11 februarie 2024, ora 11:47

Președinta Ungariei, Katalin Novak, a demisionat sâmbătă în urma protestelor publice față de grațierea pe care a acordat-o unui bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie. Decizia declanșase un scandal politic fără precedent pentru guvernul naționalist, relatează Reuters, citat de digi24.ro.

Katalin Novák, în vârstă de 46 de ani, a anunțat sâmbătă, într-un mesaj televizat, că se va retrage de la președinție, funcție pe care o deține din 2022. 

Decizia sa a venit după mai bine de o săptămână de indignare publică, după ce s-a dezvăluit că ea a acordat o grațiere prezidențială în aprilie 2023 unui bărbat condamnat pentru că a ascuns o serie de abuzuri sexuale asupra copiilor într-un centru de copii administrat de stat. „Am emis o grațiere care a provocat nedumerire și neliniște pentru mulți oameni”, a declarat sâmbătă Novák. „Am făcut o greșeală”. 

În discursul său, Katalin Novak recunoaşte că greşeala pe care a făcut-o a fost de a lua o decizie care venea în contradicţie şi stânjenea politica de toleranţă zero a guvernului faţă de pedofilie.

 „Dragii mei maghiari, atât de dragi mie, din interiorul graniţei şi de dincolo de graniţă! Mă adresez acum vouă. Nu politicienilor, decidenţilor politici, ci celor cărora am jurat să-i servesc acum doi ani. Mi-am asumat această sarcină pentru că iubesc Ungaria, ţara noastră, şi pentru că am încredere în voi”, şi-a început Katalin Novak discursul.

 „Am luat o decizie de graţiere care a lăsat mulţi oameni nedumeriţi şi neîmpăcaţi. Este de înţeles că vor o explicaţie”, spune ea. „Puterea de clemenţă este poate cea mai sensibilă dintre toate. Pentru că o decizie privind viaţa unei persoane trebuie să fie luată pe baza cererii de graţiere şi a informaţiilor disponibile. În aprilie anul trecut, am decis să acord clemenţa, considerând că deţinutul nu a abuzat de vulnerabilitatea copiilor care i-au fost încredinţaţi”, a explicat ea.

 „M-am înşelat, deoarece decizia de graţiere şi lipsa de justificare erau de natură să ridice îndoieli cu privire la politica de toleranţă zero faţă de pedofilie”, spune preşedinta. Ea îşi justifică însă decizia, sugerând că în continuare nu consideră că a greşit din punct de vedere moral în cazul respectiv: „Nu există şi nu poate exista nicio îndoială în acest caz. Nu aş acorda niciodată graţierea unei persoane despre care cred că abuzează fizic sau psihic de copii. Aşa a fost atunci şi aşa este şi astăzi”. 

Preşedinta Republicii, ea însăşi mamă a trei copii, şi-a cerut scuze faţă de cei pe care, prin gestul său, i-a jignit şi faţă de cei pe care i-a dezamăgit. Ea sugerează în continuare că a luat decizia la cererea partidului, ca să nu-şi sacrifice „suveranitatea”.

 În încheierea alocuţiunii sale, ea mulţumeşte celor care au sprijinit-o şi celor cu care a lucrat, dar mai ales familiei sale şi soţului, fără a pomeni nimic de Viktor Orban sau de partidul Fidesz. Mai mult, ea lasă să se înţeleagă că se va retrage din viaţa publică şi nu va reveni în politică. 

Cel puţin o mie de persoane au protestat vineri la Budapesta cerând demisia preşedintei Katalin Novak, în urma graţierii de către aceasta a unui bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie. 

Înaintea unei vizite oficiale efectuate de Papa Francisc în Ungaria în aprilie 2023, preşedinta Katalin Novak a graţiat circa 20 de persoane, printre care şi un fost director adjunct al unui cămin pentru copii, condamnat în 2022 pentru că a tăinuit fapte ale şefului său, directorul căminului. Acesta din urmă a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru abuzuri sexuale comise asupra unor băieţi în perioada 2004-2016, iar adjunctul său, graţiat ulterior de Katalin Novak, a primit o pedeapsă de peste 3 ani de închisoare. 

După ce această graţiere a fost dezvăluită săptămâna trecută de un website de investigaţii jurnalistice, partidele ungare de opoziţie au cerut demisia preşedintei Novak, fost ministru al familiei şi o colaboratoare apropiată a premierului conservator Viktor Orban. Ea a declarat marţi că motivaţia deciziei sale privind respectiva graţiere nu este publică şi că orice graţiere este controversată prin natura sa.

17 ianuarie 2025, ora 19:54

Resturi de dronă rusești au căzut în două zone din Delta Dunării. Fragmentele de drone sunt de tip Geran1/2 şi au fost găsit vineri lângă localităţile Tudor Vladimirescu şi Chilia Veche, în urma cercetărilor efectuate de o echipă compusă din cadre ale MApN, SRI şi MAI, a anunțat vineri seară Ministerul Apărării.

Resturile provin de la dispozitive doborâte în cadrul atacului cu drone din cursul nopţii de joi spre vineri asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, scrie hotnews. Acestea au fost găsite în două locuri: între localităţile Ceatalchioi şi Tudor Vladimirescu şi la sud de Chilia Veche. În dreptul acestora se află oraşele ucrainele Izmail şi Kilia, aflate la aproximativ 50 de kilometri distanţă, pe cursul braţului Chilia al Dunării.

Impactul fragmentelor de dronă nu a afectat elemente de infrastructură şi nu au fost semnalate pagube materiale, susţine MApN într-un comunicat al biroului de presă, în care instituţia condamnă „atacurile executate de Federaţie Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional”.

Populaţia din nordul judeţului Tulcea a primit, în noaptea de joi spre vineri, un mesaj RO-ALERT cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte pe teritoriul naţional, pe fondul războiului din Ucraina, iar o persoană a sunat la numărul unic de urgenţă 112 pentru a cere informaţii suplimentare.

Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, vineri dimineața, în proximitatea frontierei cu România, în județul Tulcea, potrivit Ministerului Apărării Naționale.

În cei aproape trei ani de război, pe teritoriul României au fost identificate 12 situații, din care 11 în județul Tulcea, în urma cărora s-au ridicat fragmente de drone, iar dintre acestea șapte au fost găsite în zona Plauru, comuna Ceatalchioi, despărțită de orașul Ismail, Ucraina, doar de Dunăre.