13 ianuarie 2024, ora 17:44

Democrația și libertatea din Republica Moldova sunt de mult timp amenințate de trădători și oligarhi, care și-ar vinde concetățenii fără rușine, dar încercările de a destabiliza ordinea în țară nu vor conteni, ci se vor intensifica cu cât mai mult vom avansa spre UE și ne vom îndepărta de trecut. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, în cadrul discursului la Timișoara, unde a fost premiată pentru promovarea valorilor europene. Totodată, șefa statului a subliniat că în 2024, când jumătate din populația lumii va participa la alegeri, este important ca „fiecare cetățean să devină un erou” și să nu lase răul să acapareze tot mai mult lumea liberă.

„Locul oamenilor care aleg libertatea este alături de statele și popoarele lumii libere, nu în vreo zonă gri, sub umbra amenințărilor permanente la adresa suveranității și independenței. Știm cu toții că în Republica Moldova aceste amenințări - fie directe, fie prin intermediul trădătorilor, oligarhilor dispuși să-și vândă concetățenii fără rușine - nu vor conteni, dimpotrivă, se vor intensifica pe măsură ce noi ne vom rupe de legăturile păguboase ale trecutului. Dar noi nu ne temem și nu ne vom abate de la drumul nostru”, a spus Maia Sandu.

Președinta a accentuat că deși nu s-a tras înspre Moldova cu arme și cu rachete, suntem supuși unor „lovituri din cele mai perfide”, precum„violarea spațiului aerian, tentative de a genera tensiuni sociale, atacuri cibernetice și răspândirea de informații false, încercarea de a frauda, la scară largă, alegerile locale, în toamna anului trecut”. 

„Populismul și minciuna devin tot mai atractive pentru unii cetățeni dezamăgiți și pun în pericol valori importante - dezbaterea, încrederea în instituții și unii în alții. Grupări corupte, cum vedem în Moldova, finanțate din bani murdari, din bani de la Kremlin, vor să răstoarne ordinea constituțională, să submineze statul și democrația. Politicieni deghizați cu masca valorilor europene, dar gata, când va fi momentul, să vândă libertatea, interesul național și să ducă Republica Moldova într-o zonă gri, a fărădelegii, corupției, unde Rusia poate să-și impună cu ușurință interesele. Propaganda fără margini și fără urmă de bun simț care, din păcate, reușește să slăbească coeziunea socială, solidaritatea între oameni și națiuni. Toate aceste lucruri sunt un pericol real și foarte aproape și nu vizează doar Republica Moldova”, a continuat Sandu.

Potrivit șefei statului, Republica Moldova a rezistat în fața amenințărilor, datorită obiectivului strategic de a deveni stat membru, cu drepturi depline, al Uniunii Europene. Totodată, Maia Sandu a subliniat că libertatea noastră va fi în siguranță doar atunci când vom face parte din UE.

„Știm foarte bine că drumul de la aspirație la realitate nu este unul ușor. Și de aceea ne însuflețește gândul că știm că avem alături de noi, pe această cale, prieteni și parteneri de nădejde, care ne vor ajuta să trecem mai ușor peste orice obstacole. 

Extinderea Uniunii Europene către Est - în 2004, 2007 și 2013 - a reprezentat o reparație istorică la scară largă. Chiar dacă, la scara istoriei, intervalul de timp ce a decurs de atunci nu este prea lung, se fac deja auzite voci ale unor oameni care par să fi uitat că democrația, libertatea sau bunăstarea consolidate nu sunt un dat, ci reprezintă, nemijlocit, rezultatul apartenenței la Uniunea Europeană, respectiv al procesului de aderare. Este suficient să ne uităm la dificultățile cu care ne confruntăm noi în Republica Moldova pentru a vedea cât de dificil este ca un stat din regiunea noastră să răzbată aflându-se în afara Uniunii Europene. De aceea, această reparație de care vorbeam nu va fi niciodată completă dacă state precum Republica Moldova sau Ucraina vor rămâne în afara spațiului comunitar”, a declarat președinta. 

