14 ianuarie 2024, ora 19:30

Ucraina a început negocierile cu România pentru un acord privind garanțiile de securitate, informează Biroul Prezidențial de la Kiev. Discuțiile au loc în marja celei de-a patra reuniuni a consilierilor de securitate națională și a consilierilor politici ai liderilor lumii la Davos, Elveția.

Discuțiile au fost inițiate în conformitate cu instrucțiunea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, în cadrul Declarației comune a G7 de susținere a Ucrainei. „Acestea au marcat ridicarea relațiilor bilaterale la nivelul de parteneriat strategic. A fost o continuare logică a acordurilor încheiate în urma convorbirii telefonice dintre președinții Ucrainei și României din 9 ianuarie 2024 și un pas spre punerea în aplicare a Declarației comune a liderilor celor două țări din 10 octombrie 2023”, se arată în comunicat.

România a devenit cea de-a 9-a țară care a inițiat discuții bilaterale de securitate cu Ucraina și și-a reafirmat sprijinul neclintit pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru parcursul său european și euroatlantic.

Potrivit lui Igor Zhovkva, șeful adjunct al Biroului președintelui Ucrainei, este imposibil de imaginat garanții depline de securitate în Europa, în special în regiunea Mării Negre, fără România.

Ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Mykola Tochytskyi, și-a exprimat recunoștința față de România și față de poporul român pentru asistența constantă pe care o primește Ucraina.

Părțile au discutat principalele elemente ale unui viitor acord bilateral de securitate și au convenit asupra modalităților de continuare a negocierilor.

Vineri, 12 ianuarie, în cadrul vizitei la Kiev a prim-ministrului britanic Rishi Sunak a fost semnat un acord istoric între Regatul Unit și Ucraina privind cooperarea în domeniul securității. Acesta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2024 și va fi în vigoare timp de 10 ani.

În prezent, Ucraina negociază acorduri de securitate cu alte șase țări: SUA, Germania, Italia, Franța, Canada și Polonia.

08 ianuarie 2025, ora 16:15

Mai mulți lideri europeni, printre care Macron, Scholz, Starmer, și recent, Pedro Sanchez, și-au exprimat recent opinii contra lui Elon Musk. Patronul platformei X este acuzat de ingerințe în politica europeană.

Primul lider care a venit cu o reacție a fost cancelarul gemrna Olaf Scholz. Întrebat într-un interviu despre avalanșa de insulte adresate lui și altor lideri germani de către Elon Musk, oficialul german a declarat că „Regula este: nu hrăniți trollul”.

Acesta a fost cel mai direct răspuns al cancelarului la adresa lui Musk, la câteva zile după ce i-a îndemnat pe alegători să nu îi lase pe „proprietarii canalelor de social media” să decidă rezultatul alegerilor generale.

Anterior, Musk l-a numit pe Scholz „prost” și a anunțat sprijinul său pentru partidul AfD, scriind pe rețeau X că „Numai AfD poate salva Germania”.

Un alt lider vocal care a venit cu acuzații a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În discursul său de luni către ambasadori, într-o formă voalată, fără a-l numi direct pe miliardar, liderul de la Paris a menționat: „Acum zece ani, cine și-ar fi putut imagina dacă ni s-ar fi spus că proprietarul uneia dintre cele mai mari rețele de socializare din lume ar sprijini o nouă mișcare reacționară internațională și ar interveni direct în alegeri, inclusiv în Germania”.

Ulterior, cu o opinie a venit și premierul britanic, Keir Starmer, care a declarat: „Cei care răspândesc minciuni și dezinformări nu sunt interesați de victime. Sunt interesați de ei înșiși”.

Tot luni, premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a declarat că este îngrijorător faptul că miliardarul american Elon Musk se implică direct în chestiuni politice interne ale altor țări.

„Mi se pare îngrijorător faptul că un om cu acces enorm la reţelele sociale şi resurse economice uriaşe se implică atât de direct în chestiunile interne ale altor ţări. Nu aşa ar trebui să stea lucrurile între democraţii şi aliaţi”, a declarat Stoere pentru postul public norvegian NRK.

Coaliția lui Musk a prins turații miercuri, 8 ianuarie, după ce șeful diplomației de la Paris, Jean-Noel Barrot, a cerut Comisiei Europene să acționeze „cu cea mai mare fermitate” împotriva ingerințelor, în special ale lui Elon Musk, în dezbatarea publică europeană. În caz contrar, Parisul este gata să ia singur măsuri.

„Fie Comisia Europeană pune în aplicare cu cea mai mare fermitate legile pe care ni le-am dat pentru a ne proteja spaţiul public, fie nu o face, dar atunci va trebui să consimtă să redea statelor membre ale UE, să redea Franţei, capacitatea de a o face. Trebuie să ne trezim”, a declarat Barrot la radio France Inter.

Tot astăzi, premierul spaniol Pedro Sanchez s-a alăturat liderilor europeni care îl acuză pe Musk de incitare la ură și amestec în politica UE.

„Extrema dreaptă internaţională (...), condusă în acest caz de cel mai bogat om de pe planetă, ne atacă făţiş instituţiile, incită la ură şi îndeamnă făţiş la susţinerea succesorilor nazismului în Germania, la următoarele alegeri", a declarat Sanchez într-un discurs rostit la Madrid la un eveniment de comemorare a 50 de ani de la moartea dictatorului Francisco Franco.

Musk se confruntă cu reacții politice majore în Europa, după ce în ultimele săptămâni, a comentat politica internă din Germania, Franța și Regatul Unit.

De asemenea, Musk a purtat discuții și cu Viktor Orban din Ungaria, a cărui guvern este evaluat ca o amenințare la adresa democrației și a statului de drept.