05 februarie 2024, ora 10:00

Nu toate tăierile aduc prejudicii pădurilor. Altfel spus, sunt și tăieri bune, datorită cărora pădurile regenerează și trăiesc mai mult și mai bine. Specialiști independenți și cei din instituțiile statului ne-au explicat că aceste intervenții sunt numite tratamente și se fac cu autorizații, după un plan bine stabilit și sub strictă supraveghere. Cu toate acestea, se mai întâmplă cazuri când, sub umbrela autorizațiilor și avizelor, se comit abuzuri în păduri. 

Un caz similar a avut loc anul trecut, în ocolul silvic Bujor, atunci când, de pe un teren, s-a tăiat pe o suprafață mai mare decât pe acte. Când s-a aflat despre acest lucru, s-a deschis un dosar penal, iar responsabilii au fost sancționați. Potrivit datelor Agenției de Mediu, entitate care dă undă verde tăierilor de copaci, anul trecut au fost oferite peste 100 de autorizații pentru Moldsilva, ceea ce reprezintă circa 7 la sută din totalul de autorizații emise în 2023. Iar luna trecută, în ianuarie, Moldsilva a obținut alte 15 autorizații pentru lucrări silvotehnice în pădurile țării. 

12 copaci de salcâmi, în stare bună, au fost tăiați ilicit într-o râpă din satul Sârcova, raionul Rezina. Făptașul e un sătean și, după ce a fost identificat, a fost amendat cu 2500 de lei. 

O altă contravenție a fost depistată de inspectorii de mediu din Florești, unde, în localitatea Ciripcău, au fost tăiați ilegal 11 arbori de salcâm în fâșia forestieră de protecție a terenurilor agricole. 

Încă o situație de distrugere a fost înregistrată la Edineț. 16 arbori, care făceau parte din fâșia de protecție a câmpurilor, au fost doborâți. Prejudiciul estimat de inspectorii de mediu ajunge la o mie de lei. 

Sunt cazurile pe care Inspectoratul de Protecție a Mediului le-a făcut publice, doar în decurs de o zi. În urma postărilor tot mai dese ale Inspectoratului, în care se semnalează tăieri ilegale de păduri, am vrut să aflăm dacă fenomenul este în creștere. Dar, încercările noastre de a discuta cu vreun reprezentant al instituției, pentru a obține o statistică exactă, au fost în zadar. Singurul care ne-a răspuns este șeful Inspectoratului de Protecție a Mediului, Ion Bulmaga. Însă, ne-a zis doar că revine la serviciu abia luni, evitând să răspundă la întrebările noastre. 

Există totuși și tăieri care se fac legal și care sunt necesare pentru dezvoltarea ulterioară a pădurilor, așa cum ne-au spus specialiștii de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. 

„Aceste tăieri sunt importante pentru gestionarea durabilă a pădurilor și influențează pozitiv asupra regenerării arboretului, asupra controlului bolilor și dăunătorilor, influențează chiar și asupra combaterii schimbărilor climatice. La prima vedere pare ceva banal, dar este foarte important”, a spus vicedirectorul științific la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Gheorghe Florența.

Pentru că aceste tăieri trezesc îngrijorări din partea populației, inginerul vine să calmeze spiritele. 

„Mai devreme sau mai târziu, arboretul respectiv o să aibă intenția de a se autoregenera, ceea ce se întâmplă în mod natural și astfel societatea pierde mas lemnoasă. Când ajunge arboretul la vârsta de exploatare, acumulările de masă lemnoasă încep să scadă și calitatea lemnului se pierde. Respectiv, este nevoie de a interveni cu aceste lucrări. 

Lucrarea dată poate fi efectuată prin diferite moduri. Recent au fost interzise tăierile rase, iar acestea se aplică la arboretele gospodărit în regim crâng și aici merge vorba de salcâm și plop. În celelalte arborete se aplică tăieri selective, prin care se reduce consistența arboretului în câteva etape și la ultima etapă se realizează regenerarea unui nou arboret”.

Explicații similare are și Petru Vînari, un bun cunoscător al acestui domeniu, care s-a implicat de fiecare dată în acțiuni de plantare a copacilor. 

„Când oamenii văd aceste cioate tăiate, asta nu denotă altceva decât faptul că acest arbore are nevoie de ajutor și personalul silvic execută tratamentele pentru ca arborele sau să fie regenerat, sau să fie înlocuit cu altă specie, iar uneori se întâmpla ca anumite suprafețe de arbori se infestează. Apar anumiți dăunători, iar pentru ca ei să fie opriți în acel loc, se fac aceste tăieri”. 

Conform legislației Republicii Moldova, defrișarea pădurilor este interzisă în totalitate, iar unele lucrări se fac doar dacă este necesară intervenția rapidă într-un anumit loc. 

„Prin defrișare înțelegem un teren, care a fost exploatat și i se schimbă destinația. De exemplu îl trecem în pășune, din pădure îl trecem în construcții, din pădure îl trecem în teren agricol. Lucrurile astea la noi în Moldova nu se întâmplă. Prin tot ceea ce se face acum în pădure, se asigură regenerarea arboretelor, adică perpetuarea între generații de arbori”.

Specialiștii recomandă celor care observă tăieri pe suprafețele împădurite, care par ilegale, abuzive ori nejustificate, să ceară explicații. 

„Oamenii dacă au întrebări și vor să afle mai mult despre natura lucrărilor pe care le văd și nu le înțeleg în natură, ei pot să apeleze la ocolul silvic în cadrul căruia se află pădurea și acolo să vadă documentele atât amenajamentului silvic, cât și avizele care permit executarea acestor lucrări cu specificația suprafeței, speciei, masei lemnoase care a fost extrasă și alte detalii”, a spus Petru Vînari.

„Le propunem oamenilor să vină, să se adreseze la noi, putem să îi informăm în detaliu. Chiar și pe viitor, din problema care apare șa moment se pot face materiale prin care să informăm în detaliu, să mergem la fața locului să arătăm cum se execută lucrările, ce lucrări se execută. Și totodată recomandăm celor care sunt interesați de silvicultură, să vină să facă studii în domeniu, dacă nu au apucat să facă lucrul ăsta”, a menționat Gheorghe Florența. 

Anul trecut, din totalul de peste 1700 de autorizații emise de către Agenția de Mediu pentru intervenții în păduri și spații verzi, pentru Moldsilva au fost oferite puțin peste 100. Cea mai mare parte dintre ele au fost eliberate pentru persoane fizice, întreprinderi municipale și primării. Iar în prima lună a anului 2024, din totalul de 90 de autorizații emise, 15 dintre ele au fost pentru Moldsilva, cu scopul de a efectua lucrări silvotehnice în pădurile țării. 

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan