. E vorba despre candidați la funcția de membri ai CSM, CSP și în colegiile celor două consilii. În privința a opt candidați verificați la integritate, Comisia nu a cerut informații de la Procuratura Generală. Șase dintre cei despre care comisia nu a cerut informații sunt candidați din societatea civilă. Doar unul dintre ei nu a trecut pre-vettingul, alți doi s-au retras din concurs, iar restul cinci au promovat testul de integritate. Printre norocoși se regăsește și Iulian Muntean. “Încă la începutul activității noastre, în 2022, Comisia a trimis solicitări de date la mult mai multe instituții. Pe toți cei 101 candidați care erau pe listele inițiale. Pe parcurs, pentru că procedurile au durat mai mult decât au fost expectanțele, am încercat diverse modalități de a eficientiza munca. Una din ele a fost de a schimba modalitatea de solicitare a informațiilor. Încă de la începutul anului 2023, am solicitat de la CNA, pentru că în rapoartele lor se includeau toate informațiile. Asta nu a fost ceva care s-a referit nemijlocit la Iulian Muntean, dar ține de toți cei 10 candidați cu privire la care informații s-au solicitat în anul 2023. Și este vorba despre candidata care a fost pentru CSP și apoi nouă candidați, toți nouă din ultima categorie, de la Parlament, care trebuiau să fie pentru CSM”, declară Nadejda Hriptievschi.
Și Procuratura Anticorupție a anunțat că a primit solicitare de la Comisia de „Pre-Vetting” de a oferi informații despre mai mulți candidați, dar nu și despre Muntean.
Iurie Gațcan, șeful echipei de analiști de la pre-vetting a explicat pentru Cutia Neagră de ce nu au fost depuse solicitări de informații la Procuratura Anticorupție. “A parvenit informația de la CNA și SIS, că nu avea antecedente penale, și nu a fost necesitatea de a mai solicita suplimentar informații. Antecedentele penale sunt verificate de mai multe subdiviziuni, și din CNA și din alte structuri, în baza registrului unic. Dacă acolo lipsește această informație, nimeni nu putea să o cunoască, doar în afară de grupul de urmărire penală pe acest caz“, conchide Gațcan.
Avocatul Vadim Vieru crede că membrii Comisiei “Pre-Vetting” erau obligați să solicite informații de la Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție. “Eu nu cred că cetățenii au avut un răspuns foarte clar de ce Comisia “Pre-Vetting” nu a decis să solicite astfel de informații de la Procuratura Generală, fie de la Procuratura Anticorupție, dar în mod special de la Procuratura Anticorupție. Ar fi cazul să accentueze încă o dată, care a fost metodologic explicația că această informație nu a fost solicitată. Și de ce a fost solicitată în cazul unor candidați, care de exemplu erau judecători sau altă calitate profesională, și nu a fost solicitată în privința domnului Muntean”, este de părere Vadim Vieru.
Membrii secretariatului Comisiei “Pre-Vetting” ținuți în mare secret
De la începutul activității, Comisia de Pre-Vetting a trebuit să țină piept mai multor acuzații pentru că ar fi ascuns numele membrilor secretariatului, adică ale oamenilor care fac analizele și colectează informațiile despre candidații expuși procesului de verificare a integrității. Secretizarea acestor nume a lăsat loc de multiple speculații. In premieră, astăzi, Cutia Neagră PLUS vă dezvăluie numele câtorva dintre membrii din secretariatul Comisiei Prevetting, pe care am reușit să îi identificăm după luni de căutări.
Membrii Comisiei de “Pre-Vetting” și oficialii au adus de-a lungul timpului diferite argumente de ce numele angajaților din secretariat nu sunt dezvăluite. “Aceste persoane, au fost recrutate, selectate, de partenerii de dezvoltare sunt plătiți de partenerii de dezvoltare și ei necesită o siguranță în activitatea sa - să nu fie intimidați, presați, sau altceva. Din această cauză, Comisia a decis să nu facă această listă publică”, a declarant Tatiana Răducanu în cadrul emisiunii Cutia Neagră. “Este o garanție, pentru persoanele care lucrează în secretariat, să fie ținuți departe de orice fel de influențe. Și este absolut normal. Orice organ de acest tip așa funcționează”, a adăugat Nadejda Hriptievschi.
Olesea Stamate crede că și în continuare numele acestora trebuie ținute în secret. “Eu cred că este o măsură de protecție pentru membrii secretariatului. Membrii Comisiei au un anumit grad de imunitate, pe care membrii secretariatului nu îl au. Dar ei (n.r. membrii secretariatului) au un rol foarte important, deoarece ei sunt cei care primesc informația primară, o analizează, și propun membrilor Comisiei nota analitică pe fiecare candidat în parte. Respectiv, eu cred că este bine că numele membrilor secretariatului nu este expus public, deoarece asta îi protejează de la anumite tentative de a-i influența și, totodată, a unor răfuieli a unor candidați care nu au promovat Pre-Vettingul sau Vettingul”, ne-a comunicat Olesea Stamate.
Secretizarea numelor a trezit însă nemulțumiri din partea celor care au fost respinși de Comisia „Pre-vetting”. Unii dintre candidații care au picat testul de integritate s-au întrebat dacă nu cumva cei care le-au verificat averile și activitatea au acționat din rea-credință sau fiind în conflict de interes. Unul dintre aceștia este șeful adjunct de la Procuratura Anticorupție, Vasile Plevan, care a contestat în judecată decizia Comisiei. “Eu am foarte multe semne de întrebare. Am ridicat dosarul administrativ. Și toate acele 900 de file care erau în privința mea, toate erau în limba română. Deci un act nu exista, o probă, în limba engleză. De aceea, s-au ridicat multe semne de întrebare: Cum membrii Comisiei, care nu cunoșteau limba română, au luat cunoștință cu un astfel de dosar? Cine sunt cei care au tradus? Au tradus în scris sau au tradus verbal? Rolul principal în această evaluare îl are secretariatul, care efectuează toate interpelările la instituțiile statului, acumulează material și respectiv, probabil vine cu anumite concluzii. Secretariatul este acea autoritate care pune pe masa Comisiei actele pe care ei le consideră necesare”, a declarant Vasile Plevan.
După mai multe luni de căutări, Cutia Neagră Plus a reușit să identifice câțiva dintre cei 17 membrii secretariatului Comisiei “Pre-Vetting”. Vă prezentăm în premieră numele acestor persoane.
Șefa secretariatului Comisiei Pre-Vetting este Elena Prohnițchi, fost director-adjunct al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă “ADEPT”. Soțul acesteia, Valeriu Prohnițchi, a prestat în ultimii ani mai multe servicii de expertiză și consultanță pentru Cabinetul prim-ministrului, în perioada diferitor premieri.
Am identificat în secretariat și trei angajați ai CNA, suspendați din funcție pe perioada activității în Comisia “Pre-Vetting”.
Iurie Gațcan este de mai bine de cinci ani șeful Secției Analiză Operațională în cadrul CNA. În momentul în care a fost angajat în secretariatul Comisiei “Pre-Vetting”, în calitate de analist principal, Gațcan și-a suspendat contractul cu CNA. Din declarația de avere depusă de soția sa pentru 2022, aflăm că Iurie Gațcan a avut un salariu lunar de 80 de mii de lei în cadrul Comisiei “Pre-Vetting”. Venitul este de patru ori mai mare decât cel obținut din salariul de la CNA. Banii au fost investiți în procurare de terenuri agricole, peste 20 de hectare de teren. Majoritatea au fost luate în rate pentru șase ani. Tot în 2023, Gațcan și-a cumpărat un automobil Suzuki de peste 400 de mii de lei.
O altă analistă de la pre-vetting este Virginia Moraru, inspector principal în Direcția generală de prevenire a corupției din cadrul CNA. La fel ca și Gațcan, aceasta are contractul de muncă supendat pe perioada angajării în Comisie.
Victoria Timuș-Loza este ofițer de presă al Comisiei de “Pre-Vetting”, funcție pe care a deținut-o și la CNA. Soțul acesteia, Andrei Loza, lucrează la Inspectoratul General al Poliției. În ultimii ani, soții Loza au schimbat mai multe apartamente pe care le-au procurat sau primit prin donații, iar apoi le-au vândut mai scump.
Un alt analist din secretariatul Comisiei este Mihaela Burduja. În ultimii cinci ani, Burduja a lucrat la Fundația Soros Moldova, fiind responsabilă de domeniul drepturilor omului. Din declarația de avere a soțului ei, Ilie Chirtoacă, președinte la Centrul de Resurse Juridice, aflăm că Burduja a obținut peste 300 mii de lei din activitatea în Comisia “Pre-Vetting”.
