„Federația Rusă nu se va opri la Ucraina. Dacă va câștiga, principala țintă va fi R. Moldova”. Avertismentul a fost făcut de șeful Marelui Stat Major al României, Gheorghiță Vlad. Generalul consideră că atât „civilii români, cât și întreaga populație din Europa, trebuie să fie pregătită” și să fie adoptate măsuri corespunzătoare.
„Populația din România, la fel ca întreaga populație din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți. Eu, personal, nu neapărat ca și militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici.
Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi R. Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest. Cred că nu trebuie irosită nicio secundă. Este un moment T0 în care națiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populației”, a declarat generalul Gheorghiță Vlad într-un interviu pentru Europa Liberă.
La vestul Kremlinului, țările baltice sunt protejate de clauza comună de apărare a NATO, iar un atac al trupelor lui Putin asupra Estoniei, Letoniei sau Lituaniei ar putea declanșa un conflict mai larg.
De cealaltă parte, Republica Moldova are regiunea transnistreană, un teritoriu controlat de ruși, nerecunoscut, care își păstrează drapelul cu secera și ciocanul.
Pe parcursul ultimilor doi ani, mai mulți oficiali europeni și americani au avertizat cu referire la pericolul Federației Rusă la adresa R. Moldova.
„Rusia duce un război nu doar împotriva Ucrainei, dar și împotriva Republicii Moldova. Dacă Ucraina se confruntă cu un război dureros și fierbinte, în Moldova se poartă un război hibrid și rece.
(...) Nu ar trebui să avem niciun dubiu că dacă Rusia obține victoria, dacă Putin va reuși să-și îndeplinească obiectivele în Ucraina, nu se va opri acolo. Moldova va fi următoarea luată la țintă, sau poate unul dintre statele baltice, ori altele. Henry Kissinger, înaintă să moară, a spus că apărarea NATO acum începe la granița dintre Ucraina și Rusia și sunt total de acord cu asta”, sunt mesajele venite din exterior.
La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare a războiului ruso-ucrainean început în 2014. Invazia a fost cel mai mare atac asupra unei țări europene de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați pe plan intern, iar peste 8,2 milioane de ucraineni au fugit din țară până în aprilie 2023, creând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Atât SUA cât și UE condamnă cu fermitate războiul de agresiune brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson ale Ucrainei. Acestea condamnă, de asemenea, implicarea Belarusului în agresiunea militară a Rusiei.
Liderii au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Aceștia au evidențiat faptul că Ucraina are dreptul de a-și alege propriul destin și au felicitat poporul ucrainean pentru curajul de care dă dovadă apărându-și țara.
Ca răspuns la agresiunea militară, UE și SUA a extins masiv sancțiunile împotriva Rusiei, adăugând un număr semnificativ de persoane și de entități pe lista sancțiunilor și adoptând măsuri restrictive fără precedent.
