Principialitatea unei femei simple din Chișinău a pus în mare dificultate o întreagă schemă imobiliară desfășurată în unul dintre cele mai scumpe locuri din capitală. Eroii investigației de astăzi sunt un jurist controversat, funcționari publici corupți, un om de afaceri multimilionar și o pensionară. Ultima luptă de mai bine de zece ani pentru a aduce înapoi în proprietatea statului 25 de ari de pământ din coasta Parcului Dendrariu. Terenul de milioane a fost privatizat în circumstanțe dubioase, cu aproape 20 de ani în urmă, absolut gratuit. Acum, un cunoscut om de afaceri din domeniul agricol planifică să-și ridice acolo o casă luxoasă, cu vedere panoramică spre parc. Planurile îi sunt date peste cap de femeie și Consiliul Național al Monumentelor Istorice.
Sectorul Buiucani al capitalei. Cel mai frumos parc al Chișinăului - Dendrariu. La hotarul acestei zone verzi, care se întinde pe 83 de hectare, se duce o luptă aprigă între afaceriștii imobiliari. Case și apartamente de elită apar ca ciupercile după ploaie, deși costul unui imobil în această zonă se ridică până aproape de un milion de euro.
La o margine de parc, mai spre centrul orașului, cu ieșire către strada Șciusev, un teren de 25 de ari este gata pregătit pentru o nouă construcție. Au fost defrișați arbori și demolate construcțiile provizorii care erau din perioada sovietică ca să facă loc pentru un conac somptuos.
Imobilul proiectat are subsol și trei nivele, un garaj către strada Șciusev, o verandă cu pereți din sticlă, iar geamurile panoramice ale casei vor oferi o priveliște încântătoare direct în parc.
Proiectul a fost prezentat pentru avizare la Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI). Asta este o condiție obligatorie, pentru că terenul se află în nucleul istoric al Chișinăului. Schița a fost respinsă deja de câteva ori de CNMI, dar proprietarii nu se lasă. Problema principală este un bloc vechi cu apartamente care se află pe același lot și urmează a fi demolat, pentru a facilita accesul către noua casă.
Achiziția unei companii din domeniul agricol
Beneficiara proiectului prezentat la CNMI este compania „Rusagro-Prim”, cu sediul în orașul Cupcini din nordul țării. Firma aparține omului de afaceri Savvelii Russu și se numără printre principalii exportatori de cereale din R. Moldova, având rulaje de miliarde de lei.
„Rusagro-Prim” a cumpărat pe rând apartamentele din blocul vechi situat pe strada Șciusev 141, împreună cu terenul aferent construcției. A refuzat să-și vândă partea sa din imobil doar Vera Stratulat. De ani de zile, femeia încearcă să demonstreze autorităților că terenul a fost privatizat ilegal și statul ar trebui să-l recupereze. Ea este proprietara unui apartament situat la colțul blocului, cu o suprafață de numai 23 de metri pătrați.
Vera Stratulat:„Iată asta este intrarea separată și asta era anterior curtea pe unde noi trecem. Eu acum fac reparație aici. În anul 2002 eu am cumpărat apartamentul ăsta. L-am cumpărat cu acte în regulă”.
La achiziția imobilului, Vera Stratulat a obținut în folosință și 6 ari de teren în spatele blocului. Iar cel care i-a vândut apartamentul i-a declarat că terenul nu poate fi privatizat. Casa nu este conectată la rețele de apă și canalizare și nu are sistem de încălzire. Anterior, pe teren erau două fose septice și un veceu comun, iar fiecare apartament avea câte un șopron pentru a depozita lemne și o grădină mică în folosință.
Vera Stratulat: „Iată astea sunt două construcții accesorii. Intrarea de la lemne și cărbune e aici. Este construcție accesorie atribuită apartamentului meu. Iată și a doua construcție accesorie cu numere cadastrale. Sunt niște construcții unde ținem lemne și cărbuni. Am avut aici o cărare, după gardul ăsta, pentru că ei mi l-au instalat. Acolo, în terenul adiacent este o parcelă împărțită pe garduri fixe. Îmi zice (n.r. fostul proprietar): Dna, de parcela respectivă aveți dreptul să vă folosiți, pentru că este atribuită apartamentului. Atunci l-am întrebat de ce o vinde? De ce nu privatizați terenul? Respectivul proprietar, el era om de afaceri atunci, îmi spune: Dna, eu m-am interesat. Dacă eu puteam să privatizez terenul, eu nu vi-l vindeam. Toți locatarii avem dreptul numai la folosința terenului, numai la folosința la pivnițe. Nu avem dreptul să privatizăm, nu avem dreptul să construim, nu avem dreptul nimic”.
În pofida acestor asigurări, pământul a fost privatizat. În 2006, Consiliul Municipal Chișinău le-a cedat locatarilor, absolut gratuit, 25 de ari de teren din spatele blocului. Iar alt lot de 11 ari, de sub bloc până la strada Șciusev, le-a fost oferit în folosință gratuită și pe termen nelimitat, motivându-se că ar exista o linie roșie și, în perspectivă, strada Șciusev ar putea fi lărgită.
Ceartă între pensionară și omul de afaceri
De-a lungul anilor, apartamentele și terenul privatizat au trecut prin diverse tranzacții, iar în primăvara anului 2023 a ajuns proprietar omul de afaceri Savvelii Russu. Vera Stratulat refuză să-i vândă acestuia apartamentul său și doi ari de teren pentru care deține titlu de proprietate. I-au fost propuse 50 de mii de euro, susține femeia. În vară, între cei doi vecini s-a iscat un scandal cu amenințări și plângeri la Poliție.
Vera Stratulat: „Pe terenul ăsta se aflau pomi. Fiecare și-a pus un cireș, vișini și mai mult oamenii creșteau roșii, castraveți, lucruri necesare. Atât era. O groapă de scurgere a apei era aici și acolo o altă groapă de scurgere a apei. Ulterior ei tot au nimicit. Dvs nu vedeți că deja tot terenul ăsta e pregătit pentru construcție? Toate bunurile în terenul ăsta le-au distrus în afară de construcțiile accesorii. Nu au îndrăznit și vă spun de ce, deoarece eu plătesc anual impozit și au și număr cadastral. În rest nimic nu mai există. Acum vara au distrus tot. Aici a fost un beci. Iată se văd doar urmele. Păcat, era un beci foarte mare și l-au distrus. Și în beci toți locatarii țineau ce aveau. El era pentru folosință comună. Aici au fost garajuri, au fost saraiuri, foarte multe bunuri. După acte eu pot să vi le dovedesc. Aici, la țeava asta era deschis. Eu veneam cu cana și căldarea și luam de aici apă. Când au venit noii proprietari, au zis că nouă nu ne trebuiește apă. Au chemat de la „Apă Canal” și fără să mai întrebe, să mai analizeze cine mai este, au venit și au sigilat. Acum nu mai curge apă de aici. În afară de aceasta, ei deja se pregăteau să demoleze blocul, fiindcă m-au informat. Mi-au zis: dna Vera, noi în așa fel o să demolăm blocul ăsta că o să vă tăiem ca pe o pâine blocul, în așa fel că o să lăsăm în picioare apartamentul dvs”.
L-am contactat telefonic pe Savelii Russu, pe care îl acuză Vera Stratulat, dar acesta a refuzat să ne vorbească și a pus receptorul:
„Dvs ați greșit. Îmi cer scuze. Ceva nu-i așa”.
Ulterior, am fost sunați de juristul companiei „Rusagro-Prim”. El a negat faptul că Vera Stratulat ar fi fost amenințată cu demolarea blocului.
Serghei Bordeniuc: „Această casă a fost declarată în stare avariată. Dar având în vedere interesul comercial pentru acest teren, a fost făcută o ofertă, inclusiv doamnei Vera Stratulat, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Toți au fost de acord, cu excepția doamnei Stratulat. Eu nemijlocit am vorbit cu ea despre asta de câteva ori și colegii mei au comunicat cu ea. Noi am vrut să ne întâlnim cu ea. Inițial ea a vrut să vândă partea sa din casă. Ulterior nu a vrut să vândă, ci să o schimbe pe apartament. Ulterior ea s-a gândit că acolo va fi construită o clădire comercială și voia un apartament în noul bloc. Într-un final, negocierile care au durat aproximativ jumătate de an, s-au sfârșit cu nimic. Noi nu am vorbit cu ea despre faptul că putem demola casa și să-i lăsăm bucățica ei de apartament”.
Proiect respins de trei ori de CNMI
Contrar celor declarate, „Rusagro Prim” planifica totuși să demoleze blocul din strada Șciusev 141. În august 2023, la ședința Consiliului Național al Monumentelor Istorice, arhitectul care a realizat proiectul casei declara că ar exista deja și autorizație de demolare a blocului avariat, dar a fost prins cu minciuna:
Arhitect: - Aici e teren privat. Este construcția veche, o casă veche care are autorizație de demolare. Iar în partea de jos este teren privat.
Membru CNMI: - Stați un pic. Domnul Spasov, arătați construcția veche care e de demolat sau care trebuie să se demoleze.
Arhitect: - Iată aici la linia roșie. Este cea veche care e privată și are autorizație de desființare.
Membru CNMI: - Acest teren și construcția care se propune spre demolare ale cui sunt?
Arhitect: - Terenul dat este municipal.
Membru CNMI: - Clădirea este a beneficiarului terenului?
Arhitect: - Este parțial, actele sunt la 37%. S-a făcut un contract de vânzare-cumpărare a tuturor și urmează spre desființare.
Membru CNMI: - Dar proiectul de demolare unde este?
Arhitect: - Noi acum am dori să obținem proiect de demolare, după acceptarea comisiei.
Membru CNMI: - Dar dl Spasov a spus că deja există.
Arhitect: - Clădirea e parțial distrusă.
Membru CNMI: - Dar nu puteți demola un imobil care nu vă aparține și nu numai asta. El se află în nucleul istoric. Autorizația de desființare se emite după ce există un aviz la proiectul de desființare.
Discuții aprinse au fost și la ședința Consiliul Național al Monumentelor Istorice din luna septembrie, când proiectul a fost prezentat repetat.
Membru CNMI: - Blocul nu are teren deloc. Are numai pata construcției. Și terenul celălalt e proprietate publică. Dvs propuneți prin teren care e proprietate publică să ajungeți la terenul dvs care e teren gol, demolând casa asta și vă mai rămân 6 metri pentru „patlagele”, cum spun moldovenii, ca să putem ajunge acolo. Și spuneți că o să amenajați teritoriul ăsta la care nu aveți nicio atribuție și să fie într-o oază verde o construcție nouă.
Membru CNMI: - Accesul cela pentru garaj, ei îl vor pe terenul nu știu cui. Dacă îl limitezi și pui gard, el nu are acces în garaj.
Membru CNMI: - Oricum tot terenul din față va fi terenul acestei construcții, chiar dacă este public.
Membru CNMI: - Practic o să-l acapareze.
Membru CNMI: - Dar noi nu putem să luăm decizia.
Membru CNMI: - Eu am o singură întrebare. PUZ-ul Centru nu-i elaborat.
Membru CNMI: - Dar el trebuie să fie, sigur. Vorbim de o construcție nouă.
Proiectul a primit și de această dată aviz negativ la CNMI, fiind înaintate mai multe cerințe.
Chiar dacă nu au fost îndeplinite cerințele înaintate de CNMI, la finele lunii decembrie, arhitecții au venit din nou la ședința aceluiași Consiliu. De această dată, au prezentat mici modificări la proiect și nu au mai propus pentru demolare blocul vechi.
Arhitect: „S-a format un obiect laconic, cu unic proprietar. S-a format acces prin teren privat. Dacă vă amintiți, data trecută, noi am propus această construcție spre demolare. Acum am discutat și cu beneficiarul și această construcție nu va fi afectată. Noi ne-am retras cu casa, după cum vedeți, cu amprenta la sol, de la această construcție. O păstrăm în componenta sa așa cum ea este”.
Dar și a treia oară proiectul a fost respins de Consiliul Național al Monumentelor Istorice.
