16 februarie 2024, ora 22:21

Deși Maia Sandu nu a petrecut nicio noapte la vila prezidențială de la Condrița, în cei trei ani de mandat ai președintei, statul a cheltuit pentru întreținerea reședinței peste șase milioane de lei. Sunt cheltuieli de conservare, menite să prevină degradarea patrimoniului. La ani distanță de la anunțul șefei statului privind schimbarea destinației, nu există un plan de valorificare a moșiei de la Condrița. Cum arată acum vila prezidențială vedeți în continuare.

„- Asta e clădirea administrativă? - Da. Asta este blocul central”. 

Toate intrările centrale în clădirile de pe teritoriul reședinței prezidențiale sunt sigilate, semn că demult nimeni nu mai calcă pe acolo. 

„La prima vedere, nimic nu dă de înțeles că aici nu trăiește nimeni. Deși vizitele Maiei Sandu la reședință sunt rare, curățenie se face regulat. O dată sau de două ori pe săptămână. Astăzi nu am găsit gram de praf pe polițe sau pervazuri”.

„- Trebuie să fie aranjat și curat. Este întreținută clădirea. - Cât de des se face curățenie? Este un grafic. - Cel mai mult se lucrează afară, fiindcă este pădure. Primul vânt și apare necesitatea de a face ordine de a aranja crengile”, a spus șeful Direcției de administrare a clădirilor Guvernului, Anatolie Ivanes.

Faptul că reședința prezidențială pustiește, nu înseamnă că nu sunt cheltuieli. Anual, pentru facturi și salariile celor 11 angajați care au grijă de imobil și de teritoriu, din haznaua statului se plătesc milioane de lei. Acum de exemplu, temperatura în clădirea centrală este menținută între 18 și 20 de grade Celsius. 

„Încălzirea sediului este în mare parte pusă la minimum. Să nu înghețe, dar nu în toată clădirea. Unde am reușit am deconectat agentul termic. Dar se menține căldura ca să nu înghețe sistemul de încălzire”. 

În 2021, toate cheltuielile pentru vila prezidențială au costat statul 2,3 milioane de lei. Un an mai târziu, când s-a început războiul și la reședința prezidențială au locuit în jur de peste 70 de ucraineni, suma a fost ceva mai mare, iar anul trecut a ajuns la puțin peste 1,9 milioane. Astfel, constatăm că, deocamdată, nu s-a ajuns la reducerea în jumătate a cheltuielilor, așa cum declara, acum trei ani, Andrei Spînu, pe atunci secretar general al instituției prezidențiale. De fapt, perioada 1 martie - 30 aprilie 2022 a fost singura când la vila prezidențială a locuit cineva. 

„- Aceste spații au fost folosite numai de refugiați. Au fost aduse și paturi suplimentare pentru ei. Aici este zona de odihnă. Mai mult ex-președinții discutau aici despre vânătoare. - E adevărat sau fals. - E adevărat cerbul. Și blănurile la fel”. 

Ultima dată, Maia Sandu a fost aici săptămâna trecută, într-o drumeție cu un grup de studenți din Comrat. Am fost curioși să vedem și beciul vilei prezidențiale, mediatizat intens în presă în timpul președinției lui Dodon. Mai mult, în anul 2019, acesta a servit și jurnaliștii cu conservele depozitate acolo, gest urmat de un mare scandal. 

„În ultimii trei ani aici nu a fost depozitată nicio conservă, dar au rămas câteva borcane încă de pe timpurile fostului șef de stat Igor Dodon. Aici este carne înăbușită și ni s-a spus că Igor Dodon a adus-o de la o vânătoare peste hotare”. 

„Acestea sunt suporturi pentru butoaie. Ele aici nu au fost de când este doamna președintă. Nu știu ce vom face cu ele”, a spus șeful Direcției de administrare a clădirilor Guvernului, Anatolie Ivanes.

„Pustiește și ferma din cadrul reședinței. Aici nu a rămas nici urmă de animale, decât mirosul”.

Acum trei ani, exact la 100 de zile de mandat, Maia Sandu declara că nu are nevoie de vila prezidențială de la Condrița, dând asigurări că proprietatea va fi utilizată în alte scopuri.

„O să mergem acolo să vedem și după asta o să decidem cum poate fi folosită această instituție în beneficiul țării”. 

Ulterior, în presă, s-a vehiculat informația că acolo ar putea fi amenajat un centru cultural, o bibliotecă sau chiar un orfelinat. În decembrie 2020, Centrul Internațional „La Strada Moldova” a lansat o petiție, în care a cerut ca vila prezidențială de la Condrița să fie transformată într-un centru de plasament pentru victimele violenței în familie, dar, deocamdată, solicitării nu i s-a dat curs. 

Deși mandatul Maiei Sandu se apropie de final, s-a schimbat doar faptul că, de la întâi ianuarie curent, reședința este gestionată de Guvern. Șeful Direcției de administrare a clădirilor Guvernului spune că discuțiile în privința vilei prezidențiale continuă. 

„Lucrurile se analizează. Suntem în discuții. Nu se ia decizia într-o zi. Ar fi bine să fie de folos oamenilor și să aducă o eficiență bună”, a spus șeful Direcției de administrare a clădirilor Guvernului, Anatolie Ivanes.