Sandu a adăugat că în ultimii ani am reușit să scăpăm de dependența de gazul rusesc, am reorientat exporturile noastre către noi piețe, construim și reparăm drumuri și poduri care ne leagă de România, de Uniunea Europeană. Astfel, Republica Moldova nu mai este la cheremul Kremlinului, ci își decide singură soarta și pășește hotărât pe calea integrării europene. Acest fapt a fost recunoscut de statele membre ale Uniunii Europene, atunci când, în decembrie anul trecut, au decis că Republica Moldova, alături de Ucraina, merită să deschidă negocierile de aderare la UE.

Președinta a mai spus, în discursul său la Timișoara, că în următoarea perioadă, jumătate din populația planetei va participa la alegeri și că e important să optăm pentru „bun simț, curaj, omenie, cinste, adevăr, libertate și pace”.

„Anul 2024 este anul democrației în întreaga lume. Iar democrația nu este un cuvânt abstract, este principiul datorită căruia oamenii pot spune ce gândesc, își pot crește copiii cum consideră corect, au oportunitatea de a-și construi fericirea, au șansa de a obține bunăstare. Regimurile autoritare nu pot oferi aceste lucruri. Și de noi toți depinde ce vom alege în anul 2024. 

Vor fi alegeri la Chișinău, la București, la Washington, se va alege Parlamentul European. De aceste alegeri depinde soarta lumii pentru următoarele decenii și nu cred că sunt cuvinte mari. Și este cazul să ne întrebăm - și politicienii, și cetățenii - în ce lume vrem să trăim? Teoria „politica nu mă afectează” este greșită, pentru că de oamenii pe care îi alegem depinde cum trăim noi și cum vor trăi copiii noștri. Alegem conducători care mint doar pentru că spun ce vrem să auzim? Care ne promit soluții ușoare pentru probleme complicate? Nu poți construi nimic, cu atât mai mult un stat, prin minciună. 

De multe ori în istorie, pentru ca binele să triumfe a fost nevoie de eroi. În perioada care urmează, va fi nevoie ca fiecare cetățean să devină un erou. Când stai deoparte, răul se răspândește. Și vedem azi cum răul riscă să acapareze tot mai mult din lumea liberă. Războiul de agresiune al Rusiei nu doar că a curmat - și continuă să curme - vieți și destine, ci reprezintă o amenințare reală, brutală și imediată la adresa valorilor și principiilor care au stat la baza construcției proiectului european”, a punctat șefa statului.

Discursul a fost susținut de Maia Sandu, în România, acolo unde, pe 13 ianuarie, a fost decorată cu premiul „Timișoara Pentru Valori Europene”, în valoare de 30.000 de euro. La ceremonia de decernare, șefa statului a subliniat că distincția nu este atât o recunoaștere personală, cât mai ales o apreciere pentru modul în care moldovenii își apără dreptul de a trăi în libertate, pace și democrație. Distincția onorează personalități recunoscute pe plan internațional care, cu determinare, curaj și creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul și în afara Uniunii Europene.

21 ianuarie 2026, ora 23:22

Magistratul Mihail Bușuleac de la Judecătoria Cahul ar putea fi sancționat după ce mai mulți șoferi, care au condus sub influența alcoolului, au scăpat basma curată în urma expirării termenului de tragere la răspundere penală. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat astăzi reluarea procedurii disciplinare împotriva acestuia, care fusese întreruptă acum două luni. Decizia a fost luată cu 10 voturi pentru. Procedura a fost amânată pentru o ședință viitoare, întrucât Bușuleac a absentat.

Mihail Bușuleac este acuzat că ar fi întârziat soluționarea a patru cauze penale. Este vorba despre dosare în care inculpații, șoferi prinși conducând sub influența alcoolului, au scăpat de răspundere penală din cauza expirării termenului de prescripție de 2 ani.

În fiecare dintre cele patru cazuri, inculpații au fost recunoscuți inițial vinovați de comiterea infracțiunii de conducere în stare de ebrietate și li s-au aplicat pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității și anularea dreptului de a conduce. 