„Schița de proiect nu a fost aprobată. Sunt date câteva condiții. Este necesar de dezvoltat studiul istoric arhitectural. Partea de urbanism nu este analizată și trebuie de dezvoltat acest aspect al studiului. Este necesar de intervenit la plastica arhitecturală, cât și la forma acoperișului”,a explicat Andrei Vatamaniuc, președintele CNMI.
Privatizare cu semne de întrebare
Istoria terenului din strada Șciusev 141 este însă mult mai veche și se află în centrul unui dosar de corupție. Pământul a fost privatizat în 2006, în condiții suspecte, iar zece ani mai târziu a fost vizat într-o anchetă penală, care s-a soldat cu arestarea și judecarea fostului viceprimar al capitalei Vlad Coteț. Deși au trecut șapte ani de atunci, astăzi încă nu există o sentință pe dosar nici în prima instanță.
Acțiunile suspecte în jurul terenului au început în noiembrie 2004. Atunci, un oarecare Ion Cornescu a cumpărat un apartament de 38 de metri pătrați în blocul cu bucluc. Peste trei luni de la achiziție, fratele acestuia Viorel Cornescu a depus o cerere la Primăria Chișinău prin care a solicitat privatizarea lotului aferent blocului. Cornescu a scris în cerere că acționează în baza unei procuri din numele proprietarilor tuturor apartamentelor. Vera Stratulat îl acuză că ar fi falsificat actele.
Vera Stratulat: „Ei până atunci nu erau aici. Numai au cumpărat apartamentul și deja aveau un plan bine determinat să privatizăm. Ei deja au văzut că se poate de făcut aici ilegalități, asta e intuiția mea că aveau relații cu Primăria. Trebuie de investigat ce procură. Eu nu i-am dat procură. Eu nu eram în țară. Eu total nu știam de toate acțiunile acestea. Eu nu pot să înțeleg cum a găsit omul respectiv și a pus copia buletinului meu de identitate, acte de vânzare-cumpărare și alte acte, pe care le-a depus din numele meu. El le-a găsit de undeva. Asta se numește că a furat actele astea. Și el scrie că a depus din numele meu că eu i-am permis lui prin procură”.
Contactat de reporterul Cutiei Negre pentru clarificări, Viorel Cornescu s-a contrazis în declarații.
Viorel Cornescu: - Cererea s-a depus în mod legal. Cererea s-a examinat de funcționarii Primăriei și s-a emis decizia. Ce pot să vă spun altceva?
Reporter TV8: - Dna Vera Stratulat susține că nu v-a acordat prin procură dreptul să depuneți din numele ei acea cerere la Primărie.
Viorel Cornescu: - Eu nici nu am depus din numele dânsei. De unde ați luat dvs? Eu am pus pentru mine și pentru Prohorov de care eram împuternicit în modul stabilit de lege.
Reporter TV8: - Noi avem o copie a cererii în care scrieți că acționați din numele tuturor locatarilor. Am cererea în față și aici sus, în partea dreaptă, scrie din partea locatarilor apartamentelor 2,3,5,6 și 7, adică și a doamnei Stratulat.
Viorel Cornescu: - Domnișoară, eu nu mai țin minte cum a fost formulată cererea. Dar cu siguranță cererea a fost depusă din partea tuturor coproprietarilor apartamentelor și a fost examinată de Primărie. Eu nu eram obligat să vă dau detaliile acestea, dar nicio problemă.
După depunerea cererii de către Cornescu la Primărie, în mai puțin de trei luni, Comisia pentru Construcții, Arhitectură și Resurse Funciare a Primăriei Chișinău a dat aviz pozitiv pentru privatizarea a 25 de ari din spatele blocului. În documente apare însă mențiunea „lot pentru deservirea și exploatarea caselor de locuit particulare”, deși era vorba de un bloc cu apartamente.
Terenul din proprietatea R. Moldova, oferit gratuit de CMC
Chiar dacă în Registrul Cadastral terenul era înregistrat ca proprietate a R. Moldova și nu a Primăriei Chișinău, în iunie 2006, Consiliul Municipal decide să ofere terenul în proprietate privată. Cei 25 de ari au fost divizați între proprietarii celor 5 apartamente chiar dacă două dintre ele la acel moment nu erau încă privatizate. Un alt lot de 11 ari, de sub bloc până la strada Șciusev, a fost oferit locatarilor în folosință gratuită. Funcționarii Primăriei au motivat că există o linie roșie ce nu trebuie încălcată, pentru că, în perspectivă, strada Șciusev va fi lărgită.
În decizia CMC s-a făcut trimitere la prevederile Articolului 11 din Codul Funciar care spune:
„Autorităţile administraţiei publice locale atribuie fără plată cetățenilor terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporţional suprafeţei privatizate de fiecare”.
La Cadastru, imobilul din strada Șciusev este înregistrat ca „bloc locativ”. Legea citată mai sus stipulează expres:„care nu constituie blocuri”.
Când și cum a fost schimbată suprafața și destinația terenului?
O altă neclaritate este legată de mărimea terenului și destinația lui. Conform actelor din arhivă, consultate de reporterul Cutiei Negre, blocul din str. Șciusev 141 avea pentru deservire un lot de aproape 60 de ari. Terenul din spatele blocului figura în acte drept grădină cu pomi fructiferi”și nu teren pentru construcții.
Nu este clar când și cum a fost schimbată mărimea lotului și destinația lui, dar în titlurile de proprietate, eliberate de Primăria Chișinău după privatizare, a fost scris că terenul este„repartizat pentru construcție locativă”.
Vera Stratulat: „Tot terenul ăsta pe care îl vedeți înconjurat cu gard, până la stația electrică, după actele pe care eu le dețin, arată că are 60 de ari. Dar conform decizie Primăriei, ei spun că tot terenul ăsta are numai 36 de ari. Cum se face?
Litigii în instanțele de judecată
În februarie 2007, Ion Cornescu și alți doi coproprietari ai blocului s-au adresat în judecată pentru a stabili modul de folosire a pământului privatizat, motivând că nu ajung la o înțelegere cu Vera Stratulat.
Aceștia au prezentat în instanță și un raport de expertiză care indica bucățile exacte de teren care revin fiecăruia dintre proprietari, în funcție de cota-parte pe care o dețin în clădire. Pentru că are un apartament de 23 de metri pătrați, Verei Stratulat i-au fost atribuiți doar 2 ari de teren. Până la privatizare, femeia avea în folosință 6 ari.
Vera Stratulat declară că a aflat despre decizia CMC de privatizare a terenului doar când a primit citația la judecată. Deoarece nu era în țară, în instanță a mers fratele ei să o reprezinte.
Vera Stratulat: „În instanța de judecată fratele zice: dl judecător, dați să văd și eu ce decizie, despre ce este vorba? Eu prima dată aud de așa act. Și judecătorul îi înmână așa o decizie. Cu toate că e om de la țară, simplu, care nu a avut legătură cu deciziile, a atras atenția și zice: Dl judecător, eu nu înțeleg ce fel de decizie e asta, dacă nu are număr, nu are dată, nu-i însemnat nimic. Președinte de ședință nu știm cine-i. Secretarul interimar al Consiliului scrie Nicolae Manastîrli, dar nu-i semnată, nu-i ștampilată. Știți ce spune judecătorul? Mai așteptați că o să fie. A așteptat 45 de zile și s-a emis deja decizie cu un număr oarecare și cu niște semnături acolo. Atrageți atenția ce scrie aici. A semnat Victor Odobesc și Iulia Ieșanu. În decizia pe care au anexat-o inițial nesemnată, era Nicolae Manastrîrli și pe timpurile celea președinte adevărat era Nicolae Manastrîrli”.
În decembrie 2011, Judecătoria Buiucani a admis acțiunea civilă intentată de Cornescu și a stabilit modul de folosire a terenului după planul propus. Vera Stratulat a rămas cu 2 ari de teren din cei 25 privatizați de coproprietarii blocului. A contestat decizia, dar a pierdut procesele și în instanțele superioare.
Femeia nu și-a înregistrat nici până astăzi dreptul asupra lotului, deși deține un titlu de proprietate. În Registrul Cadastral, 9,3% din teren, adică 2 ari, au rămas să figureze ca proprietate a R. Moldova.
