15 februarie 2024, ora 23:33

Președintele Consiliului Concurenței ar putea fi demis. Spicherul Legislativului, Igor Grosu dă de înțeles că există nemulțumiri vis-a-vis de activitatea acestuia. Igor Grosu a declarat în ediția de joi, 15 februarie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că deocamdată, nu a fost luată o decizie în privința lui Alexei Gherțescu, însă a spus clar nu a livrat rezultate.

„Și întrebarea că conducerea asta nu poate da mai mult a apărut și atunci o să urmeze ceva. Acum nu pot să dau mai multă informație, deoarece nu am avut o discuție fir-a-păr. Ceea ce am văzut până acum e: suntem puțini, dar ei nu sunt puțini. Avem multe dosare - atunci am modificat legea și am spus că sunteți în drept să stabiliți o prioritate de 5 dosare, dar cu finalitate. Ieșiți cu ele și spuneți: Am constatat asta în domeniul ăsta, asta în ăsta. Noi o să cerem mai mult și cu finalități concrete”, a menționat Igor Grosu. 

Alexei Gherțescu a fost numit șef la Consiliul Concurenței în februarie 2022. Alexei Gherțescu a absolvit în anul 2004 Facultatea de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova, iar în anul 2006 a obținut titlul de magistru în drept tot la aceeași instituție.

A început cariera în cadrul firmei de avocatură „Brodsky Uskov Looper Reed & Partners” după ce a continuat activitatea profesională în calitate de consultant juridic la o companie de comerț în domeniul construcțiilor.

A fost licențiat în avocatură în anul 2006, iar în perioada 2013-2015 a predat dreptul concurenței la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

Între anii 2015-2019 a activat la Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare (în cadrul Unității de implementare a proiectelor în domeniul justiției și drepturilor omului), după care în 2019 a revenit la activitatea de avocat.

20 decembrie 2024, ora 20:12

Președinta Parlamentului European declară că liderii UE ar fi de acord să accepte o nouă finanțare pentru Republica Moldova, astfel încât oamenii să treacă mai ușor peste preconizata scumpire a energiei electrice. Roberta Metsola a vorbit despre criza energetică de pe ambele maluri de Nistru, în cadrul ultimei conferințe de presă organizată în acest an. 

„Trebuie să atenuăm impactul acestei așteptate sistări de livrare a gazelor din Rusia către Transnistria, ceea ce ar însemna efectiv că Transnistria intră în beznă de la 1 ianuarie. În acest caz, trebuie să fim gata să intervenim rapid pentru a ne asigura că oamenii nu se confruntă cu facturi enorme pe care nu le pot achita. În special, după o campanie foarte dificilă pe calea de aderare la UE și o alegere prezidențială foarte dificilă cu un rezultat clar și pe măsură ce lucrăm pentru ceea ce vor fi alegeri parlamentare foarte dure.”

Roberta Metsola a precizat că ajutorul despre care se vorbește tot mai mult în cancelariile europene ar trebui să fie oferit sub formă de compensații gospodăriilor afectate.

,,Cred că va exista un consens din ce în ce mai mare pentru a se găsi o soluție imediată. Una care să-i ajute pe moldoveni să plătească facturile mari de după întreruperea aprovizionării (cu gaze-n.r.) pe, 31 decembrie. Cred că este ceva realizabil. L-am susține cu orice preț în Parlamentul European și am avut un mesaj către lideri, și a fost primit bine, că trebuie să o facem și să fim pregătiți pentru asta''.

O criză energetică devine tot mai evidentă din întâi ianuarie, după ce Kievul a anunțat că nu va mai asigura tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul Ucrainei. În aceste condiții, Gazpromul ar trebui să asigure livrările către regiunea transnistreană prin gazoductul trans-balcanic, doar că până acum nu a rezervat spații de transport prin țevile ce ocolesc Ucraina. Fără cele 5,7 milioane de metri cubi de gaze, regiunea transnitreană rămâne fără căldură și fără lumină. La fel, centrala de la Cuciurgan nu va avea gaze pentru a produce energie pentru dreapta Nistrului. Pentru o gestionare mai eficientă a situației, guvernarea de la Chișinău a declarat stare de urgență.