07 februarie 2024, ora 08:29

Canada a decis să impună sancţiuni împotriva a 11 lideri şi susţinători ai organizației Hamas care, potrivit Ottawa, se află în spatele atacului fără precedent al mişcării palestiniene comis în Israel pe 7 octombrie. Sancțiunile constau într-o îngheţare a activelor şi o interdicţie de călătorie în Canada și vin la două săptămâni după un anunţ asemănător din partea Regatului Unit şi a SUA împotriva unor finanţatori ai Hamas, scrie adevarul.ro.

Sancţiunile canadiene îi vizează mai ales pe liderul Hamas, Yahya Sinwar, presupusul organizator al atacului din 7 octombrie, liderul militar Mohammed Deif şi un înalt oficial al Jihadului Islamic Palestinian, Akram al-Ajouri.

Într-un comunicat de presă, Ottawa precizează că aceste persoane sunt vizate din cauza rolului lor în cadrul organizației Hamas sau a participării „la planificarea, finanţarea şi executarea atacurilor teroriste din 7 octombrie, împotriva Israelului”.

„Canada condamnă fără echivoc atacul terorist al Hamas împotriva Israelului, tratamentul inacceptabil al ostaticilor şi utilizarea odioasă a violenţei sexuale şi bazate pe gen ca tactică de război”, a transmis ministra de Externe a Canadei, Melanie Joly.

Hamas este inclusă pe lista de entităţi „teroriste” a guvernului canadian din 2002.

17 ianuarie 2025, ora 17:15

Lituania va aloca, anual, de la 5% la 6% din PIB pentru finanţarea nevoilor de apărare între 2026 şi 2030. Anunțul a fost făcut de preşedintele Gitanas Nauseda, scrie adevarul.ro.

Războiul Rusiei în Ucraina a determinat NATO să îşi consolideze flancul estic şi să îşi sporească cheltuielile.

Noul preşedinte american Donald Trump, care va fi învestit luni, le-a cerut membrilor Alianţei să îşi crească cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB.

Nivelul minim actual în cadrul NATO este de 2%, însă unii membri alocă deja mai mult.

Polonia, care a alocat 4,12% din PIB anul trecut, intenţionează să cheltuiască 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, scrie Agerpres.

În 2025, Lituania va aloca între 3 şi 4% din PIB:„Am convenit să alocăm între 5 şi 6% din PIB pentru apărare în fiecare an între 2026 şi 2030”, a declarat Nauseda pentru jurnalişti după o reuniune a Consiliului de Securitate al acestui stat baltic.

Parlamentul va trebui să aprobe acest buget în fiecare an. Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a declarat că „vremurile dificile necesită decizii şi o guvernare îndrăzneaţă. „Le cerem aliaţilor noştri să ne urmeze exemplul. Era strategiilor pasive a luat sfârşit”, a adăugat el pe reţeaua X.

Membră a UE şi NATO, cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, Lituania se numără printre cei mai fervenţi susţinători ai Ucrainei şi se teme că ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei dacă aceasta va câştiga războiul împotriva Kievului.

„Probabilitatea unei agresiuni militare ruse rămâne reală, dar nu este inevitabilă. Trebuie să ne intensificăm semnificativ eforturile pentru a ne consolida capacităţile de apărare şi de descurajare”, a mai spus Nauseda.

„Securitatea noastră este asigurată de apartenenţa la NATO, dar va fi eficientă doar dacă suntem pregătiţi să ne apărăm”, a mai spus el.