12 ianuarie 2024, ora 12:55

România va continua să depună eforturi pentru a oferi asistență în plan bilateral Republicii Moldova, asistență adaptată nevoilor autorităților și cetățenilor acestei țări. Declarația a fost făcută de ministra de Externe de la București, Luminița Odobescu, în cadrul întrevederii cu omologul său din Lituania, Gabrielius Landsbergis, în contextul participării la reuniunea informală „Snow Meeting”, organizată la Trakai, în perioada 11-12 ianuarie.

Totodată, în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, Odobescu a reafirmat poziția fermă a României pentru continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar. 

În ceea ce privește politica de extindere a UE, cei doi interlocutori au salutat deciziile istorice luate de Consiliul European din decembrie 2023 și au evidențiat importanța continuării sprijinului oferit Ucrainei și Republicii Moldova pentru parcursul european.

„Am reiterat decizia fermă a României de a continua să acorde sprijin consistent și multidimensional pentru Ucraina. Vom continua să susținem lupta Ucrainei pentru independență, integritate teritorială și suveranitate atât timp cât va fi necesar.  Mai mult, susținerea Ucrainei să își atingă obiectivele prin propriile alegeri, făcând dreptate victimelor șicombaterea impunității, toate acestea rămân obiective fundamentale, nu numai pentru Ucraina, ci și pentru noi. Pacea și dreptatea nu pot fi decuplate.

Poziția României cu privire la negocieri rămâne fermă: doar Ucraina are dreptul moral și politic de a decide când, dacă și în ce termeni dorește să discute cu Rusia”, a menționat Odobescu.

Totodată, oficialul de la București a subliniat relevanța sprijinului acordat creșterii rezilienței Republicii Moldova, în condițiile acțiunilor Rusiei de destabilizare în vecinătate.

„Am subliniat faptul că Republica Moldova este statul cel mai afectat dintre vecinii Ucrainei, pe fondul continuării de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei și, practic, acțiunile sale afectează și statele din vecinătate.

România va continua să depună eforturi pentru a oferi asistență în plan bilateral Republicii Moldova, asistență adaptată nevoilor autorităților și cetățenilor acestei țări. În plus, suntem angajați să susținem în continuare mobilizarea sprijinului politic, financiar și tehnic pentru Chișinău. Prin cooperare coordonată cu partenerii noștri, putem depune eforturile necesare în vederea combaterii acestor vulnerabilități, pentru a ajuta Republica Moldova să își consolideze reziliența”, a subliniat Odobescu.

Mai mult, în cadrul întrevederii au fost abordate aspecte ale cooperării în cadrul NATO ca urmare a Summit-ului din iulie 2023, de la Vilnius, și în perspectiva reuniunii la vârf a Alianței care va avea loc la Washington, în acest an. 

În context, ministrul român al afacerilor externe a subliniat importanța întăririi posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, într-o manieră coerentă și unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Ministrul Gabrielius Landsbergis a felicitat România pentru adoptarea recentă de către Consiliul UE a Deciziei de aplicare a acquis-ului la Schengen care permite ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime și a exprimat sprijinul pentru parcurgerea cât mai rapid și a etapei finale în procesul de aderare.

Totodată, miniștrii au subliniat coordonarea eficientă dintre cele două țări în cadrul UE, NATO și al formatelor regionale precum București 9 și Inițiativa celor Trei Mări.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.