Potrivit funcționarului, schimbarea destinației clădirii înseamnă și cheltuieli suplimentare pentru reamenajare. În primul rând, este nevoie să se construiască o rețea de canalizare modernă. 

„- Există un studiu de fezabilitate și proiect pentru construcția canalizării și a stației de epurare. În 2020, proiectul costa undeva 800 de mii de lei, dar trebuie estimate costurile care sunt la moment. - În acest an se discută despre careva lucrări de reparație s-au renovare? - De menținere. Suntem obligați să facem aceste lucrări”.

Vila prezidențială de la Condrița a fost construită în anii 1970 și se află la 33 de kilometri de Chișinău. Aceasta se întinde pe un teren de peste 500 de hectare și, potrivit legii, în timpul exercitării atribuțiilor sale, șeful statului poate locui aici. 

26 decembrie 2024, ora 18:05

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză energetică din 1 ianuarie. Autoritățile ne îndeamnă să economisim lumina, mai ales în orele de vârf, dar cât de important este acest lucru? Expertul economic Eugen Muravschi explică faptul cum reducerea consumului de energie electrică poate preveni deconectările, reduce plata facturilor, dar și ce vină poartă Rusia pentru situația complicată în care ne-am putea pomeni.

„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog.

De ce primim mai puțină energie de la Cuciurgan?

Centrala de la Cuciurgan, principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, a fost afectată de atacurile rusești asupra rețelei electrice ucrainene, care au avariat stația electrică Podolsk. 

Din cauza acestui atac, Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care absorbea surplusul de energie produs de Cuciurgan, a fost oprită, iar centrala a fost nevoită să închidă unul dintre cele trei blocuri de producție. Astfel, Republica Moldova primește doar jumătate din energia necesară de la Cuciurgan, iar deficitul este acoperit prin importuri din România, mult mai scumpe.

„Iată cum un bombardament rus în Ucraina duce direct la scumpirea electricității în Republica Moldova, iar când politicienii pro-ruși din Moldova ne spun că dacă ei ar fi la putere, n-am fi avut nicio problemă cu energia, putem să-i întrebăm cum ar fi prevenit ei oprirea uzinei de la Rîbnița”.

Situația s-ar putea înrăutăți din 1 ianuarie

Situația energetică s-ar putea complica și mai mult din 2025. Rusia ar putea să oprească complet livrările de gaz către stânga Nistrului, ceea ce înseamnă că malul drept al Nistrului nu va mai beneficia deloc de energie electrică de la Cuciurgan. În acest context, Moldova va trebui să importe între 600 și 650 de megawați de energie din România, acoperind aproximativ 60% din necesar.

Până în prezent, un megawatt-oră de la Cuciurgan costa aproximativ 61 de euro, dar prețurile pentru energia importată din România vor fi mult mai mari. Contractul existent cu Nuclearelectrica presupun un preț de 80 de euro, iar energia achiziționată de pe bursă poate fi și mai scumpă.

Muravschi a subliniat că „prețul la bursă poate fi de până la 8 ori mai mare în orele de vârf decât în cele de consum minim”. De aceea, autoritățile îndeamnă populația să economisească energia, mai ales în intervalele 07:00 - 11:00 și 18:00 - 23:00.

Trebuie să economisim mai mult ca niciodată?

Răspunsul este clar: da, trebuie să economisim mai mult ca niciodată! Expertul a explicat că fiecare consumator poate contribui la reducerea impactului crizei energetice prin economisirea energiei, în special în orele de vârf. Reducerea consumului, cum ar fi stingerea luminilor inutile și evitarea utilizării electrocasnicelor mari în intervalele de consum maxim, poate ajuta la evitarea unor creșteri semnificative ale facturilor și la prevenirea deconectărilor.

„Deficitul este cel mai mare seara, când cu toții revenim acasă, pornim becurile, televizoarele, ceainicele electrice, punem rufele la spălat și așa mai departe. Atunci noi suntem nevoiți să importăm mai multă energie de pe bursa din România, când prețurile sunt triple față de Cuciurgan”. 

Ce soluții avem

Autoritățile moldovene încearcă să găsească soluții pe termen scurt pentru a compensa deficitul de energie. Termoelectrica va putea produce aproximativ 50 de megawați suplimentari, iar autoritățile iau în considerare restricționarea exporturilor de energie regenerabilă pentru a suplini deficitul. Totuși, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a preveni o creștere semnificativă a prețurilor.

„Este important însă să facem tot posibilul să evităm potențialele deconectări ca să acoperim deficitul de energie. Trebuie nu doar să creștem oferta, dar și să scădem cererea, adică să reducem consumul mai ales în orele de vârf, atunci când deficitul este cel mai grav, iar prețul cel mai scump în România, prețul pe bursă al energiei electrice poate fi și de 8 ori mai mare în orele de vârf față de orele cu cel mai scăzut consum. Cu cât mai puțin va trebui să importăm de pe piața liberă sau în regim de avarie, cu atât mai puțin va trebui să ajustăm tarifele și cu atât mai mult vom reduce riscul deconectării lor”, a punctat Eugen Muravschi.

TV8.md amintește că în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență așa cum de la întâi ianuarie, regiunea transnistreană ar putea să nu mai primească gaz de la Gazprom. Situația ar putea duce la o catastrofă umanitară pe malul stâng, iar Chișinăul se pregătește să intervină de urgență.