31 august 2023, ora 14:27

Limba română este patria mea, e sufletul nostru, trebuie să avem grijă de ea și s-o vorbim corect - sunt cuvintele unor cetățeni cu care a discutat astăzi jurnalista TV8, Viorica Tătaru. Iar în timp ce un bărbat ne-a spus că vorbim limba moldovenească, alții l-au contrazis, subliniind că vorbim limba română atât în Republica Moldova, cât și în România.

Bătrânul a ținut să ne explice care e diferența între română și moldovenească: 

„Eu vorbesc limba moldovenească. Am trăit jumătate de an în România, acolo am învățat limba română oleacă. Este despărțire între limba moldovenească și română. La ei harbuji se spune pepeni, la noi - pepeni se spune harbuji. Sunt colțuni - ciorapi, cușmă - căciulă”.

Iar profesorul de istorie, Ion Rotaru, ne-a spus că nu sunt deosebiri și că există doar limba română, de care trebuie să îngrijim: „Vorbesc, scriu și plâng în limba română. Vorbesc rusește și vorbesc românește, dar și un grai moldovenesc, că lumea nu înțelege diferența. Limba română este sufletul nostru. Dacă nu este limbă, nu este popor. Trebuie s-o păstrăm și să avem grijă de ea. Că-i bună, că-i rea - e a noastră. Pe mama nu o iubești că ea e frumoasă, dar că e ta”.

Și Nicolae Tabără are aceeași opinie: „Dialectul moldovenesc e una, dar limba română e și la noi, și în România. Să vorbim limba română din suflet, cu credință și dârzenie”. Acesta ne-a recitat și o poezie despre mama.

Iar Boris Bumbu ne-a zis emoționant că regretă faptul că în Parlament, se mai aude limba rusă: „Noi azi încă în Parlament, auzim vorbe rusești, rușine, eu am emoții. Nu vă imaginați, am multe de spus, dar păcat”.

Valentina Miron a afirmat ferm că „limba română este patria mea, o ador, o vorbesc și vreau ca toți românii s-o vorbească corect, frumos și decent”.

Președintele Asociaţiei Republicane a Veteranilor de Război ai Armatei Române din Republica Moldova, Mihai Postovanu, a venit cu un mesaj de felicitare și speră că în curând, țara noastră se va uni cu România și va adera la UE: „În numele veteranilor și pensionarilor din Moldova, vreau să-i felicit pe toți cu această sărbătoare. Avem o speranță că noi trebuie cât mai curând posibil săp ne unim cu patria mamă și UE”.

O femeie din Ucraina, stabilită în țara noastră, spune că a venit la bustul lui Mihai Eminescu ca să felicite moldovenii și românii cu ocazia acestei zile: „Am venit să sărbătoresc limba română, voiam să felicit toți moldovenii, românii”. Aceasta ne-a spus și câteva cuvinte în limba română.

Iar acest domn ne-a îndemnat să nu ne uităm limba: „Încerc să fac ce pot prin meseria mea de istoric și arheolog. Vă iubim și faceți fiecare ceva în plus pentru limba română”.

TV8.md reamintește că Republica Moldova celebrează joi, 31 august, Ziua Limbii Române. Sărbătoarea este marcată în țara noastră de 34 de ani. Cu tot atâția ani în urmă s-a revenit și la grafia latină. 

În contextul Mișcării de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională din 27 august 1989, o întrunire la care au participat aproximativ 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină.

Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 au fost deschise lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. 

După intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc în 31 august, când s-a votat și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

Sărbătoarea a început sa fie celebrată sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinată de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. Pe 2 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a votat înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova. Totodată, s-a votat schimbarea numelui sărbătorii în „Limba Română”.

Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care circa 24 de milioane o au ca limbă maternă.

28 ianuarie 2025, ora 23:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan