08 februarie 2024, ora 16:53

Educația se face prin joc, nu prin acte. După ce profesorii au fost scutiți de un set de documente, necesare pentru activitatea didactică, acum și educatorii vor avea mai puțin de scris. Ministerul Educației a decis să excludă circa 27 de rapoarte, registre și dosare din Nomenclatorul documentației pentru educația timpurie. Decizia face parte din procesul de debirocratizare în sistemul educațional.

Ministerul Educației și Cercetării a revizuit Nomenclatorul documentației și rapoartelor în educația timpurie. Astfel au fost excluse 9 modele de rapoarte, 3 planuri, 5 registre de evidență și 10 mape/dosare/portofolii, care anterior trebuiau elaborate de managerii, educatorii și personalul nedidactic al grădinițelor.

În procesul de  revizuire au fost implicați directori de instituții de educație timpurie, metodiști, educatori și asistenți medicali. Subiectul a fost discutat în cadrul mai multor ședințe organizate de minister cu managerii grădinițelor, cadrele didactice și specialiștii responsabili pentru educația timpurie din cadrul organelor locale de specialitate din domeniul învățământului. 

Conform noilor modificări, fiecare instituție de educație timpurie în parte va decide formatul de elaborare, completare și păstrare a documentației. Varianta electronică a documentelor, suporturilor didactico-metodice, materialelor/ fișelor/registrelor și rapoartelor se poate păstra în fișiere special organizate, la care să aibă acces orice angajat al instituției, responsabil pentru deținerea oricărui dosar vizat de nomenclator. 

06 octombrie 2024, ora 10:00

Ultimele inundații din Chișinău ne-au făcut să ajungem din nou pe râul Bîc, starea căruia, după spusele mai multor specialiști, creează o mare parte din aceste probleme. Experții susțin că dacă râul ar fi fost curățat ca la carte și adâncit, ar fi putut capta mai multă apă, iar efectul inundațiilor putea să fie mai redus. Inspecția echipei noastre de filmare a râului, pe mai multe porțiuni, a scos la suprafață veșnica problemă: cursul este blocat de tot felul de „baraje” din gunoaie și copaci căzuți, care opresc curgerea normală a apelor atunci când debitul râului crește brusc. Soluția ar fi curățarea albiei râului, dar pentru asta sunt necesare studii și costuri destul de mari. 

„Am revenit după o perioadă de timp pe râul Bîc, deoarece acesta este principala cale de evacuare a apelor pluviale din orașul Chișinău, atunci când plouă. Nu a trebuit să mergem foarte mult și am dat de prima barieră care, cumva, atunci când apele cresc, blochează scurgerea lor. După cum vedem pe mal, apa de la ultimele ploi a avut cu un metru și jumătate mai mult decât acum, iar toate aceste gunoaie s-au oprit în această conductă, care pare nefuncțională”.

Mergând mai departe pe cursul râului, pentru a identifica potențialele blocaje, am descoperit un altul, mult mai masiv. Se află nu foarte departe de stația de epurare a apelor uzate, pe Calea Basarabiei. 

„Am ajuns pe râul Bîc, într-un punct în care albia acestuia e complet blocată. Vedem aici bucăți de polistiren, sticle de detergenți, cutii de bere și copaci care au fost aduși de ape și care s-au blocat aici. În astfel de situații, atunci când plouă, apa din acest râu și apa din oraș care ar trebui să curgă la vale pe acest râu, se blochează pur și simplu în astfel de puncte. Cu ceva timp în urmă, noi am mai găsit astfel de locații care au fost curățate între timp de către voluntari, nu de către autorități, dar se pare că au apărut altele noi, Ne continuăm drumul spre stația de epurare să vedem dacă mai descoperim astfel de piedici în calea apei, pentru că toată lumea, atunci când plouă, se plânge că orașul se inundă. Iată de ce se inundă”.

Alexandru Guțaga, cel care în urmă cu un an, împreună cu un grup de persoane, a organizat o plimbare folosind caiacele pe apele acestui râu, a reiterat necesitatea curățării lui. Este o soluție viabilă pentru evitarea inundațiilor masive.

„El curge, uneori mai slab când nu sunt ploi, uneori mai mult când sunt ploi, dar apa are nevoie să meargă. Și viteza cu care s-ar mișca apa depinde de câte obstacole ea are pe acest parcurs cât merge râul. Și dacă, de exemplu, sunt asemenea locații care sunt foarte multe de lungul râului Bîc, care sunt crescute de vegetație și nu de un an, ele au mulți ani, când merge ploaie puternică, această vegetație, în primul rând oprește tot gunoiul care nimerește aici, uitați-vă, sunt niște roți de mașină, ce vrei. Deci, opresc alte crengi și alți copaci care vreodată au căzut și se primește un baraj artificial care natural se creează. 

De la Chișinău mai departe în vale, ele sunt multe baraje, unele baraje sunt din țevi care cândva, posibil, erau, poate dădeau valoare, acum ele sunt sparte și nu au nimic, nu mai sunt folosite. Și sunt asemenea copaci care închid apa. Și în loc ca, de exemplu, când ploaia mare vine, ca într-o secundă să meargă cu viteză de 7-10 metri pe secundă, repede, să aibă unde să meargă, ea merge, poate, cu un metru de secundă, de zece ori mai puțin.

Vreo brigadă de 10 oameni cu un tractor și în jumătate de an aici o să fie lună. Simplu, se dea voie să curățe, să mai scoată și atunci, cred că se va face ordine. Nu e nevoie de ceva, de pus faianță, nu este nevoie de... E foarte simplu de curățat, de scos gunoiul, poate de pus niște zone unde plasticul este colectat cu niște țevi care sunt îndreptate în niște containere”.

Și specialiștii din domeniul urbanismului consideră că acest râu reprezintă o soluție, dacă nu cea mai importantă, la problema inundării orașului. 

„Eu cred că Bîcul ar fi o salvare, numaidecât. Noi nu avem altă posibilitate să evacuăm apele, practic toate cartierele duc spre Bîc”, spune conferențiarul universitar, Ion Ioneț.

Primăria orașului Chișinău, prin persoana șefului Direcției Mobilitate Urbană, Vitalie Mihalache, recunoaște necesitatea curățării râului Bîc și a afluenților săi.

„Avem câteva situații care creează problema inundării sau inundării parțiale, dar vreau să atrag atenția că ultimii ani observăm ploi de scurtă durată cu volume foarte mari de apă și constatăm insuficiența capacității de evacuare a apelor pluviale de către rețeaua pluvială existentă. Asta este una din situații. O altă situație este nefinalizarea curățirii albiei râului Bîc. Paralel cu situația dată, inclusiv acele râulețe care se scurg în râul Bîc, de asemenea nu au fost finalizat procesul de curățare acestor albii.

Ministerul Mediului care a refuzat eliberarea autorizației, permisul de curățare a albiei prin defrișarea și restabilirea acelor diguri, sau a acelor zone ale râulețelor respective. Suntem într-o discuție mai deosebită cu Ministerul Mediului, se invocă, că se fac lucrări pe zona râului și aici este o zonă protejată și ea ar urma să fie executată într-o procedură deosebită. Inclusiv ce ține de arbori, inclusiv ce ține de nămol etc. Noi, ca cei care întreținem infrastructura rutieră, nu avem posibilitatea să o luăm în calcul și inclusiv să asigurăm păstrarea acelui nămol, sau transportarea, sau readucerea lui în zona din care a fost extras, din simplul motiv că, noi l-am extras din cauză că este o problemă pentru evacuarea apelor pluviale”.

De cealaltă parte, Ministerul Mediului, prin Agenția de Mediu, ne-a oferit altă informație. Și anume că, în ultimii ani, nu au fost solicitate autorizații pentru curățarea râului Bîc. 

„Agenția de Mediu, la finele anului 2023, a dat un acord de mediu, vis-a-vis de decolmatarea râului Bîc, pe sectorul Strășeni, până la lacul de acumulare Ghidighici. Toate lucrările de decolmatare, curățare a râurilor, se fac prin evaluarea impactului asupra mediului. La moment și în ultimii doi, trei ani, Agenția de Mediu nu a recepționat de la direcția generală sau de la Primăria municipiului Chișinău careva solicitări, privind expunerea impactului de mediu asupra lucrărilor enumerate de dumneavoastră.

Ceea ce ține de careva lucrări în albia râului Bîc, nu au fost solicitări din partea primăriei în ultimii doi, trei ani, asta eu vă spun sigur, deja informația a fost verificată. Noi am dat un singur acord de mediu, vis-a-vis de efectuarea lucrărilor de decolmatare și curățire, pe segmentul Strășeni, lacul Ghidighici, atât”, a spus directorul Agenției de Mediu, Dorin Poverjuc.

În cadrul Primăriei Chișinău s-a discutat în urmă cu câțiva ani despre un proiect de curățare și reabilitare a râului Bîc cu bani de la BERD, care a fost votat de consilierii municipali în luna mai 2023. 

„Este un proiect care acum finalizăm procesele de aranjamente sub aspect de posibilitate a atragerii finanțării. Am avut un șir de o perioadă de tergiversare a înregistrării proiectului în conturile trezoreriei și a Băncii naționale, dar au fost finalizate și depășite. Este un împrumut cu element de grant de 8 milioane de euro, care este îndreptat spre curățare râului Bîc, către amenajarea falezei și crearea zonelor de agrement pe zona orașului Chișinău, până la stația de epurare, chiar și cu posibilitatea extinderii zonei după. Și inclusiv să nu uităm, că avem de la podul Mihai Viteazu în amonte, mai avem o parte din râul Bîc, care de asemenea trebuie curățat și creată capacitatea lui de acumulare a apelor pluviale”, a spus șeful Direcției Mobilitate Urbană, Vitalie Mihalache.

Râul Bîc are o lungime de aproximativ 155 de kilometri și traversează mai multe raioane ale țării. De asemenea, este catalogat ca fiind cel mai degradat râu din țară, fiind necurățat și poluat grav și sistematic, din cauza trecerii lui prin mai multe localități, unele urbane. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae