31 mai 2023, ora 16:32

Avocații fugarului Ilan Șor, condamnat penal la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, scapă de amenzile aplicate încă în luna februarie, de magistrații Curții de Apel (CA) Chișinău. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis recursul comun al avocaților Denis Calaida, Aureliu Colenco și Iulian Balan și a casat total încheierea protocolară din 13 februarie 2023. 

Decizia, pronunțată în data de 30 mai de către judecătorii CSJ Ion Guzun, Ghenadie Eremciuc și Sergiu Daguța, este irevocabilă.

În 13 februarie, după ce o nouă ședință de judecată în dosarul în care Ilan Șor este învinuit pentru frauda bancară, a fost amânată, pentru că au lipsit toți avocații, Curtea de Apel Chișinău a aplicat amenzi. Astfel, patru din cei cinci apărători ai lui Șor au fost sancționați cu câte 2500 de lei „tergiversarea intenționată a procesului”. Este vorba despre Denis Calaida, Aureliu Colenco, Iulian Balan și englezul Shaul Brazil.

În 30 martie, avocații au depus recurs. Plenul CSJ a notat că apărătorii au expediat în adresa instanței de apel cererile privind amânarea ședinței de judecată din acea zi din motiv că sunt antrenați într-o altă şedinţa de judecată care a avut loc la Judecătoria Chişinău sediul Ciocana.

Potrivit CSJ, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost neîntemeiată. 

Și la mijlocul lunii decembrie 2022, avocații din Republica Moldova ai lui Ilan Șor au fost amendați de Curtea de Apel Chișinău pentru absența de la ședință fără motive temeinice.

În 18 ianuarie 2023, instanța a admis în proces avocații străini, prin încheiere protocolară, și le-a oferit termen până pe 13 februarie 2023 să facă cunoștință cu materialele cauzei penale.

În 13 aprilie 2023, Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”, care vizează acuzațiile de escrocherie și spălare de bani. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Chișinău. Totodată, bunurile pe care a fost aplicat sechestru acum vor fi confiscate în favoarea statului, mai exact 5 miliarde și 291 de milioane de lei. 

19 aprilie 2024, ora 08:37

Recensământul, inspirație pentru escroci. Deși săptămâna trecută, autoritățile au avertizat populația că pretinși recenzori solicită date bancare prin telefon, poliția nu ar fi înregistrat asemenea cazuri. Potrivit șefului Direcției Investigații Criminale a INI, Vadim Bejinari, au existat anumite semnale în contextul recensământului, dar nimeni nu s-a plâns că ar fi fost înșelat. Și instituțiile bancare reiterează că asemenea informații sunt confidențiale. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Moldova Gândește LIVE”, de la TV8.

La câteva zile de la începerea Recensământului Populației și Locuințelor, Biroul Național de Statistică a anunțat că au fost raportate cazuri din partea populației precum că au fost contactați la telefon și li s-au solicitat datele bancare sub pretextul colectării datelor pentru recensământ. Totuși, nimeni până acum nu s-a adresat la poliție cu o asemenea plângere.

„Până la ziua de azi, la organele de poliție nu sunt înregistrate careva cazuri legate de escrocherii în contextul recensământului, adică nu sunt fizic înregistrate. Asta arată că nimeni până la moment nu s-a adresat  ca ar fi fost înșelat sub aspectul recensământului. Sunt semnale, au fost semnale că cineva a transmis cuiva că a fost anterior recenzorul și a transmis datele sau a fost telefonat de recenzor, dar aceste lucruri nu și-au găsit deocamdată confirmarea”, a declarat, șeful Direcției Investigații Criminale a INI, Vadim Bejinari.

Directoarea adjunctă a Departamentului Business Digital și Carduri în cadrul unei instituții bancare, susține că recensământul a inspirat escrocii la noi metode de înșelătorie, dar populația trebuie să știe că datele bancare sunt confidențiale și nu pot fi solicitate de recenzori.

„Ținând cont că sunt foarte agili și foarte repede se reinventează tipurilor și situațiilor, orice se întâmplă la nivel de țară, la nivel local poate fi o sursă pentru o nouă formă de fraudă. Respectiv e bine ca cetățenii să cunoască că recensământul se formează doar fizic, este o discuție tet- tet unde sunt comunicate date. Respectiv, indiferent de abordare, e bine să fim atenți, vigilenți să punem absolut tot la dubii, pentru că asta ne salvează banii, sănătatea mintală și restul”, a menționat Doina Portaru.

Prin urmare, datele de la recensământ sunt colectate pe o tabletă și doar prin interviu față în față, nicidecum la telefon. Și cu atât mai mult, în chestionarul de recensământ nu sunt întrebări privind datele bancare.

„Cetățenii trebuie să înțeleagă că atunci când îi sună cineva și se prezintă ca recenzor să știe că este informație falsă, să pună receptorul și să nu continue discuția”, a recomandat Vadim Bejinari.

Recent, Serviciul 112 a comunicat că de la startul exercițiului, la numărul unic de urgență au fost raportate solicitări referitoare la identitatea recenzorilor, refuzul cetățenilor de a participa la recensământ, reacția neadecvată și comportamentul agresiv din partea respondenților. 

BNS îndeamnă ca în cadrul recensământului, să oferiți răspunsuri doar persoanelor angajate de Biroul Național de Statistică. Recenzorul este obligat să prezinte legitimația și să poarte vestimentație cu logo-ul recensământului. Puteți verifica identitatea recenzorului la Linia verde (apel gratuit) 0800 800 24.