15 februarie 2024, ora 11:14

Deputații au cerut astăzi în cadrul ședinței Legislativului audierea miniștrilor Apărării și Agriculturii. Solicitările au fost făcute de către deputatul PAS Alexandr Trubca și deputatul BCS Adrian Albu.

Astfel, Alexandr Trubca a cerut ca la audieri să fie chemat ministrul Agriculturii Vladimir Bolea, ca să „povestească ce a reușit să facă în cei aproape doi ani de când conduce Ministerul”. 

„În contextul ultimelor evenimente propun audierea ministrului Agriculturii Vladimir Bolea să vină să ne povestească despre prioritățile pentru anul 2024, să ne povestească ce s-a reușit să se facă în ultimii aproape doi ani de când dumnealui conduce Ministerul. Dar, și să vină cu soluțiile concrete pe care le are pentru agricultori care acum vedem că protestează”, a spus deputatul PAS.

Propunerea lui Alexandr Trubca a fost susținută de 79 de deputați, din cei 85 prezenți la ședință.

Totodată, referindu-se la drona rusească căzută recent în sudul Moldovei, deputatul BCS Adrian Albu a solicitat audierea ministrului Apărării Anatolie Nosatîi, menționând că apar mai multe întrebări referitoare la radarul antiaerian.

„Dorim să îl invităm la audieri pe domnul Nosatîi, ca să ne explice de ce acest radar nu a fost în posibilitate de a depista această dronă. Am auzit de la colegi că încă nu a fost reglat acest radar, dar noi știm că timp de 15 minute un radar modern poate fi în activitate”, a declarat Adrian Albu.

Propunerea deputatului BCS nu a întrunit numărul necesar de voturi.

În același context, deputatul Andrian Cheptonar i-a răspuns colegului său că întrebările de acest gen ar trebui să fie adresate lui Vladimir Putin și nu Guvernării de la Chișinău.

„Îl invit să meargă la Putin să-l întrebe ce căuta această dronă în preajma hotarelor Republicii Moldova, a cui este ea. Ea mergea să omoare ucraineni nevinovați. Întrebarea Dvs., domnule deputat, trebuie să fie în adresa stăpânilor formațiunii pe care o reprezentați și nu în adresa Guvernului”, i-a replicat deputatul PAS.

06 februarie 2025, ora 18:26

Reintegrarea treptată a regiunii transnistrene ar costa Republica Moldova jumătate de miliard de euro pe an. Cifra estimativă a fost anunțată, în premieră, de către autoritățile de la Chișinău, care spun că lucrează la un astfel de plan, însă îl vor face public la momentul potrivit. 

Reintegrarea treptată a regiunii transnistrene ar costa Republica Moldova jumătate de miliard de euro pe an. Cifra estimativă a fost anunțată, în premieră, de către autoritățile de la Chișinău, care spun că lucrează la un astfel de plan, însă îl vor face public la momentul potrivit. 

„ Plăcerea asta costă foarte, foarte mult, este de ordinul a cam jumătate de miliard pe an, de euro. - Până la sfârșitul acestei sesiuni ar putea fi aprobat acest plan? - Noi o să-l aprobăm, o să-l discutăm în public atunci când vom considera că este momentul”, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Președintele Parlamentului spune că sunt analizate mai multe scenarii din perspectiva costurilor politice, economice și sociale.

„ Dumneavoastră știți și salariile și pensiile pe malul stâng sunt derizorii, asta sunt iarăși niște costuri și mesajul este foarte simplu, Republica Moldova doar cu resursele proprii nu își poate permite într-un termen scurt, mediu, să realizeze acest lucru, vom avea nevoie de suport din exterior și altă componentă de securitate: armata rusă - acasă, echipamentele militare - acasă”.

Președintele comisiei securitate a Parlamentului, Lilian Carp susține că reintegrarea regiunii transnistrene s-ar putea face doar după evacuarea armatei ruse din regiune. Deputatul sugerează că subiectul ar putea fi discutat în cadrul negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.

„Cum poate fi scoasă această armată?- O să vedem într-un viitor foarte apropiat ce se întâmplă cu discuțiile de pace în Ucraina. Cu siguranță Republica Moldova va avea oportunitatea pentru reintegrare și nu se va discuta doar încetarea focului din Ucraina, dar cu siguranță și alte subiecte, care trebuie rezolvate, alte subiecte, dar cu siguranță și regiunea transnistreană”, a punctat deputat PAS, Lilian Carp.

Autoritățile precizează însă că Republica Moldova ar putea adera la spațiul comunitar și fără ca procesul de reintegrare a țării să fie definitivat.

„Acestea sunt două procese care merg cu vitezele lor și un proces nu condiționează alt proces. - Dar ce prevalează aderarea la UE sau reintegrarea țării?- Integrarea în Uniunea Europeană”, a subliniat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Opoziția parlamentară nu susține ideea că malul drept să adere la UE separat.

„Cert este faptul la moment că Republica Moldova intră într-o perioadă în care posibilitatea de reintegrare a țării devine tot oportună. Această criză energetică a arătat faptul că relațiile între maluri sunt inevitabil strânse și nu pot fi separate astfel încât declararea că Republica Moldova ar putea să se ducă într-o parte sau alta fără o parte componentă a sa, practic nu sunt reale”, a menționat deputat BCS, Corneliu Furculiță.

În această săptămână, comisarul european pentru Extindere Marta Kos a declarat negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Oficialul a mai spus că aderarea la UE și soluționarea diferendului transnistrean sunt două procese diferite, iar UE nu va lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict.