02 ianuarie 2024, ora 22:03

Motorina românească, promisă fermierilor moldoveni până la sfârșitul anului 2023, nu a trecut Prutul nici în 2024. Și nu pentru că s-ar fi răzgândit Bucureștiul, ci din cauza autorităților de la Chișinău, care nu sunt în măsură să asigure stocarea celor patru mii de tone de combustibilul, oferit ca și ajutor umanitar. Agricultorii sunt nedumeriți de tergiversarea procesului și le amintesc autorităților că ajutorul a fost oferit pentru a amortiza consecințele secetei din anul 2022.

În iulie 2023, Guvernul de la București a aprobat decizia prin care s-a angajat să ofere fermierilor moldoveni patru mii de tone de motorină. Asta înseamnă că de jumătate de an România este gata să ne livreze combustibilul, doar că există probleme la capitolul recepționare ajutorului umanitar.

„Noi ne adresăm către autorități și, din păcate, constatăm lipsă de dialog. Măcar ieșiți și spuneți: problema constă în asta, că Agenția Rezervelor Materiale nu face față sau sunt alte probleme și spuneți măcar cu aproximație când ajunge această motorină, nu se poate așa”, a declarat directorul executiv Forța Fermierilor, Alexandru Slusari.

Fermierii spun că multiplele crize din ultimul an i-au pus la pământ, iar motorina ar fi unica speranță pentru unii din ei.

„Fermierii care sunt afectați grav de multiple crize. De atunci, de la secetă, au mai fost vreo 3-4 crize majore și mulți agricultori se află în stare financiară dezastruoasă și această motorină este pentru unii din ei ultima speranță. Zilnic avem zeci de sunete și toți ne întreabă când o să fie această motorină, noi nu ne putem planifica activitățile. Noi ce trebuie să răspundem?”, a vorbit directorul executiv Forța Fermierilor, Alexandru Slusari.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare susține că de responsabilitatea autorității a fost să selecteze beneficiarii de ajutor, iar de recepționare se ocupă Agenția Rezerve Materiale.

„Ceea ce ține de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este implementarea regulamentului prin care nemijlocit s-a permis acumularea informației de la agenți economici, determinarea cuantumului de motorină pentru fiecare suprafață de teren afectată în 2022, ceea ce s-a făcut și s-a finalizat. În continuare, de recepționare, de documentația pentru import, depozitarea, repartizarea, ține Agenția pentru Rezerve Materiale”, a menționat secretarul de stat la Ministerul Agricultorii, Vasile Șarban.

Contactat de TV8, șeful Agenţiei Rezerve Materiale a precizat că statul nu are unde să depoziteze motorina iar companiile petroliere evită să se implice. 

„Agenția, la 18 septembrie și, repetat, la 4 octombrie a desfășurat licitația publică privind achiziționarea serviciilor de recepționare, depozitare și păstrare a motorinei, însă ambele nu au avut loc din motivul lipsei de ofertanți până la moment am desfășurat trei proceduri de negocieri fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, care două au eșuat, din lipsa interesului operatorilor economici. La moment suntem în procedura negocierilor directe. Am identificat un operator economic. După negociere, mizăm ca până la finele lunii ianuarie să avem procedura de eliberare a motorinei inițiată”, a declarat directorul Agenţia Rezerve Materiale, Marin Lisî.

Acum două săptămâni, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declar că motorina va ajunge la fermieri în cel mai scurt timp posibil, însă a evitat să facă o prognoză exactă.

„A reieșit cam plus, minus 40 de litri de motorină la fiecare hectar afectat. Au fost și contestații din partea agricultorilor, pentru că trebuiau să prezinte actele de la Comisia Situații Excepționale raionale. Deci, au fost discuții mult mai lungi, dar AIPA s-a străduit să fie extrem de inclusivă și foarte obiectivă în model de studiere a fiecărui dosar. În cel mai scurt timp, va fi recepționată și repartizată”, a declarat ministrul Agriculturii, Vasile Bolea.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a recepționat peste o mie 500 de cereri cu privire la solicitarea ajutorului umanitar extern acordat de către România, destinat sprijinirii agricultorilor. Menționăm că, eligibili pentru obținerea ajutorului umanitar sunt fermierii micro și mici, precum și instituțiile publice care dispun și exploatează teren arabil de până la 1.500 de hectare, care au fost însămânțate cu culturi fitotehnice pentru recolta anului 2022 și au fost afectați de secetă.

13 decembrie 2025, ora 19:10

După cinci ore de dezbateri, aproape de ora 22:00, deputații au aprobat în prima lectură bugetul pentru anul 2026. Proiectul a trecut cu votul a 54 de aleși ai poporului de la PAS. Ca de fiecare dată, replicile acide și acuzațiile au curs gârlă de la tribuna Legislativului, discursuri fiind ținute de peste 20 de deputați. De ce sunt nemulțumiți unii unii dintre ei, dar și ce cheltuieli sunt prevăzute anul viitor, urmăriți în reportajul ce urmează.

Dezbaterea legii bugetului de stat pentru anul viitor a început aproape de ora 17:00. Ministrul Finanțelor a fost bombardat cu zeci de întrebări, inclusiv despre o eventuală criză energetică, dar și rata inflației care a ajuns la șapte procente.

„Guvernul nu o să genereze și nu o să deseneze bani ca să dea la toată lumea și nimeni să nu simtă nimic, pentru că atunci când se întâmplă o problemă și se întâmplă o criză, noi înțelgem. Atunci când este o criză nu este situația când Guvernul rezolva magic o problemă și nimeni nu resimte. Trec țări întregi, popoare și națiuni trec prin crize și o resimt”, a menționat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Și discursurile au durat mult. În total, 22 de deputați au ieșit la tribună.

„Peste trei ani, domnilor deputați și stimați concetățeni, noi ajungem la situația că peste 35 de procente din cheltuielile noastre ca stat le vom acoperi din împrumuturi. Eu cred că noi nu avem cu ce ne mândri”, a subliniat deputatul PSRM, Igor Dodon.

„Dacă politica socială era racordată la realitate, dar nu la niște procente formale, atunci în acest buget trebuie să fie prevăzuți încă cel puțin cinci miliarde de lei doar pentru a linia ajutorului social la creșterea prețurilor”, a punctat deputata PCRM, Diana Caraman.

„Eu astăzi am așteptat să ne convingeți majoritatea parlamentară, care ași venit cu un buget, că aveți soluții și că în al 5-a an sunteți mai serioși și mai copți să ne oferiți soluții tuturor. Eu înțeleg, primul an, nu ați avut experiență, nu ați știut. Ați luptat cu balaurii, i-ați dat jos. Ați avut un buget cum ați avut”, a menționat deputatul partidul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.

„În formatul în care este prezentat acest buget, noi nu doar îndatorăm țara, noi îi amputăm posibilitatea de dezvoltare”, a subliniat deputata Blocul Alternativa, Olga Ursu.

„Noi construim și realizăm lucruri concrete, în timp ce alții fac live-uril. Da, da. La voi mă refer. Și de spectacol politic, cu chefir. Asta am văzut azi. Da treziți-vă odată! Sunteți în Parlamentului Republicii Moldova, numai live-uri din voi”, a punctat deputata PAS, Larisa Novac.

„Aceeași oameni care chipurile își bat capul de creștere economică, a deficitului și datoria publică, au propus măsuri de cheltuieli care dacă ar fi acceptate, ar distruge efectiv economia Republicii Moldova”,  a menționat deputatul PAS, Radu Marian.

Totul a durat până aproape de ora 22, fapt ce i-a nemulțumit pe unii deputați. 

„Nu-i frumos noi asemenea legi importante să ne votăm noaptea. Haideți măcar legislatura asta să nu facem noaptea ca hoții, cum zicem noi. Asta e prima rugăminte. Acuma pe bugetul de stat...”, a subliniat deputatul Blocul Alternativa, Ion Chicu.

„Domnul Chicu, eu sunt un pic dezamăgit. Noi într-adevăr am avut o discuție bună în comisie, dar dumneavoastră ați spus că în schimb în plen nu o să aveți întrebări”, a punctat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Într-un final, proiectul a fost aprobat în prima lectură cu votul a 54 de deputați PAS. Bugetul aprobat prevede salariul minim pe economie să fie majorat cu 800 de lei, asta ar însemna 6300 de lei, iar pensiile indexate, în medie, cu 6,8%. 

Totodată, autoritățile spun că vor să schimbe modelul de dezvoltare, de la o economie bazată pe consum la una orientată spre investiții, inclusiv prin majorarea cheltuielilor pentru investiții capitale și proiecte de infrastructură. 

Pentru 2026, veniturile bugetului de stat sunt estimate la peste 79,67 miliarde de lei, iar 91,4% ar urma să vină din taxe și impozite. 

Deficitul este estimat la 20,9 miliarde de lei, un record pentru țara noastră. Anterior, premierul a declarat că acesta va fi acoperit din surse interne și externe.