22 ianuarie 2024, ora 20:14

Curtea Constituțională va verifica în ce măsură au fost executate prevederile Înaltei Curți privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, conform cărora, pentru judecători a fost stabilit un coeficient de salarizare fix, în funcție de nivelul instanței în care activează și de vechimea în muncă. Potrivit modificărilor, magistrații ar fi urmat să ridice salarii majorate. 

CSM susține că o dată cu introducerea modificărilor la legislație, problema salarizării judecătorilor nu a fost soluționată pe deplin și nici nu este clar în ce măsură aceste prevederi ale actului Curții Constituționale au fost executate. Astfel, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat CC să analizeze acest aspect și ulterior să se pronunțe. 

„Potrivit răspunsului Curții Constituționale din 11 ianuarie 2024, Plenul CSM a fost informat că, CC a solicitat de la autoritățile competente informația privind nivelul executării Hotărârii sus-indicate. Despre informațiile obținute Plenul va fi informat suplimentar. Ținând cont de faptul că durata prezentării informației este reglementată expres de legislația în vigoare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii mizează pe obținerea unei clarități în termene proxime despre modul în care autoritățile au executat sau intenționează să execute Hotărârea Curții Constituționale”, se arată într-un comunicat al CSM.

Până în 2018, unitatea de referință la calcularea salariului judecătorilor era valoarea salariului mediu pe economie în anul precedent celui de gestiune. De exemplu, salariul unui judecător de primă instanță cu o vechime în munca de judecător de până la șase ani consta din trei salarii medii pe economie. După intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare, pentru judecători a fost stabilit un coeficient de salarizare fix, în funcție de nivelul instanței în care activează și de vechimea lor în muncă, scrie bizlaw. Acest coeficient trebuie înmulțit cu o valoare de referință stabilită în Legea bugetului de stat. Totuși, din 2018 până în prezent, cuantumul salariului judecătorilor a rămas același, pentru că valoarea de referință nu a fost modificată.

14 ianuarie 2025, ora 15:02

Republica Moldova nu se află într-o criză energetică, ci mai degrabă una politică. După ședința Consiliului Suprem de Securitate, președinta Maia Sandu a subliniat că Gazpromul a provocat criza, nerespectând obligațiile contractuale, iar singura miză a Kremlinului e să genereze nemulțumiri pe ambele maluri ale Nistrului.

„Nu este o criză energetică, pentru că există trasee alternative prin care gazele pot să vină, așa cum s-a întâmplat în cazul altor țări care la fel primeau gaze rusești prin Ucraina. Unele primesc același gaz de la Gazprom pe alte trasee. Singura miză e să creeze o situație de nemulțumire pe malul stâng și drept și să folosească energia ca element de destabilizare”, a declarat Sandu.

„Încă în 2022, Gazprom a decis să nu-și onoreze angajamentele, reducând volumul de gaze, iar de la 1 ianuarie 2025, aceste gaze nu mai sunt furnizate pe mal stâng. Această situație a generat o criză umanitară pe malul stâng. În secolul 21, avem oameni care nu au căldura, apă, etc. câteva ore pe zi”, explică președinta.

Totodată, șefa statului a reiterat: Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești:

„Noi o să permitem ca gazele să ajungă în regiunea transnistreană, ne dorim să se termine mai repede și să asigurăm securitatea energetică. (...) Malul drept nu are datorii față de Gazprom, așa cum insinuează partea rusă (...) Republica Moldova plătește un preț mare pentru aceste gaze. Acest preț îl simțim cu toții. Aceste gaze nu sunt gratis, prețul vine mai degrabă ori mai târziu!”.

„Gazpromul trebuie tras la răspundere pentru că nu-și onorează obligațiile. Guvernul examinează posibilitățile legale”, a punctat președinta.

În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a mai dat asigurări că toți cetățenii de pe ambele maluri vor fi sprijiniți și a dat indicații Executivului:

„Guvernul trebuie să facă mai multe eforturi pentru mediatizare, inclusiv pentru creșterea sprijinului sub formă de vouchere energetice, vouchere care vin să ajute in special gospodăriile vulnerabile să-și optimizeze cheltuielile pentru energie electrică”.

TV8.md amintește că pe 28 decembrie, Gazprom a anunțat oficial că lasă stânga Nistrului fără gaze din 1 ianuarie 2025, ora 07:00. Într-un comunicat, gigantul rus invocă pretinsa datorie a Moldovagaz drept motiv pentru care nu va livra niciun metru cub de gaz în regiunea transnistreană. Restanțele pe care le pretinde Rusia sunt de 709 milioane de dolari, asta în timp ce un audit internațional a constatat că suma pe care o datorăm Gazpromului este de 8,6 milioane de dolari, adică de aproape 80 de ori mai mică. 

Premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazpromului și a dat asigurări că Republica Moldova pregătită să gestioneze orice situație generată de acțiunile Rusiei. De asemenea, Executivul nu exclude recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri, subliniind că deciziile Kremlinului afectează siguranța cetățenilor și provoacă pierderi economice. 

Între timp, Centrala de la Cuciurgan funcționează pe bază de cărbune, iar, din cauza suprasolicitării rețelelor electrice, în stânga Nistrului au început deconectări timp de câteva ore, zilnic. Întreruperi de energie se efectuează și în satele Copanca și Varnița, controlate de autoritățile constituționale, iar Guvernul a întreprins deja o serie de măsuri pentru a ajuta locuitorii afectați.