26 ianuarie 2024, ora 15:13

Cu buletine de vot, cabine secrete, observatori și ștampilă umedă și-au exercitat dreptul de a alege. Elevii Liceului Teoretic „Ion Pelivan” din satul Răzeni, raionul Ialoveni și-au exprimat astăzi, prin vot secret, opțiunea pentru cel mai bun proiect de infrastructură școlară, care va fi finanțat în cadrul Programului „Bugetare Participativă în Școli”. Scrutinul a fost monitorizat de Comisia Electorală Școlară.

În competiție au intrat 3 proiecte: Viața pe modul sport; Relaxează-te comunicând; Capitole și gânduri. Acestea  au fost elaborate de elevi, în baza ideilor colectate de la întreaga comunitate școlară, și își propun să soluționeze câteva dintre problemele școlii: insuficiența echipamentelor sportive, lipsa unui spațiu de recreere și a scaunelor pe holurile Liceului.

Comisia Electorală Școlară a decis crearea a două secții de votare pentru a asigura buna desfășurare a scrutinului. Elevii au votat activ, informat și conștient, respectând toate procedurile de votare despre care au fost informați, în ajun. 

Alegerile au avut loc fără incidente, fapt confirmat Comisia Electorală Școlară și de observatorii desemnați de cele trei echipe de elaborare a proiectelor. Secțiile de votare au fost deschise până la ora 15:00.

Programul „Bugetarea Participativă în Școli” este implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării și CICDE - Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral.

UPDATE: „Viața pe modul sport” este primul proiect de infrastructură școlară care va fi finanțat în cadrul celei de-a doua runde a Programului „Bugetarea Participativă în Școli”.

Proiectul va fi realizat până la începutul următorului an școlar și prevede dotarea cu inventar sportiv necesar pentru orele de educație fizică. Vor fi procurate: saltele, tabele tactice, panouri indicare scor, corturi, coșuri mobile de baschet și hamacuri.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?