Anul 2023 a fost cu 1,48 grade mai cald la nivel mondial decât clima din era preindustrială, a anunţat marţi serviciul european Copernicus, confirmând că a fost cel mai cald an din istorie pentru planetă, scrie News.ro.
Cu o temperatură medie de 14,98°C, anul trecut a fost cu 1,48°C mai cald decât clima din epoca preindustrială (1850-1900), a anunţat marţi observatorul european Copernicus în raportul său anual. Noul record depăşeşte cu mult (0,17°C) recordul precedent, deşi recent, stabilit în 2016.
În spatele acestei măsurători se află o lungă listă de dezastre climatice, alimentate de emisiile de gaze cu efect de seră ale omenirii: incendii masive în Canada, secete extreme în Cornul Africii şi în Orientul Mijlociu, valuri de căldură fără precedent în timpul verii în Europa, în Statele Unite şi în China, călduri record în timpul iernii în Australia şi în America de Sud, ploi devastatoare, uragane mai puternice şi aşa mai departe.
Deşi datele anuale ale Copernicus datează din 1850, temperaturile înregistrate în 2023 „le depăşesc probabil pe cele din orice perioadă de cel puţin 100.000 de ani”, cunoscute din inelele copacilor sau din carote de gheaţă, a comentat Samantha Burgess, şefa adjunctă a Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S).
„2023 a fost un an excepţional, cu recorduri climatice care au căzut ca piesele de domino”, a adăugat ea.
Anul, marcat de începutul El Niño, un fenomen sinonim cu continuarea încălzirii, care ar trebui să ajungă la maxim în 2024, a înregistrat opt luni la rând de recorduri lunare, din iunie până în decembrie. Iulie 2023 deţine acum recordul lunar absolut, urmat imediat de august 2023.
Din cele aproape 30.700 de zile din 1940, cele mai calde 46 de zile au fost măsurate în 2023, toate vara trecută, în iulie şi august, potrivit datelor Copernicus analizate de AFP.
În Europa, 2023 se situează pe locul al doilea în topul celor mai fierbinţi ani, după 2020.
De asemenea, oceanele lumii s-au supraîncălzit în mod „persostent şi neobişnuit”, recordurile sezoniere fiind depăşite constant începând cu luna aprilie.
Această creştere accelerează, de asemenea, topirea platourilor de gheaţă plutitoare din Groenlanda şi Antarctica, care sunt esenţiale pentru a reţine apa dulce în gheţari şi pentru a preveni o creştere masivă a nivelului mării.
Gheaţa marină din Antarctica a atins minime record în opt luni ale anului trecut.
Analiza anuală este publicată la o lună după Conferinţa Naţiunilor Unite de la Dubai privind clima.