În urma recursurilor depuse de apărători, Curtea de Apel Cahul a admis toate apelurile și a casat parțial sentințele emise de Judecătoria Cahul, eliberând inculpații de pedeapsă pe motivul expirării termenului de prescripție. De exemplu, una dintre cauze a fost repartizată lui Mihail Bușuleac pe 12 mai 2022, însă soluționarea s-a făcut abia în februarie 2024, depășind astfel termenul de 2 ani prevăzut de lege.

Având în vedere circumstanțele stabilite de către Inspecția judiciară în procesul verificării preliminare, la 22 octombrie 2024, inspectorul-judecător desemnat „s-a autosesizat asupra practicilor defectuoase ale magistratului”.

Două zile mai târziu, sesizarea a fost înregistrată și repartizată inspectorului-judecător Ioniță Diana pentru a fi verificată. După o cercetare preliminară, la 8 noiembrie 2024, inspectorul-judecător a decis să deschidă o procedură disciplinară în privința magistratului.

Cum s-a apărat judecătorul

Solicitat să răspundă acuzațiilor, Mihail Bușuleac a menționat că toate cauzele au fost examinate cu respectarea codului de procedură penală, dar ședințele au fost amânate de mai multe ori din cauza cererilor participanților și incidentelor de procedură. „Pe motivul neprezentării în ședință a unui martor s-a dispus aplicarea amenzii judiciare în privința acestuia, iar pe motivul neprezentării avocatului contractat s-a dispus atragerea unui avocat garantat de stat”, a mai spus magistratul.

Totodată, Bușuleac a subliniat că, în perioada anului 2021, Judecătoria Cahul a avut o echipă incompletă de judecători, volumul de muncă „crescând automat”. 

„În calitate de președinte interimar, Buzuleac Mihail a sesizat de mai multe ori CSM despre această problemă, însă nu s-a intervenit în niciun fel (...) Judecătorii nu sunt responsabili de anumite carențe legislative care permit inculpaților să nu se prezinte în ședința de judecată și să tergiverseze procesele. Mai mult, infracțiunea incriminată, fiind ușoară, nu permitea aplicarea măsurii preventive, până la aducerea silită a inculpatului și până la înaintarea demersului despre aplicarea măsurii preventive și anunțarea în căutarea a inculpatului”, a adăugat Mihail Bușuleac, potrivit unei hotărâri a Colegiului disciplinar de pe lângă CSM.

Ținând cont de argumentele judecătorului, pe 28 noiembrie 2025, Colegiul disciplinar a încetat procedura disciplinară intentată împotriva lui Mihail Bușuleac, „din motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”. 

Ulterior, inspectorul-judecător Diana Ioniță a contestat decizia respectivă, cerând ca judecătorul să fie sancționat. În opinia sa, Bușuleac a comis abateri disciplinare prin încălcarea unor obligații de serviciu, inclusiv termenelor de îndeplinire a acțiunilor procedurale, ceea ce ar fi afectat „în mod direct drepturile, libertățile și interesele legitime ale participanților la proces sau ale altor persoane”. Ioniță a cerut astfel aplicarea unei sancțiuni corespunzătoare, pentru a preveni practici similare în viitor.

Prin urmare, astăzi, CSM a decis reluarea procedurii disciplinare, urmând ca subiectul să fie examinat la o ședință ulterioară.

Cine e Mihail Bușuleac

Mihail Bușuleac a fost numit în funcția de judecător în octombrie 2011, la Judecătoria Cahul. În 2015, prin hotărârea CSM, a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor de judecător de instrucție la această instanță, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. Pentru o perioadă scurtă, în 2016, a fost suspendat din funcție pe perioada concediului de îngrijire a copilului. Ulterior, a fost reîncadrat în funcția de magistrat la Judecătoria Cahul, iar în 2017, la propunerea CSM, a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Cahul pe un termen de patru ani. A deținut și funcția de președinte interimar al instanței.

S-a vrut membru CSM

Mihail Bușuleac a candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. A picat însă prima evaluare a Comisiei de Pre-Vetting. Acesta nu ar corespunde criteriilor de etică şi integritate, deoarece a avut relații de afaceri cu doi avocaţi în anul 2011 şi nu s-a abţinut de la examinarea cauzelor cu participarea acestora. De asemenea, au fost constatate și încălcări de integritate financiară la achiziţionarea a patru bunuri imobile în perioada 2007-2017.

Mai exact, în iunie 2021, Mihail Bușuleac și soția sa au cumpărat cu circa 385.000 de lei jumătate dintr-un teren și jumătate dintr-o clădire administrativă situată în centrul orașului Cahul. Achiziția a fost plătită în mai multe tranșe, până în martie 2022. Comisia a mai constatat că, între 2021 și 2022, după cumpărarea imobilelor, Bușuleac, în calitate de judecător, a pronunțat hotărâri în șase cazuri civile, în care unul dintre avocați era implicat și care reprezentase părțile în achiziționarea proprietăților. În toate aceste cazuri, deciziile luate de Bușuleac au fost favorabile părților reprezentate de același avocat.

Decizia de nepromovare a fost contestată la Curtea Supremă de Justiție, care a dispus să fie efectuată evaluarea repetată în cadrul Comisiei de Vetting. Potrivit magistraților, „nu s-a demonstrat că reclamantul ar fi acționat cu rea-credință, mai ales că tranzacția a fost efectuată de soția sa și nu personal de către el”.

Cât despre sursa banilor pentru achiziționarea celor patru imobile între 2007 și 2017, completul CSJ a afirmat că „încălcările de integritate financiară și etică au fost evaluate de Comisie fără a lua în considerare contextul social și istoric, ceea ce influențează securitatea relațiilor juridice”.

Totuși, Bușuleac s-a răzgândit practic pe ultima sută de metri. Judecătorul s-a retras din concursul pentru funcția de membru al CSM înainte de audierea publică a comisiei de evaluare.

Bușuleac, și în vizorul ANI

În septembrie 2024, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale lui Mihail Bușuleac. Decizia a fost luată ca urmare a unor sesizări referitoare la posibile nereguli în declarațiile sale de avere. Mai exact, există suspiciuni legate de achizițiile imobiliare ale familiei Bușuleac, inclusiv despre prețurile semnificativ mai mici decât cele de piață, precum și donațiile de bunuri imobile în centrul Chișinăului. De asemenea, au fost semnalate discrepanțe între veniturile declarate și cheltuielile efectuate, în contextul dobândirii unor bunuri de valoare.

În urma verificărilor, inspectorul de integritate Ion Crețu a constatat nereguli legate de sursele financiare ale familiei Bușuleac, inclusiv credite rambursate anticipat și economii importante în numerar. Bușuleac a prezentat documente justificative privind achizițiile sale, dar inspectoratul a decis că nu sunt în măsură să înlăture suspiciunile. Până în prezent nu a fost emis un act de constatare în privința magistratului.

ANI a fost sesizată despre posibile neconformități în averea judecătorului și în 2022, atunci însă inspectorul de integritate a refuzat să inițieze un control, motivând decizia prin „lipsa existenței unei bănuieli rezonabile”.

Potrivit ultimei declarații de avere depuse la ANI, în 2024, Mihail Bușuleac și-a cumpărat în anul 2022 o casă de locuit de 54,6 m², în valoare de 120.000 de lei. 

Totodată, Bușuleac a declarat o casă de locuit, dobândită de familia sa în 2023, prin donație, însă în cote parțiale. Pentru același bun este indicată valoarea de un milion de lei. 

De asemenea, în același an, familia judecătorului a indicat dobândirea, prin același contract de vânzare-cumpărare a mai multor bunuri imobile, inclusiv o casă de locuit de 117,1 m², un spațiu comercial/de producție de 56,3 m² și o altă casă de 114,4 m², toate în valoarea declarată de circa 2,3 milioane de lei. 

Tot în 2023, soția sa intrat în posesia unui autoturism Toyota Rav 4, estimat la 580.000 de lei. Menționăm că în acest an, aceasta a contractat trei credite în valoare totală de 1.980.000 de lei și a luat 289.600 de lei, pe datorie, de la o rudă.

În 2024, familia Bușuleac a cumpărat un spațiu comercial/de producție cu suprafața de 95,6 m², cu valoarea indicată de aproximativ 941.000 de lei. În același an, soția magistratului a luat un credit de 400.000 de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.