31 august 2023, ora 10:37

De Ziua Limbii Române, fostul deputat Alexandru Slusari atrage atenția asupra „problemei lingvistice” din Republica Moldova. Potrivit lui, limba română nu beneficiază de drepturi depline în țară și este necesară o schimbare în acest sens.

„Cer scuze că în ziua unei sărbători importante vorbesc despre problema lingvistică, dar consider că anume în aceasta zi e nevoie de abordat subiectul respectiv.

Limbă română din păcate așa și nu este stăpân cu drepturi depline în Republica Moldova. Nu există un respect suficient pentru unica limbă de stat în țară noastră. Vă spun acest lucru cu toată certitudine în calitate de cetățean de etnie rusă”, a scris Slusari, pe Facebook.

Ex-deputatul a subliniat că limba română trebuie să primească o atenție sporită în toate aspectele vieții publice: „Sunt convins că este necesară alta politica de promovare a limbii române în sferă oficială. În doi ani se poate cu aplicarea concomitentă a metodelor de impunere și stimulare de schimbat cardinal situația”.

Slusari a mai criticat deputații din Parlament care nu înțeleg limba oficială și au fost surprinși purtând căști pentru traducere.

„Nu avem nevoie de traducerea tuturor actelor oficiale în altă limbă și de rușine cu deputații în Parlament, care stau cu căști, întrucât nici măcar nu înțeleg limbă oficială a statului în care locuiesc. La Mulți Ani, Limbă Română!”, a menționat Alexandru Slusari.

TV8.md reamintește că Republica Moldova celebrează joi, 31 august, Ziua Limbii Române. Sărbătoarea este marcată în țara noastră de 34 de ani. Cu tot atâția ani în urmă s-a revenit și la grafia latină. 

În contextul Mișcării de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională din 27 august 1989, o întrunire la care au participat aproximativ 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină.

Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 au fost deschise lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. 

După intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc în 31 august, când s-a votat și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

Sărbătoarea a început sa fie celebrată sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinată de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. Pe 2 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a votat înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova. Totodată, s-a votat schimbarea numelui sărbătorii în „Limba Română”.

Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care circa 24 de milioane o au ca limbă maternă.

29 martie 2025, ora 09:15

Un registrator de la Cadastru și un interpus al fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, acuzați că au falsificat acte pentru a deposeda Primăria Chișinău de 20 de ari de teren din parcul Valea Morilor, au scăpat de pedeapsă. Deși au fost recunoscuți vinovați, cei doi nu pot fi trași la răspundere, pentru că a expirat termenul de prescripție a infracțiunii. Sentința a fost dictată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 24 martie curent.

Cutia Neagră PLUS a dezvăluit într-o investigație, publicată în noiembrie 2021, că fostul deputat democrat Vladimir Andronachi își construiește o casă într-o zonă selectă din apropierea parcului Valea Morilor. Prin persoane interpuse, ex-deputatul deținea 41 de ari de teren în jurul casei, jumătate dintre care fusese acaparat de la Primăria Chișinău prin falsificarea unor acte. Iar 10 ari de teren fusese cumpărat de la Primărie la un preț simbolic de 1220 de lei. 

Potrivit deciziei judecătorești, în mai 2021, registratorul de la Cadastru Igor Tuceac a acceptat o cerere pentru înregistrarea dreptului de superficie asupra unui teren municipal de 2 ari, aflat în nemijlocita apropiere a casei lui Andronachi, chiar dacă la dosar fusese anexate mai multe acte neconforme.

La distanță de câteva luni, în august 2021, același registrator, fără temei legal și fără a avea o cerere, a făcut modificări în sistemul cadastral. Funcționarul a schimbat domeniului terenului din „public” în „privat” și a mărit suprafața de la 2 ari la 20 ari. Registratorul a omis doar un „0” din suprafața terenului care figura în baza de date ca fiind de 0,0202 ha. (n.r. a indicat 0,202 ha). Mai mult, Igor Tuceac a făcut modificările în sistemul cadastral în timp ce se afla oficial în concediu.

Cererea la Cadastru a fost depusă de Vadim Baltag, un tânăr apropiat de Vladimir Andronachi, care lucra în parcarea cu vânzare de mașini pe care o gestiona din umbră fostul deputat democrat. Despre parcarea lui Andronachi de pe strada Albișoara Cutia Neagră Plus a scris într-o altă investigație, publicată în iulie 2022. Atunci relatam cum a fost înregistrat ilegal un drept de superficie și pe terenul municipal pe care se află parcarea, beneficiară fiind soția lui Andronachi. Actele cadastrale pentru terenul de pe Albișoara fusese completate de același registrator Igor Tuceac.

În instanța de judecată, Vadim Baltag, învinuit împreună cu funcționarul de la Cadastru de fals în acte, a fost apărat de avocatul Vladimir Moșneaga, care este și apărătorul lui Vladimir Andronachi în dosarul ce vizează frauda bancară. Terenul și casa aflată în construcție din parcul Valea Morilor sunt astăzi sub sechestru în cadrul acestui dosar. 

Vadim Baltag și Igor Tuceac au fost găsiți vinovați de fals în acte publice, care se pedepsește cu amendă de până la 67 mii lei sau cu închisoare de până la 2 ani. Judecătorii au calificat fapta acestora ca fiind o infracțiune ușoară și au decis încetarea procesului penal, pentru că a expirat termenul de prescripție. Cei doi au comis faptele în anul 2021, iar pentru infracțiunile ușoare termenul de prescripție este doi ani.