Banca Națională a Moldovei a redus cu 0,5 puncte procentuale rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, până la nivelul de 4.25%. Comitetul Executiv al BNM a micșorat tot cu 0,5 puncte procentuale și ratele la creditele și depozitele overnight, până la 6,25 la sută anul, respectiv 2,25 la sută anual.
Totodată, BNM a decis să mențină norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 33,0 la sută din baza de calcul. Se menține și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 43,0 la sută din baza de calcul.
Comitetul executiv al BNM a aprobat astăzi și Raportul asupra inflației, februarie 2024, care urmează a fi publicat pe 13 februarie 2024.
Potrivit BNM, în luna decembrie 2023, inflația s-a aflat pentru a treia lună consecutiv în intervalul țintei. Astfel, decizia de astăzi a BNM contribuie la consolidarea acestei performanțe, stimulând în continuare cererea agregată, momentan dezinflaționistă, inclusiv prin încurajarea consumului, echilibrarea economiei naționale și ancorarea așteptărilor inflaționiste.
BNM urmărește îndeaproape procesul inflaționist, evaluând riscurile și incertitudinile asociate, iar deciziile viitoare ale Comitetului executiv vor fi îndreptate spre menținerea inflației în intervalul de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0 la sută, un nivel considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Prognoza curentă adeverește, per ansamblu, tendințele prevăzute anterior.
Inflația anuală a coborât până la nivelul de 4,2 la sută în decembrie 2023 sau cu 4,4 puncte procentuale față de septembrie, fiind puțin mai joasă decât s-a așteptat. Abaterea nesemnificativă a fost cauzată, în principal, de scăderea neanticipată a tarifului la energie electrică în luna noiembrie și de reflectarea în statistică a compensațiilor acordate populației pentru resurse energetice în perioada rece a anului.
Măsurile restrictive de politică monetară adoptate de BNM la momentul oportun, din vara anului 2021 până la sfârșitul anului 2022, alături de aprecierea leului și de scăderea prețurilor regionale la resurse energetice și la produse alimentare, au contribuit semnificativ la scăderea inflației.
Mediul extern. Economia mondială a evoluat fragmentat la începutul anului 2024. Economia SUA este într-o situație mai bună decât cea a zonei euro, unde consolidarea fiscală reprezintă un risc pentru revigorarea activității economice. Criza imobiliară din China este în anvergură, cu repercusiuni asupra pieței valorilor mobiliare și a obligațiunilor corporative. Războaiele din Ucraina și Palestina continuă. Atacurile rebelilor din Yemen asupra navelor din Marea Roșie, precum și răspunsul SUA și al aliaților au tulburat navigația prin canalul Suez. Comercianții sunt nevoiți să ocolească Africa și, prin urmare, costurile de logistică și transportare au crescut. În economiile avansate, inflațiile anuale au coborât spre țintele stabilite de băncile centrale, însă autoritățile monetare nu se grăbesc să reducă ratele de dobândă din cauza riscurilor și incertitudinilor pronunțate. Ratele de dobândă înalte și schimbările structurale din ultimii ani în comerțul mondial mențin creșterea economică la nivel scăzut.
Activitatea economică a crescut cu 2,6 la sută anual în trimestrul III 2023. Creșterea s-a datorat, în mare parte, recoltei bogate care a dus la mărirea exporturilor și scăderea importurilor de produse agroalimentare. Consumul și investițiile au scăzut din cauza creșterii neînsemnate a veniturilor reale ale populației și a incertitudinii mari în regiune. Prin urmare, cererea internă este încă slabă. Pe partea ofertei, sectorul financiar, cel al comunicațiilor, al serviciilor sociale, construcțiile și tranzacțiile imobiliare au evoluat pozitiv, iar industria, comerțul, transportul și impozitele nete pe produs s-au contractat.
Conform datelor operative publicate de BNS pentru luna noiembrie 2023, se observă tendințe mixte în activitatea economică. Exportul și comerțul cu amănuntul au crescut în termeni nominali cu 6,7 și, respectiv, 2,3 la sută. Importul, producția industrială, comerțul cu ridicata au scăzut cu 14,7; 6,1 și 3,5 la sută, respectiv. Din perspectiva surselor de finanțare a consumului, transferurile către persoanele fizice au scăzut cu 12,8 la sută anual.
Condițiile monetare. Lichiditatea excesivă în sectorul bancar a însumat 9,4 miliarde lei, scăzând cu 0,6 miliarde lei în trimestrul IV 2023 față de trimestrul precedent. Creșterea anuală a agregatului monetar M3 în trimestrul IV 2023 a fost de 18,3 la sută, în mare parte, din contul depozitelor în lei. Ratele de dobândă la creditele și depozitele noi în moneda națională au continuat să scadă în trimestrul IV 2023, inclusiv ca urmare a măsurilor stimulative cumulate de politică monetară. Astfel, ratele medii ponderate la credite au constituit 10,50 la sută, iar la depozite – 4,23 la sută, diminuându-se cu 3,64 și, respectiv, 9,0 puncte procentuale față de trimestrul IV 2022.
Prognoza. Se anticipează că cererea externă va fi slabă, iar inflația externă va coborî spre țintele stabilite de băncile centrale. Ratele de politică monetară vor scădea mai lent decât s-a așteptat. Dolarul SUA se va deprecia ușor din cauza scăderii atractivității sale pe fondul ratelor de dobândă mai joase și a continuării dezbaterilor despre plafonul datoriei. Cererea de consum din China și Europa și tensiunile din Orientul Mijlociu se arată ca cele mai însemnate riscuri pentru cotațiile la petrol. Prețurile la gaze naturale vor fi relativ stabile, iar cele la produse alimentare vor crește neînsemnat.
Rata anuală a inflației va oscila neesențial în jurul țintei de 5,0 la sută, rămânând în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale în următoarele opt trimestre. Dinamica se va datora, în mare parte, tuturor componentelor. Cererea agregată va fi dezinflaționistă pe întreaga perioadă de prognoză din cauza cererii externe slabe, finanțării reduse a consumului și a condițiilor monetare restrictive. Recolta bogată din 2023 și impulsul fiscal pozitiv, începând cu trimestrul II 2025, vor atenua descreșterea cererii agregate.
Inflația medie anuală va fi în jur de 4,7 la sută în anul curent și, respectiv, de 4,5 la sută în anul viitor.
Tendințele anticipate în rundele anterioare rămân valabile în mare parte. Prognoza inflației a fost micșorată ușor pentru trimestrul I 2024 și ridicată pentru restul perioadei comparabile. Prognozele inflației de bază și a prețurilor reglementate au fost majorate, în principal, din contul majorării accizelor și, respectiv, a reestimării impactului reflectării compensațiilor acordate populației pentru resurse energetice în perioada rece a anului. Prognozele prețurilor la produse alimentare și la combustibili au fost diminuate.
Riscurile și incertitudinile prognozei rămân înalte. Din mediul extern se conturează surse precum tensiunile în Orientul Mijlociu, durata blocării căilor de transport din Marea Roșie, războiul din Ucraina, șocurile temporare de ofertă, prețurile la produsele alimentare, continuarea scăderii activității economice în zona euro, momentul începerii relaxării măsurilor politicilor monetare în regiune și la nivel mondial, precum și o eventuală configurare geopolitică după alegerile din 2024, care ar putea duce la schimbarea politicilor economice. Printre principalele incertitudini interne se numără ajustarea tarifelor, modificarea ponderilor din coșul IPC, modul de reflectare în statistică a compensațiilor la resurse energetice acordate populației în perioada rece a anului, fluxul de refugiați, condițiile meteorologice și recolta viitoare.