Trei ari din lotul aflat în folosință comună, vânduți de CMC lui Cornescu
În anul 2008, inițiatorul privatizării terenului, Viorel Cornescu, a primit prin donație de la fratele său apartamentul numărul doi din blocul cu bucluc. I-au revenit și aproape 4 ari de teren din cel privatizat.
Iar în 2014, Consiliul Municipal Chișinău a decis să-i vândă lui Cornescu, cu 380 de mii de lei, alți 3 ari de teren din lotul de 11 ari de la stradă, oferit anterior în folosință tuturor locatarilor blocului. În decizia CMC nu s-a mai pomenit nimic despre linia roșie și lărgirea străzii Șciusev, așa cum era precizat în 2006 la privatizare.
Vera Stratulat susține că a aflat recent că terenul a fost divizat și nu știe cine-i proprietarul celor 3 ari de la stradă.
Vera Stratulat: „Eu ca locatară nu știu nimic. Cum asta proprietate privată, dacă nouă ni l-au dat în folosință provizorie până la lărgirea străzii? Nu am reușit să aflu cine și al cui este terenul și în ce condiții l-au dat în proprietate privată. Cum de noi nu știam nimic”?
L-am întrebat pe Viorel Cornescu cum a fost posibil ca Primăria să-i vândă o parte din terenul oferit anterior în folosință comună locatarilor.
Viorel Cornescu: „Întrebați la Primărie detalii. Eu am depus cerere. Eu am procurat acest teren. Acolo s-a făcut, din câte țin minte, un tender între coproprietari, pentru că altcineva nu putea să participe. Eu nu țin minte domnișoară, în 2006, chiar nu țin minte detaliile”.
Dosar de corupție aflat de 7 ani pe masa magistraților
Deși oficial era proprietarul unei părți mici din terenul de pe strada Șciusev 141, Viorel Cornescu planifica să construiască un nou bloc locativ acolo. Chiar a comandat la „CHIȘINĂUPROIECT” planul urbanistic privind amplasarea blocului.
Deoarece strada Șciusev se află într-o zonă unde nu sunt permise construcții cu o înălțime mai mare de 10 metri, Cornescu s-a adresat la Primărie pentru schimbarea codului urbanistic al zonei. Pentru a grăbi perfectarea actelor, a mers să se înțeleagă cu fostul viceprimar Vlad Coteț.
În mai 2016, Centrul Național Anticorupție l-a arestat pe viceprimar și pe Viorel Cornescu, ambii fiind învinuiți de acte de corupție. CNA a făcut publice atunci imagini video, surprinse de o cameră ascunsă, instalată în biroul lui Vlad Coteț. Se discuta exact despre terenul din str. Sciusev. Cornescu i-a dat de înțeles viceprimarului că e gata să plătească pentru obținerea Codului urbanistic R6 în zonă.
Cornescu: - La Șciusev eu am depus pentru schimbarea statutului din R4 în R6 și stă la Maria Grozavu, la Oleg Bounegru. Nu putem acolo să…? Eu mulţumesc, tot frumos, hai să…
Coteț: - Da unde-i, la ce adresă?
Cornescu: - La Șciusev 141.
Coteț: - Îmi scriu aici. Mâine dimineaţă o să văd. Sub ce familie?
Cornescu: - Cornescu. Eu sunt Cornescu Viorel.
Coteț: - Din R4 în R6?
Cornescu: - Da, din R4 în R6. Am depus, am făcut la „Chișinăuproiect” PUD. Am făcut de vreo 27 de mii de lei. Am cheltuit.
Coteț: - Mâine dimineaţă îţi promit poate-l „rup”.
Cornescu: - Îl rupi? Chiar serios? Hai că eu deodată… Hai te rog frumos. Ascultă, eu vreau să ne ajutăm. Hai, sănătate!
Dosarul în care Vlad Coteț și Viorel Cornescu sunt învinuiți de corupție se află de 7 ani în primă instanță. O perioadă, acesta a fost în gestiunea judecătorului Ion Chirtoacă, care nu a mai putut desfășura ședințe din vara anului 2021, pentru că îi expirase mandatul de 5 ani de judecător.
