17 februarie 2024, ora 23:07

Un caz tulbure precum apa din mlaștină urmează să fie elucidat de Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Acum o lună, conducerea instituției a primit un demers din partea primarului din Vatici, raionul Orhei, care cere să fie investigat modul în care a fost defrișat un teren al satului. Din spusele primarului, pe acel teren de circa 2 hectare fuseseră sădiți sute de copaci de salcâm. Recent, copacii au fost smulși cu tot cu rădăcină. Acesta dă vina pe un medic din capitală, care deține zeci de terenuri în satul Vatici. De partea cealaltă, doctorul afirmă că terenul defrișat nu era o pădure, fiind, de fapt, un teren agricol. Are și dovezi că el deține pământul unde au avut loc tăieri de arbori. Consultând datele de Cadastru, am descoperit că, de fapt, terenul cu pricina nu este înregistrat, deci nu este atribuit vreunui proprietar. 

Satul Vatici, raionul Orhei. O localitate înconjurată de păduri și coline, aflată în parcul național Orhei. În perioada anilor 2005 - 2008, Consiliul local Vatici a oferit mai multe suprafețe de teren către întreprinderea silvică Orhei și Ocolul Silvic Vatici, pentru a fi împădurite. Din memoria pădurarului de atunci, au fost plantați copaci de salcâmi. Terenurile au fost întoarse primăriei în 2012. 

Printre terenurile împădurite în acea perioadă s-a regăsit și unul de circa 2 hectare, cunoscut pentru săteni ca fiind zona Radova. Sectorul este în vecinătatea Codrilor. Primar pe atunci era Petru Dogocher, care a câștigat recent un alt mandat. Potrivit normelor în vigoare, după ce primăria preia lotul împădurit, consiliul local trebuie să-i schimbe destinația. Din teren agricol în teren împădurit. Acest lucru, din ce se cunoaște la momentul de față, nu s-a mai întâmplat, iar terenul a rămas cu destinația agricolă, deși pe el fuseseră plantați salcâmi. Primarul afirmă că nu a găsit în arhiva primăriei documentul de recepționare a terenului. Oamenii din sat vorbeau despre acest teren ca despre o pădure. Recent însă aceasta a fost făcută una cu pământul.

„Din toata suprafața asta de două hectare, cred că e singurul ciot de copac bătrân care a rămas în pământ. E un carpen de vreo 30 de ani, cred. Se pregătea să-și lase urmași, uite-l. Dar ăsta nu mai are nicio șansă, rămânând singur în tot deșertul ăsta, daca pot să-i spun așa”.

Primarul susține că terenul defrișat aparține satului și nimeni nu putea efectua lucrări acolo fără acordul primăriei. 

„Uite aici așa, partea de la vale deja vine terenul primăriei unde au fost plantați salcâmi prin proiectul ăsta „carbon”. Aici se mai văd doar unii la care au rămas cioturile, se vede că ăsta are 12-15 centimetri dar sunt care mai sănătoși. Uitați-vă cât e de mare ciotul ăsta, e la 20-25, dar acela ce sănătos este, au fost tăiați copaci, nu alta. Poftim și aici, ciot care are nu mai puțin de treizeci de centimetri”.

Petru Dogocher, care acum s-a întors în funcția de primar, spune că a fost sesizat despre tăieri de un consilier local, care a trecut prin zonă și a văzut lucrările. A încercat să discute cu persoana pe care o bănuiește că ar fi defrișat pădurea de salcâmi, dar fără mult succes. Așa că a adresat un demers către conducerea Inspectoratului pentru Protecția Mediului. 

„Se primește că el a defrișat aici, începând de la intrare, pe partea dreaptă, astea două sectoare. Aici a fost pădure bătrână. Pe urmă mergem pe drumul ăsta central înainte și iată aici, colțul ăsta, e peste două hectare, se vede cât e de mare pădurea, e practic ca codri de mare. Se vede cum au rămas doar movilele cu cioturile. Acolo era pădure tot masivul acela și el l-a scos și tot a vândut. Iată mergem așa, așa, aici venim așa și iată suprafața, două hectare și zece”.

Persoana despre care vorbește primarul a procurat mai multe terenuri pe teritoriul satului Vatici, fiind de baștină dintr-o localitate învecinată. Deși este medic de profesie, a decis să investească și în segmentul agricol. Ion Mihu deține loturi, unele împădurite și ele, chiar alături de pădurea defrișată. Ne-a spus că nimic din ce-l acuză primarul nu este adevărat și că terenul îi aparține, iar destinația este agricolă. Nici pomină de pădure. 

„- Ăsta e teren agricol privat, nu e al primăriei, e privat. - Domnul Mihu, conform datelor de la Cadastru, terenul pe care dumneavoastră îl aveți în proprietate nu este până la limita cu pădurea statului. - Dar nu e pădurea statului, acolo a fost viță de vie, ce-i cu voi? - Acolo a fost salcâm. - Uitați-vă, salcâmul acela care a fost, a fost al meu, sunt documente. Nu e nici un document la primărie. Acesta e proprietatea mea, cumpărată douăzeci de ani în urmă”.

Mihu a insistat că a procurat terenurile de la oameni, dar nu a putut să ne spună exact dacă terenul său este chiar până la Codri.

„Acolo terenul care a fost împădurit, eu l-am cumpărat personal de la persoane, de la oameni. Iacă acel teren eu am să vă arăt că acela e terenul meu. Eu nu pot să lucrez la comandă, am și eu viață personală. Toate terenurile acestea când au fost ele cumpărate, nu țin minte când, au fost cumpărate în treizeci de ani. Este număr cadastral unde mi s-a dat voie să fac acolo regulă. - Îmi permiteți să vă spun și eu ceva? - Vă rog. - Eu am văzut suprafețele pe care le aveți dumneavoastră acolo, dar este o suprafață de vreo două hectare si o sută, care nu vă aparține. - Dumneavoastră vreți să spuneți că acolo a fost împădurit? - Nu noi spunem, Moldsilva spune asta. - Dați să vedem cine zice și o să răspundeți și Moldsilva, fiecare om trebuie să răspundă pentru faptele lui”.

Am convenit să ne expedieze acte prin care se confirmă că terenul respectiv îi aparține. Ne-a expediat câteva decizii ale Consiliului Local Vatici, cu patru loturi și numere cadastrale. Însă, când le-am verificat în Registrul Cadastral, am constatat că sunt loturi vecine cu terenul defrișat. L-am contactat repetat, dar nu ne-a mai răspuns la apeluri. În încercarea de a afla și alte opinii la acest caz, l-am abordat și pe fostul primar, Dumitru Ciobanu. Inițial, ne-a spus că toate pământurile din acea zonă aparțin acelui proprietar privat, după care a menționat că terenul în cauză nu figurează ca pădure în actele primăriei. 

„Să știți că granițele nu sunt stabilite încă pădure, la primărie. De abia acum vor fi stabilite, prin măsurările masive care se efectuează. Și dacă el a încălcat, atunci direcția ecologie l-a tras la răspundere”. 

Fiind un teren împădurit de către subdiviziunile Moldsilva, am cerut un comentariu de la șeful ocolului silvic Vatici. 

„- Ar trebui să angajeze un pădurar la primărie, să fie achitat de primărie și să păzească toate bunurile astea ale lor. - Și asta înseamnă că orice primărie care e în Parcul Național Orhei, poate să taie? - Și noi suntem tot în Parcul Național Orhei, dar suntem la Moldsilva. - Deci ei pot să taie? - Noi nu avem treabă cu ale lor, din păcate”.

Am avut o discuție și cu directorul Întreprinderii Silvice Orhei. În afara camerei de filmat, ne-a spus că sunt mai multe astfel de cazuri când suprafețele împădurite revin la primării, dar nu li se schimbă destinația. Respectiv, nu figurează ca păduri, ci ca terenuri agricole ori cu altă destinație. Exact este și în acest caz.

„La moment, terenul este cu categoria de destinație agricol și autoritatea publica locală își asumă schimbarea destinației. Un alt aspect este că, din ceea ce cunoaștem neoficial pentru că acest caz e mult mai complex decât credem noi. Pe lângă aceste două hectare care au fost date la împădurire, urmează să verificăm și informația asta, s-au mai dat niște terenuri care aparțin unor persoane fizice, deci proprietate privată. Modul cum au fost predate aceste terenuri, au participat acei proprietari la procesul de transmitere sau nu, cred că o să trebuiască deja organele de anchetă să se ocupe de chestia asta. Pentru noi este primordial un lucru, să aflam legalitatea transmiterii la împădurire și înapoi, să verificăm cine trebuia să schimbe categoria de destinație a terenului, dacă a făcut-o, deși din câte știm nu a făcut-o, de ce nu s-a făcut asta, pentru că odată cu schimbarea destinației terenului din agricol în fond forestier, deja aceste terenuri erau luate la balanța statului ca extindere a fondului forestier”, a spus șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga.

Din cercetările preliminare, șeful inspectoratului susține că au fost admise încălcări, inclusiv prin prisma legislației penale. 

„Noi urmează acum să stabilim pe lângă circumstanțele pe care le-am spus eu, cine a admis acele defrișări, cine a admis netrecerea dintr-o categorie în alta a terenului, cine a admis faptul că nu a fost luat la balanță acel teren și ulterior să facem o interpelare către organele de anchetă și ulterior să fie deschis un dosar penal”.

Agenția Moldsilva urmează să verifice minuțios actele ce confirmă amploarea lucrărilor de împădurire pe acel teren. Ni s-a comunicat că în 2012, pământul a fost întors primăriei, care însă nu l-a transformat în pădure, lăsându-l teren agricol.

„Din ceea ce am reușit să ne documentăm până la interviul de astăzi, am aflat că terenul respectiv despre care merge vorba că a fost defrișat, este terenul Administraței Publice Locale. Nu este în administrarea Moldsilva, nici în gestiunea Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei, mai mult ar fi corect să vă dea careva informații Inspectoratul pentru Protecția Mediului. - Ei așteaptă informații de la voi. - Posibil, dar ei sunt organul de control și ei aplică contravențiile silvice în cazul că sunt tăieri ilicite”.

Pământurile satului Vatici, alături de alte 17 localități, fac parte din componența Parcului Național Orhei. Vicedirectorul parcului, Vladislav Gratii, afirmă că unele tipuri de lucrări trebuie să fie coordonate cu specialiștii lor. 

„Dumneavoastră ați spus mai devreme ceva care ar putea să fie luat ca bază. Că terenului respectiv nu i s-a modificat categoria de folosință și atunci, e interpretabilă. - Dar dacă ar fi de exemplu o pădure, cu statut de pădure deja. - În mod normal, conform regulamentului de funcționare a Parcului Național Orhei, acolo așa și scrie că, activitățile care sunt legate de mediu, nemijlocit trebuie să fie coordonate cu parcul. Nu neapărăt să fie obținut avizul, dar coordonate, așa e scris, că trebuie”. 

Un reportaj de Constantin Niculae

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae 

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan