14 ianuarie 2024, ora 10:52

Noul ministru de externe al Franței, Stéphane Séjourné, a sosit sâmbătă în capitala ucraineană, Kiev, pentru a se întâlni cu omologul său, în semn de sprijin pentru Ucraina, în timp ce invazia la scară largă a Rusiei se apropie de a doua aniversare, relatează France Presse, preluat de Agerpres și Calea Europeană.

Stéphane Séjourné a precizat că Ucraina a fost prima sa vizită în străinătate de la numirea în urma unei remanieri guvernamentale din această săptămână.

„Ucraina este și va rămâne prioritatea Franței”, a declarat Séjourné. „Apărarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional se joacă în Ucraina”, a adăugat acesta.

Séjourné, într-o conferință de presă comună alături de ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba, a reiterat promisiunile guvernului său de sprijin pentru Ucraina „atât timp cât va fi necesar”, dar nu a anunțat noi livrări de arme.

„Rusia speră că Ucraina și susținătorii săi vor obosi înaintea ei. Noi nu vom fi slăbiți. Acesta este mesajul pe care îl transmit aici ucrainenilor. Determinarea noastră este intactă”, a declarat șeful diplomației franceze.

Totodată, Kuleba i-a mulțumit omologului său pentru că nu a fost descurajat să efectueze vizita la Kiev din cauza „unei alte lovituri masive din partea Rusiei”.

Ulterior, în cursul zilei de sâmbătă, șeful diplomației franceze a purtat discuții cu președintele Volodimir Zelenski, care au durat aproximativ o oră, a declarat pentru AFP o sursă apropiată ministrului.

„Apreciez sprijinul neclintit al Franței în domeniul apărării pentru soldații noștri și asistența acordată poporului nostru”, a scris Zelenski pe X.

Zelenski a precizat, de asemenea, că a apreciat semnificația alegerii făcute de Séjourné de a face prima sa oprire oficială după numirea în funcție în Ucraina. „Suntem recunoscători pentru acest semnal”, i-a transmis el ministrului.

În discursul său obișnuit din cursul serii, Zelenski a informat că a discutat cu oficialul francez despre nevoile de apărare ale Ucrainei, 1inclusiv despre producția comună de drone, artilerie și consolidarea în continuare a apărării aeriene”.

Ucraina a îndurat un alt val de lovituri nocturne ale Rusiei în noaptea de vineri spre sâmbătă. Moscova și-a intensificat atacurile aeriene în ultimele săptămâni.

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.