În secretariatul Comisiei de “Pre-Vetting” activează și Rodica Ciofu. Ultimii doi ani, a lucrat ca jurist la compania de colectare a datoriilor, PfB Legal Consulting SRL, a cărei principal beneficiar este Victor Țaulean, cumnatul lui Ion Ceban. La alegerile prezidențiale din 2020, o companie a lui Victor Țaulean a ajuns în centrul unui scandal de agitaţie electorală camuflată în favoarea lui Igor Dodon.
Anterior, Ciofu a fost avocat stagiar la biroul de avocatură BAA Corect, unde mai activează fostul președinte CSJ Mihai Poalelungi, fratele fostului președinte al Curții de Apel, Vladislav Clima, controversatul avocat Victor Berlinski, fostul judecător CEDO Stanislav Pavlovschi. În 2022, Ciofu a încercat să devină avocat, dar a picat examenul.
Și Cristina Pereteatcu expertă în drepturile omului, fostă directoare a Amnesty International a lucrat în Comisia “Pre-Vetting”. În martie 2023, Pereteatcu a fost numită secretar de stat la Ministerul Energiei.
Și Co-Directorul Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Adrian Ermurachi, a oferit consultanță și instruiri la începutul activității Comisiei "Pre-Vetting". Ermurachi a fost în perioada 2017-2021 secretar-adjunct al Guvernului.
De la secretariatul fracțiunii PAS în secretariatul Comisiei "Pre-Vetting"
Printre membrii-analiști ai secretariatului se află și persoane fără experiență. Valeria Ursu a absolvit dreptul al USM în 2019. Până să fie angajată la Comisia “Pre-Vetting”, Ursu a lucrat ca jurist la Millenium DPI Partners, la o companie imobiliară și la Solidarity Fund PL.
Nadejda Hîncu a absolvit facultatea de drept în anul 2021. Imediat, Hîncu a fost angajață consilieră în fracțiunea PAS din Parlament. În realitate, Nadejda Hîncu a lucrat mai mult în cadrul Comisiei parlamentare juridice. Într-o decizie a Comisie respective, din 5 mai 2022, Nadejda Hîncu este menționată în calitate de consilieră. A părăsit această funcție în august 2022 când a fost angajată în secretariatul Comisiei “Pre-Vetting”.
Președinta Comisiei parlamentare, Olesea Stamate, s-a arătat deranjată când am întrebat-o dacă vede o problemă în faptul că o fostă consilieră în fracțiunea PAS este astăzi membră a secretariatului. “Și care e problema? Consilier angajat în fracțiune poate fi orice persoană, nu doar membru PAS. O persoană care are calificarea necesară pe un anumit domeniu. Dacă o să întrebați câți dintre consilierii fracțiunii sunt membri PAS, s-ar putea să fiți surprins că nu toți sunt membri PAS. Nu vă supărați! Mai continuăm? - Dumneavoastră nu vedeți o problemă? - Eu nu văd întrebările profesionist formulate. Nu vă supărați! Dumneavoastră faceți niște prezumții. Eu deja mă întreb dacă sunteți de la TV8”, s-a revoltat Stamate.
Vadim Vieru are o altă părere decât deputata PAS. “O persoană care activează în cadrul unui secretariat, în cadrul parlamentului, nu poate fi calificată, direct, ca persoană afiliată politic, ca membru de partid. Cu toate acestea, nu arată bine, și poate fi afectat procesul, imaginea, dar și încrederea unei comisii, atunci când în secretariatul unei Comisii “Pre-Vetting”, care este o comisie importantă și care trebuie să se bucure de o încredere foarte mare, este angajată o persoană care anterior a asistat anumiți politicieni”, este de părere Vadim Vieru.
Câțiva dintre candidații judecători evaluați de Comisia „Pre-Vetting” au semnalat încă acum jumătate de an că datele lor din registrele Agenției Servicii Publice au fost accesate, în scopul evaluării pre-vetting, de angajați ai Parlamentului. Potrivit informațiilor din cabinetul personal virtual, accesările au fost făcute de Secretariatul Parlamentului, iar într-un răspuns oficial primit de unul dintre acești judecători, Alexei Panis, Parlamentul îl informează că de fapt accesarea datelor s-a făcut de personalul Comisiei de evaluare. Aparent, fiind vorba despre cineva care activa atât în Parlament, cât și în Comisia “Pre-vetting”.
Pe parcursul activității sale, Comisia “Pre-Vetting” a evaluat 69 de candidați la funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Dintre aceștia, doar o treime au promovat testul. Cea mai mică rată de promovare a fost în rândul judecătorilor - 5 din 28, iar cea mai mare - 9 din 21 în rândul candidaților ne-judecători la CSM.