10 februarie 2024, ora 09:20

Pe fondul schimbărilor majore din armata ucraineană, rușii continuă ofensiva. Au fost vizate de atacuri cu drone Shaded orasele Harkov și Odesa, dar și Ismail, la granița cu România, scrie presa de la Kiev.

UPDATE Forțele ruse au atacat cu drone și orașul Odesa, vineri, 9 februarie, seara. Cel puțin o persoană, un bărbat de 44 de ani a fost rănită, a anunțat Olek Kiper, șeful administrației militare regionale, citat de Ukrainska Pravda. Exploziile s-au auzit și în orașul Ismail, la Odesa, lângă granița cu România.

UPDATE În noaptea de 9 spre 10 februarie, rușii au ataca cu drone Shahed orașul Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, nord-estul țării. O benzinărie a luat foc, iar 15 clădiri rezidențiale au fost incendiate. Primarul Ihor Terehov a precizat că suprafața incendiului este de 3.700 de metri pătrați. 50 de oameni au fost evacuați, inclusiv doi copii. Autoritățile, citate de Ukrainska Pravda și Obozrevatel, informează că o persoană a murit. Serviciile de urgență continuă să lupte cu incendiul și să caute posibile persoane rănite.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat vineri seara că le-a conferit titlul de Erou al Ucrainei generalilor Valeri Zalujni, proaspătul comandant demis al armatei ucrainene, şi Kirilo Budanov, şeful spionajului militar ucrainean şi a făcut noi numiri la conducerea armatei, înlocuindu-l pe generalul locotenent Serhii Şaptala de la conducerea Statului Major General, relatează agenția News.ro.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vrut să dea o nouă viaţă armatei sale prin numirea generalului Oleksandr Sîrski în funcţia de comandant-şef, dar mulţi dintre militari au reacţionat cu disperare: „Sîrski ne va ucide pe toţi”, a declarat un soldat, sub protecţia anonimatului, relatează Politico, citat de News.ro.

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.