Parlamentul european și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu asupra măsurilor pentru reducerea emisiilor și a consumului de energie ale clădirilor în întreaga UE. Astfel, din 2025 nu se vor mai acorda niciun fel de subvenții pentru centralele pe gaze sau petrol, urmând ca din 2040, toate locuințele din UE să fie încălzite cu electricitate. Mai mult, din 2030, toate clădirile nou construite vor urma să aibă un nivel net zero de emisii.
Comisia Europeană salută într-un comunicat acordul provizoriu la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul. Este un domeniu în care impactul concret al Pactului verde european se va traduce prin îmbunătățirea calității vieții oamenilor, acasă și la locul de muncă, și prin reducerea facturilor la energie.
Acordul va accentua, de asemenea, independența energetică a Europei, în conformitate cu planul REPowerEU, se arată în comunicat.
În plus, acordul va ajuta UE să elimine treptat cazanele pe bază de combustibili fosili. Subvențiile pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili nu vor fi permise începând cu 1 ianuarie 2025. Directiva revizuită introduce un temei juridic clar pornind de la care statele membre să poată stabili cerințe pentru generatoarele de căldură pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră, a tipului de combustibil utilizat sau a ponderii minime de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire. Statele membre vor trebui, de asemenea, să stabilească măsuri specifice privind eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire, în vederea eliminării complete a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.
Clădirile generează aproximativ 40 % din consumul de energie al UE, mai mult de jumătate din consumul de gaze la nivelul Uniunii (în principal prin încălzire, răcire și apă caldă menajeră) și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie.
În prezent, aproximativ 35 % din clădirile din UE au peste 50 de ani și aproape 75% din parcul imobiliar este ineficient din punct de vedere energetic. În același timp, rata medie anuală de renovare energetică este de numai aproximativ 1%.
În 2020, Comisia și-a prezentat Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, ca parte a Pactului verde european, revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor fiind o inițiativă-cheie.
Acordul provizoriu urmează să fie adoptat în mod oficial de Parlamentul European și de Consiliu. După încheierea acestui proces, noua legislație va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare.
În cazul Republicii Moldova, sectorul energetic este cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de circa 68% din totalul acestora, iar intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne în R. Moldova una dintre cele mai înalte din țările Europei Centrale și de Est - 0,91 kg CO2, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Energiei.
Potrivit sursei citate, situația precară este cauzată de eficiența energetică scăzută, în special în sectorul clădiri, care au o performanță energetică joasă, ceea ce duce la pierderi și costuri mari.
„Astfel, creșterea eficienței energetice a sectorului clădiri este una dintre prioritățile Ministerului Energiei, urmând a fi instituit un fond de eficiență energetică în clădirile rezidențiale și publice, investiții care vor duce atât la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și a facturilor cu energia a consumatorilor, dar va aduce și un impuls economic prin crearea locurilor de muncă, impozite și alte instrumente de transmitere a impactului economic”, se arată într-un comunicat de presă al instituției.
Amintim că Republica Moldova s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până la zero net către anul 2050, în linie cu obiectivele Uniunii Europene.