În februarie 2023, dosarul i-a fost repartizat magistratului Petru Păun. De atunci, au fost planificate 15 ședințe, dar toate au fost contramandate. Următoarea ședință pe dosar e fixată -pentru luna martie 2024.
Viorel Cornescu a refuzat să discute despre planurile pe care le-a avut pentru terenul din strada Șciusev și dosarul de corupție în care este vizat.
Viorel Cornescu: - Eu am vândut și ce planificam deja, mă scuzați vă rog.
Reporter TV8: - Dar totuși ați făcut un proiect neavând proprietate totală pe acel teren și sunteți vizat într-un dosar penal legat exact de această adresă.
Viorel Cornescu: - Nu am făcut proiect. Am încercat și mi s-a refuzat și atât. Mă scuzați. Mai mult nu pot să vă spun nimic.
Tranzacții în lanț cu imobilele din str. Șciusev 141
În februarie 2017, în timp ce era judecat pentru acte de corupție, Viorel Cornescu a renunțat la apartamentul și terenul din strada Șciusev. A transmis imobilele în proprietatea companiei „Bemar Construct” printr-un contract de donație.
Reporter TV8: - De ce ați decis să renunțați la teren și cum l-ați transmis ca donație unei companii „Bemar Construct”?
Viorel Cornescu: - Domnișoară, v-am spus prea mult. La revedere!
Am încercat să aflăm detalii despre tranzacție și de la compania „Bemar Construct”. La telefonul indicat al firmei, nu ne-a răspuns nimeni. I-am scris un mesaj pe poșta electronică lui Vladimir Berzan, unul dintre fondatorii companiei. Acesta ne-a răspuns că se află în concediu, dar vom fi contactați de juristul sau administratorul firmei. Asta nu s-a întâmplat până la publicarea materialului.
De la „Bemar Construct”, cei 7 ari de teren și apartamentul numărul doi au trecut prin alte tranzacții. Astăzi, proprietară în acte a acestor imobile este compania „Biz-Agro”, fondată și administrată de un oarecare Eduard Hangan. Anterior, presa a scris că „Biz-Agro” ar fi afiliată tot omului de afaceri Savvelii Russu, proprietarul companiei „Rusagro-Prim” despre care am vorbit la început.
Juristul firmei nu ne-a putut explica legătura dintre cele două companii, dar precizăm că la ședința CNMI arhitecții insistau că toate apartamentele din blocul vechi și terenul au un singur proprietar, cu excepția părții pensionarei Vera Stratulat.
Serghei Bordeniuc, jurist „Rusagro-Prim”: - Despre această companie (n.r. Biz-Agro) eu nu vă pot spune nimic. Mi-e greu.
Reporter TV8: - Dar dvs îl puteți întreba pe domnul Russu, să precizați ce legătură are cu această firmă și să reveniți cu un apel să ne spuneți?
Serghei Bordeniuc: - Da, bine. Ne-am înțeles. La revedere!
Juristul nu a mai revenit cu precizări așa cum a promis.
Pensionara luptă ca terenul să fie întors statului
În timp ce terenul de milioane de lângă Parcul Dendrariu și-a tot schimbat proprietarii, Vera Stratulat s-a plâns în toate instanțele de ilegalitățile comise la privatizarea pământului. A scris la Primărie, Guvern și Președinție. A depus plângeri la Poliție, Centrul Anticorupție și Procuratură, dar autoritățile refuză să inițieze o anchetă.
Vera Stratulat: „Terenul care s-a atribuit în proprietate privată și o parte din terenul de sub bloc e teren atribuit ilegal, prin corupție, cu ajutorul funcționarilor din Primărie, a judecătorilor.. Scopul meu nobil este de a întoarce acest teren, care se vede clar că este al statului R. Moldova. Noi nu avem dreptul la acest teren”.
La solicitarea Consiliului Național al Monumentelor Istorice, actualii proprietari ai terenului urmează să prezinte un studiu complex care să arate dacă lotul nu a fost rupt în trecut din teritoriul Parcului Dendrariu, care este o zonă protejată.
