Nu toate tăierile aduc prejudicii pădurilor. Altfel spus, sunt și tăieri bune, datorită cărora pădurile regenerează și trăiesc mai mult și mai bine. Specialiști independenți și cei din instituțiile statului ne-au explicat că aceste intervenții sunt numite tratamente și se fac cu autorizații, după un plan bine stabilit și sub strictă supraveghere. Cu toate acestea, se mai întâmplă cazuri când, sub umbrela autorizațiilor și avizelor, se comit abuzuri în păduri.
Un caz similar a avut loc anul trecut, în ocolul silvic Bujor, atunci când, de pe un teren, s-a tăiat pe o suprafață mai mare decât pe acte. Când s-a aflat despre acest lucru, s-a deschis un dosar penal, iar responsabilii au fost sancționați. Potrivit datelor Agenției de Mediu, entitate care dă undă verde tăierilor de copaci, anul trecut au fost oferite peste 100 de autorizații pentru Moldsilva, ceea ce reprezintă circa 7 la sută din totalul de autorizații emise în 2023. Iar luna trecută, în ianuarie, Moldsilva a obținut alte 15 autorizații pentru lucrări silvotehnice în pădurile țării.
12 copaci de salcâmi, în stare bună, au fost tăiați ilicit într-o râpă din satul Sârcova, raionul Rezina. Făptașul e un sătean și, după ce a fost identificat, a fost amendat cu 2500 de lei.
O altă contravenție a fost depistată de inspectorii de mediu din Florești, unde, în localitatea Ciripcău, au fost tăiați ilegal 11 arbori de salcâm în fâșia forestieră de protecție a terenurilor agricole.
Încă o situație de distrugere a fost înregistrată la Edineț. 16 arbori, care făceau parte din fâșia de protecție a câmpurilor, au fost doborâți. Prejudiciul estimat de inspectorii de mediu ajunge la o mie de lei.
Sunt cazurile pe care Inspectoratul de Protecție a Mediului le-a făcut publice, doar în decurs de o zi. În urma postărilor tot mai dese ale Inspectoratului, în care se semnalează tăieri ilegale de păduri, am vrut să aflăm dacă fenomenul este în creștere. Dar, încercările noastre de a discuta cu vreun reprezentant al instituției, pentru a obține o statistică exactă, au fost în zadar. Singurul care ne-a răspuns este șeful Inspectoratului de Protecție a Mediului, Ion Bulmaga. Însă, ne-a zis doar că revine la serviciu abia luni, evitând să răspundă la întrebările noastre.
Există totuși și tăieri care se fac legal și care sunt necesare pentru dezvoltarea ulterioară a pădurilor, așa cum ne-au spus specialiștii de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.
„Aceste tăieri sunt importante pentru gestionarea durabilă a pădurilor și influențează pozitiv asupra regenerării arboretului, asupra controlului bolilor și dăunătorilor, influențează chiar și asupra combaterii schimbărilor climatice. La prima vedere pare ceva banal, dar este foarte important”, a spus vicedirectorul științific la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Gheorghe Florența.
Pentru că aceste tăieri trezesc îngrijorări din partea populației, inginerul vine să calmeze spiritele.
„Mai devreme sau mai târziu, arboretul respectiv o să aibă intenția de a se autoregenera, ceea ce se întâmplă în mod natural și astfel societatea pierde mas lemnoasă. Când ajunge arboretul la vârsta de exploatare, acumulările de masă lemnoasă încep să scadă și calitatea lemnului se pierde. Respectiv, este nevoie de a interveni cu aceste lucrări.
Lucrarea dată poate fi efectuată prin diferite moduri. Recent au fost interzise tăierile rase, iar acestea se aplică la arboretele gospodărit în regim crâng și aici merge vorba de salcâm și plop. În celelalte arborete se aplică tăieri selective, prin care se reduce consistența arboretului în câteva etape și la ultima etapă se realizează regenerarea unui nou arboret”.
Explicații similare are și Petru Vînari, un bun cunoscător al acestui domeniu, care s-a implicat de fiecare dată în acțiuni de plantare a copacilor.
„Când oamenii văd aceste cioate tăiate, asta nu denotă altceva decât faptul că acest arbore are nevoie de ajutor și personalul silvic execută tratamentele pentru ca arborele sau să fie regenerat, sau să fie înlocuit cu altă specie, iar uneori se întâmpla ca anumite suprafețe de arbori se infestează. Apar anumiți dăunători, iar pentru ca ei să fie opriți în acel loc, se fac aceste tăieri”.
Conform legislației Republicii Moldova, defrișarea pădurilor este interzisă în totalitate, iar unele lucrări se fac doar dacă este necesară intervenția rapidă într-un anumit loc.
„Prin defrișare înțelegem un teren, care a fost exploatat și i se schimbă destinația. De exemplu îl trecem în pășune, din pădure îl trecem în construcții, din pădure îl trecem în teren agricol. Lucrurile astea la noi în Moldova nu se întâmplă. Prin tot ceea ce se face acum în pădure, se asigură regenerarea arboretelor, adică perpetuarea între generații de arbori”.
Specialiștii recomandă celor care observă tăieri pe suprafețele împădurite, care par ilegale, abuzive ori nejustificate, să ceară explicații.
„Oamenii dacă au întrebări și vor să afle mai mult despre natura lucrărilor pe care le văd și nu le înțeleg în natură, ei pot să apeleze la ocolul silvic în cadrul căruia se află pădurea și acolo să vadă documentele atât amenajamentului silvic, cât și avizele care permit executarea acestor lucrări cu specificația suprafeței, speciei, masei lemnoase care a fost extrasă și alte detalii”, a spus Petru Vînari.
„Le propunem oamenilor să vină, să se adreseze la noi, putem să îi informăm în detaliu. Chiar și pe viitor, din problema care apare șa moment se pot face materiale prin care să informăm în detaliu, să mergem la fața locului să arătăm cum se execută lucrările, ce lucrări se execută. Și totodată recomandăm celor care sunt interesați de silvicultură, să vină să facă studii în domeniu, dacă nu au apucat să facă lucrul ăsta”, a menționat Gheorghe Florența.
Anul trecut, din totalul de peste 1700 de autorizații emise de către Agenția de Mediu pentru intervenții în păduri și spații verzi, pentru Moldsilva au fost oferite puțin peste 100. Cea mai mare parte dintre ele au fost eliberate pentru persoane fizice, întreprinderi municipale și primării. Iar în prima lună a anului 2024, din totalul de 90 de autorizații emise, 15 dintre ele au fost pentru Moldsilva, cu scopul de a efectua lucrări silvotehnice în pădurile țării.
