30 noiembrie 2023, ora 23:40

Directorul Serviciului de urgență 112, Liviu Oboroc, nu ar fi purtat răspundere pentru tragedia de la Сăușeni, unde două persoane au murit într-o mașină blocată în nămeți. Potrivit legislației, Serviciul 112 nu mai este responsabil din momentul transmiterii datelor privind apelul de urgență la dispeceratele serviciilor specializate de urgență. Despre acest lucru a menționat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” vicepreședintele Blocului Puterea Oamenilor, Mihai Stratulat. De aceeași părere este și secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc, care a menționat că problema este la nivelul Ministerului de Interne, de IGSU, Ministerului Infrastructurii, și chiar la nivel de prim-ministru.

„Potrivit Legii 164 cu privire la organizarea și funcționarea de serviciul unic pentru apeluri de urgențe la 112, este art.19 alineatul 2: „Din momentul transmiterii de către serviciul 112 a datelor privind apelul de urgență la dispeceratele serviciilor specializate de urgență, Serviciul 112 și personalul său nu poartă răspundere pentru activitățile ulterioare ale serviciilor specializate de urgență”. Deci, potrivit legislației, Serviciul 112 nu mai poartă nicio răspundere. A picat pentru că nu a fost numit de către PAS”, a declarat în cadrul emisiunii vicepreședintele blocului Puterea Oamenilor, Mihai Stratulat.

Pe de altă partă, Liviu Vovc spune că era nevoie în astfel de situații de convocarea Comsiei Situației Excepționale (CSE) pentru a găsi soluțiile cele mai bune.

„Când oamenii aceștia spun că sună timp de 12 ore și solicită ajutor, spun că este în stare gravă, se simte rău soția, că nu pot să iasă, că deja e acoperită, nu s-a intervenit deloc. Aici problema nu este în 112. 112 a informat mai departe, problema este la nivel de Ministerul de Interne, de IGSU, Ministerul Infrastructurii, la nivel de prim-ministru, care trebuiau să convoace CSE și să facă această celulă de criză ca toți să se adune și să găsească soluțiile cele mai bune”, a menționat Liviu Vovc, secretar general al Platformei DA.

Cât despre tragedia de la Căușeni și cine se face vinovat de ceea ce s-a întâmplat, deputatul PAS, Vasile Grădinaru, susține că în primul rând, demisiile au fost rezultatul neconlucrării între Serviciul 112 și Ministerul de Interne, astfel urmează să se stabilească ce nu a funcționat sau nu s-a procedat corect, în urma audierilor publice, care vor fi efectuate de comisia Securitate.

„Al doilea lucru trebuie să stabilim că aceste persoane au avut posibilitatea să se evacueze de acolo. Au avut câteva posibilități, dar nu au făcut-o. Nu este în sensul de a micșora responsabilitatea autorităților, care trebuiau să intervină și tocmai de asta Guvernul a făcut câțiva pași: 1) S-au lăsat cu anumite demisii. 2) I s-a dat însărcinare ministrului de Interne ca în 30 de zile să îmbunătățească protocoalele pe acest domeniu. 3) Urmează imediat ca Serviciul 112 să treacă la Ministerul de Interne”, menționează deputatul PAS.

Audierile sunt publice, astfel toți vor avea posibilitatea de a urmări pe platforma comisiei Securitate sau cel mai probabil în Sala Europei, unde va avea acces toată lumea. Despre acest lucru a informat Grădinaru, care a refuzat să dea mai multe detalii despre care spune că nu cunoaște: „Eu tot nu am răspuns la toate întrebările, de aia am solicitat să vină pe platforma parlamentară, pentru că colegii din Guvern erau participanți la subiect și cunosc îndeaproape. Eu nu vreau să spun ceea ce nu cunosc. Este evident că astăzi deja toți știm cum ar trebui, în acea situația aceea nu s-a știut sau nu s-a intervenit și trebuie să vedem de ce nu s-a intervenit”.

Cât despre posibilitatea unor demisii în lanț, după cea a șefului Serviciului 112, deputatul PAS spune că se va acționa „în dependență de care va fi gradul de vinovăție”.

TV8.md reamintește că un bărbat și o femeie de 64 și, respectiv, 63 de ani, au fost găsiți fără suflare pe 27 noiembrie, în mașina blocată printre nămeți, lângă satul Coșcalia, raionul Căușeni. Cazul este investigat de poliție, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a inițiat o anchetă pentru a stabili dacă tragedia este consecința nepăsării celor care ar fi trebuit să intervină pentru salvarea oamenilor.

29 noiembrie 2024, ora 19:29

 „Zeamă de gândaci”, „Integrare europeană cu gust de lăcustă” sau „Tocană din gândaci”, sunt doar câteva dintre titlurile șocante care au început să se strecoare în spațiul online. Ținta acestor știri a fost proiectul de hotărâre al guvernului referitor la aprobarea „Regulamentului sanitar privind alimentele noi”. Folosindu-se de titluri neobișnuite și imagini sugestive, promotorii vin cu ideea că integrarea europeană ar cere introducerea insectelor în meniul moldovenilor. Subiectul a fost abordat în cadrul emisiunii „Alo, TV8”. 

Ideea „apărării mâncărurilor tradiționale” se regăsește și într-o postare a lui Alexei Lungu pe pagina sa Telegram. Chiar dacă lupta împotriva tocănițelor de insecte și a gustărilor din lăcuste încă nu au luat o amploare atât de mare la noi, a prins foarte bine în România.

Sperietoarea conform căreia Uniunea Europeană obliga cetățenii statelor membre să mănânce gândaci și să renunțe la mâncarea tradițională a circula anii trecuți în țara vecină și a ajuns subiect de discuție chiar în parlament.

„Diferite organisme globalizante și globaliste, așa cum este bunăoară și Organizația Mondială a Sănătății, susțin că trebuie să renunțăm la că trebuie să renunțăm la alimentația noastră tradițională, într-un cât ea nu este sănătoasă și poluează. Și că este foarte bine să mâncăm viermi, gândaci, larve și alte scârboșenii”, declara senatorul Român Claudiu Târziu. 

Pentru a combate minciuna, Comisia Europeană a dedicat o pagină online acestui subiect, iar unii politicieni au venit cu explicații:

„A venit vreun oficial de la Bruxelles să vă pună cu forța insecte în farfurie? Normal că nu! Pentru că asta a fost o minciună. Ce s-a întâmplat de fapt? UE a autorizat, după teste și cercetări minuțioase folosirea unor ingrediente obținute din prelucrarea anumitor tipuri de insecte în alimentație. Le-a autorizat ca fiind sigure. Cine vrea le poate consuma. Cine nu, nu!”, a declarat senatorul român Radu Mihail. 

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind alimentele noi are drept scop oferirea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, garantarea că alimentele noi care ajung pe rafturile noastre sunt sigure pentru consum și alinierea legislației naționale la cea comunitară.

Uniunea Europeană este cunoscută pentru măsurile sale rigide privind siguranța alimentară. Orice produs nou propus spre aprobare este supus controlului de către Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, care oferă verdictul dacă alimentul este sigur sau nu. Doar această verificare poate dura până la 9 luni.

Mai mult, conform standardelor europene, orice produs care ajunge pe rafuri trebuie să fie însoțit de etichetă pe care se regăsesc obligatoriu informații cu privire la originea, conținutul și compoziția produselor alimentare.

În concluzie, proiectul de hotărâre al Guvernului are ca scop alinierea la cele mai bune norme de siguranță alimentară și protejarea consumatorilor. Acesta nu obligă pe nimeni să consume sau să se dezică de un produs.