15 februarie 2024, ora 23:33

Președintele Consiliului Concurenței ar putea fi demis. Spicherul Legislativului, Igor Grosu dă de înțeles că există nemulțumiri vis-a-vis de activitatea acestuia. Igor Grosu a declarat în ediția de joi, 15 februarie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că deocamdată, nu a fost luată o decizie în privința lui Alexei Gherțescu, însă a spus clar nu a livrat rezultate.

„Și întrebarea că conducerea asta nu poate da mai mult a apărut și atunci o să urmeze ceva. Acum nu pot să dau mai multă informație, deoarece nu am avut o discuție fir-a-păr. Ceea ce am văzut până acum e: suntem puțini, dar ei nu sunt puțini. Avem multe dosare - atunci am modificat legea și am spus că sunteți în drept să stabiliți o prioritate de 5 dosare, dar cu finalitate. Ieșiți cu ele și spuneți: Am constatat asta în domeniul ăsta, asta în ăsta. Noi o să cerem mai mult și cu finalități concrete”, a menționat Igor Grosu. 

Alexei Gherțescu a fost numit șef la Consiliul Concurenței în februarie 2022. Alexei Gherțescu a absolvit în anul 2004 Facultatea de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova, iar în anul 2006 a obținut titlul de magistru în drept tot la aceeași instituție.

A început cariera în cadrul firmei de avocatură „Brodsky Uskov Looper Reed & Partners” după ce a continuat activitatea profesională în calitate de consultant juridic la o companie de comerț în domeniul construcțiilor.

A fost licențiat în avocatură în anul 2006, iar în perioada 2013-2015 a predat dreptul concurenței la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

Între anii 2015-2019 a activat la Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare (în cadrul Unității de implementare a proiectelor în domeniul justiției și drepturilor omului), după care în 2019 a revenit la activitatea de avocat.

11 octombrie 2024, ora 19:45

Uniunea Europeană monitorizează meticulos felul în care sunt utilizate fondurile oferite Republicii Moldova. Orice proiect european implementat trece printr-un audit local, urmat de unul de la Bruxelles. În cazul în care sunt depistate nereguli legate de potențiale fraude, atunci proiectul poate fi chiar oprit, iar banii recuperați de UE. Aurica Butnari, manager de proiecte în cadrul Delegației UE în Moldova, susține că în ultimii șase ani au fost înregistrate două cazuri de tentative de fraudare a fondurilor europene. 

„Am avut două cazuri, în experiența mea de 6 ani, când s-a depistat că o primărie a obținut un grant ca să implementeze niște activități și în prima perioadă de implementare am observat că nu prea se înțelegeau cu co-implementatorul care era o altă organizație, pentru că aveau anumite interese să își angajeze rudele în proiect sau lotul de pământ pe care trebuiau să construiască ceva nu aparținea instituției implementatoare, adică primăriei și au oferit niște documente false”, a menționat Butnari în cadrul ediției de vineri, 11 octombrie, a emisiunii „Moldova Gândește LIVE” de la TV8. 

În astfel de cazuri, responsabilii de implementarea proiectelor beneficiare de granturi UE, au la dispoziție un termen pentru a înlătura orice urmă de încălcare. 

„În cazul în care nu se remediază, avem tot dreptul să oprim proiectul și să recuperăm banii”, a explicat Aurica Butnari.  

Potrivit managerului din cadrul Delegației UE, cele mai frecvente probleme legate de implementarea fondurilor europene au la bază intenția de fraudă sau lipsa capacităților.